Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

istorie











ALTE DOCUMENTE

Zeii si zeitele Romei Antice
Batalia de la Ardeni
Societatea romaneasca intre Traditie si Modernitate
DE LA CONSTANTIN LA AETIUS
INFLUENŢA GRECO-ARABĂ ĪN SECOLUL AL Xiii-LEA sI ĪNFIINŢAREA UNIVERSITĂŢILOR
PERIOADA MAJORDOMILOR PALATULUI
Holocaust
ENUMA ELISH
Exordium ex abrupto
Evolutionismul


ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

-  EXACERBAREA ROLULUI PARTIDULUI COMUNIST.

-  CADRUL INTERN SI INTERNAŢIONAL.

-  DESFĂsURAREA EVENIMENTELOR DE LA 23 AUGUST 1944.

-ECOUL   SI   URMĂRILE   PENTRU   EVOLUŢIA  ULTERIOARĂ A  ROMĀNIEI; PARTICIPAREA ŢĂRII NOASTRE LA RĂZBOIUL ANTIHITLERIST.

Exacerbarea roiuMji oarfitīuhii comunist. Actul de la 23 august 1944 ocupa un loc central īn istoria contemporana a Romāniei, caci a marcat, profund si indubitabil, evolutia ulterioara a tarii noastre. Veritabil moment de cumpana īn istoria tarii, el a constituit apogeul desfasurarilor de forte īntre anii 1941-1944. īn decursul anilor, actul de la 23 august 1944 a fost apreciat īn mod diferit. īnca la 3 septembrie 1944, luliu Maniu'W considera, un act bine organizat, "o lovitura de stat egala cu o mare revolutie" si al carui principal inspirator a fost regele M/ha/. Conducatorul Partidului Social-Democrat, Constantin Titel Petrescu, aprecia, doar peste doua zile, ca evenimentele au fost rodul "unei coordonari īntre cele patru partide... din Romānia" (liberalii, national-taranistii, social-democratii, comunistii). īn perioada regimului comunist au existat numeroase formulari -insurectie armata, insurectie nationala, revolutie de eliberare nationala si sociala si altele. Ziua de 23 august era sarbatorita, sub egida partidului comunist, ca ziua nationala a Romāniei. S-a īncercat sa se acrediteze teza conform careia evenimentele au fost, īn principal, opera comunistilor, cu participarea colaterala a celorlalte forte social-politice, a regelui mai ales.

Desigur, pentru īntelegerea corecta a faptelor trebuie avute īn vedere mai multe coordonate, dupa cum urmeaza: a) participarea Romāniei la campania din Rasarit; b) contributia tuturor fortelor social-politice interne la rezolvarea crizei politice din tara; c) tratativele pentru iesirea tarii din razboi; d) evolutia raporturilor militare si raporturile īntre membrii coali&# 18318o149s 355;iei antihitleriste si altele. Dintr-o astfel de perspectiva, sesizānd situatia dramatica a tarii īntre anii 1940-1944 al carei apogeu a fost īnregistrat īn vara anului 1944, lupta pentru iesirea Romāniei din razboi si refacerea cadrului deplinei unitati nationale, cu concursul tuturor fortelor social-politice interesate īn salvarea tarii, actul de la 23 august 1944 ne apare drept rezultatul unei lupte īntre proiectele de salvare a tarii, vehiculate atāt de grupul maresalului, cāt si de cele ale monarhului, īn vederea īncheierii unui armistitiu m conditii onorabile pentru Romānia. Deznodamāntul, īn favoarea celui din urma, s-a realizat printr-o lovitura de stat, prin arestarea lui Ion si M/hai Antonescu si apoi a guvernului, la Palatul Regal din Bucuresti. Ea a fost urmata de o actiune militara rapida. S-a profilat, asadar, o solutie particulara, rezultat al unui moment concret istoric care a avut urmari foarte grave pentru viitorul tarii.

349


Cadrul intern si international. īn cursul anului 1944 poate fi semnalata īn Romānia o crestere a starii de nemultumire populara fata de consecintele dezastruoase ale participarii la razboiul īmpotriva Uniunii Sovietice, a Natiunilor Unite, sporirea costului vietii, a duratei zilei de lucru, cresterea spectaculoasa a preturilor, proliferarea fenomenului camatariei, cu grave efecte īn lumea satelor, urmarile bombardamentelor aeriene anglo-americane asupra Romāniei, apro­pierea frontului de Rasarit si īn special a Armatei Rosii de fruntariile tarii. Valoarea pierderilor industriei petroliere romānesti, īn intervalul 1941-1944, s-a cifrat la 29 miliarde lei, valuta anului 1944. De asemenea, aveau loc numeroase sabotaje, care vizau cu precadere masina de razboi germana.

Situatia politico-militara a Romāniei īn anul 1944 era dificila. Pe teritoriul tarii stationau importante efective militare germane, cifrate la circa 620 000 de soldati si ofiteri, concentrate īn grupul de armate Ucraina de Sud, la comanda caruia fusese numit generalul Hans Friessner. Victoriile coalitiei antihitleriste au modificat profund harta operatiunilor militare. īn primavara, trupele sovietice alungasera pe hitleristi din Bielorusia si Ucraina. Aliatii anglo-americani duceau lupte īn Italia si pregateau deschiderea celui de-al doilea front īn vestul Europei.

īn atari īmprejurari, s-au intensificat contactele politice si eforturile diplomatice pentru scoaterea Romāniei din razboi. La 17 martie au debutat la Cairo tratativele lui Barbu stirbey cu Aliatii, īn numele lui Iu/iu Maniu si al Opozitiei unite. La 21 martie, Maniu si Bratianu au īnaintat un nou memoriului Ion Antonescu, pentru a-i cere sa scoata tara din razboi. Peste doar cāteva zile, Gheorghe Tatarascu cerea regelui convocarea Consiliului de Corona, pentru a identifica solutiile necesare depasirii crizei interne. īn aprilie, Armata Rosie ajungea la Nistru si se pregatea sa forteze trecerea catre cursul Prutului. Romāniei i se deschidea, astfel, perspectiva transformarii īn teatru de razboi si a ocupatiei militare sovietice. Chiar la 2 aprilie 1944, ministrul de externe sovietic Molotov, anunta īnsa ca Armata Rosie se afla īn urmarirea trupelor germane, dar ca, intrānd īn Romānia, nu urmarea sa impuna modificari politice si constitutionale.

La 12 aprilie 1944, sovieticii au cerut, īn discutiile de la Stockholm īntre Frederic Nanu si Alexandra Kollontay, īncheierea armistitiului. īn aceeasi zi, la Cairo, lui stirbey i s-au comunicat conditiile armistitiului, si anume īntoarcerea armelor īmpotriva hitleristilor, refacerea frontierei din 1940 īntre Romānia si Uniunea Sovietica, plata unor despagubiri si reparatii de razboi. Tratativele cu Aliatii pentru iesirea Romāniei din razboi s-au izbit īnsa, permanent, de unele reticente britanice si americane, rezultat al īntelegerilor secrete ale lui Winston Churchill, Franklin Roosevelt si Sta/in privind īmpartirea Europei īn sfere de influenta. īnca īn 1943, Serviciul Secret de Informatii al Romāniei condus de Eugen Cristescu, a semnalat ca la reuniunea de la Moscova a ministrilor de externe ai statelor din coalitia antihitlerista, Sta/in ceruse ocuparea de catre trupele sovietice, pāna la īncheierea pacii, a Finlandei, Poloniei, Moldovei, Dobrogeisi gurilor Dunarii.

La finele lunii aprilie 1944, a avut loc prima īntrevedere īntre Lucretiu Patrascanu, din partea partidului comunist si rege, urmata de unele contacte ale reprezentantului comunist cu Ion Mocsony-Stārcea si generalul Constantin Sanatescu, numit la īnceputul lunii seful  Casei Militare Regale. īn general,

350


Palatul a sustinut formarea unui guvern civil īn frunte cu Iu/iu Maniu, dar acesta a declinat mereu oferta. La nivelul conducerii partidului comunist au survenit, tot īn aceasta perioada, o serie de modificari. īn Uniunea Sovietica activa, astfel, un grup de lideri, īn special Ana Paukersi Vasile Luca, supusi īn chip absolut, īn plan ideologic, influentei staliniste. Primei i se datoreaza si formarea, dintre prizonieri romāni din U.R.S.S., a Diviziei"Ţudor Vladimirescu". īn aprilie 1944, desi numit de Comintern īnca din aprilie 1940, stefan Foris a fost īnlaturat din functia de secretar general al partidului si īnlocuit cu o conducere compusa din Constantin Pārvulescu, Emil Bodnaras si losif Ranghet. Ulterior, īn septembrie 1946, Foris a fost ucis de catre proprii tovarasi de idei. Aflat īn evidenta inferioritate numerica, dar īntrevazānd īn apropierea Armatei Rosii sansa aducerii sale la putere, partidul comunist a acceptat compromisul unor aliante politice pentru a-si atinge mai repede scopurile. Astfel, īn mai 1944 s-au pus bazele unei īntelegeri de colaborare īntre comunisti si social-democrati. Comunistii au avansat si ei unele solutii īn pregatirea iesirii tarii din razboi. Astfel, Emil Bodnaras era de parere ca īn cazul nereusitei īnlaturarii maresalului sa se efectueze o retragere a fortelor armate īn Oltenia si sa se stabileasca legatura cu partizanii lui T/todin Iugoslavia.

īn iunie, regele si-a dat acordul pentru īnlaturarea prin forta a maresalului. īn aceeasi luna s-au pus bazele unei coalitii democratice nationale, Blocul National-Democrat, ce reunea Partidul National Liberal, Partidul National Ţaranesc, Partidul Social-Democrat, Partidul Comunist, deci toate fortele politice semnificative din tara. īn sedinta din noaptea de 13 spre 14 iunie 1944, la care au luat parte reprezentantii Opozitiei, Palatului, Armatei si comunistilor, s-a - realizat o punere de acord īn problema formelor de lupta pentru scoaterea tarii din razboi. O noua consfatuire a strāns laolalta, īn noaptea de 27 spre 28 iulie 1944, pe Lucretiu Patrascanu, Emil Bodnaras, Constantin Sanatescu, Constantin Vasiliu-Rascanu, Grigore Niculescu-Buzesti. S-a decis ca maresalul sa fie īnlaturat de la putere la 15 august, dar la īnceputul lunii urmatoare data a fost fixata pentru 26 august. Paralel, s-au intensificat eforturile pentru atragerea īn actiunea proiectata a conducatorilor marilor unitati militare, fara de care lovitura de stat nu avea sorti de izbānda.

La 5 august 1944 a avut loc la Rastenburg, īn Prusia Orientala, practic, ultima īntrevedere īntre Hitler si Antonescu. Desi confruntat cu grave dezastre militare si cu īncercari ale unor aliati de a parasi tabara Axei, dictatorul nazist a ramas cu convingerea ca maresalul romān īi ramānea aliat fidel si ca era pe deplin stapān pe situatia din tara. De aceea a si ordonat abandonarea planului «Margareta II, ce viza ocuparea Romāniei de trupele germane. īn schimb, Ion Antonescu s-a reīntors de la cartierul general hitlerist cu convingerea ferma de a iesi din razboi la prima ocazie favorabila. La 18 august 1944, Ion Mihalache declara ca armistitiul trebuia semnat neaparat, fie de maresal, fie de un grup de militari. īn acest sens, s-a vehiculat si numele generalului A/dea, care urma sa fie trimis, pentru aceasta, la Moscova.

Desfasurarea evenimentelor de Ia 23 august 1944. La 20 august 1944, trupele Frontului 2 Ucrainean conduse de maresalul Rodipn Malinovski au declansat ofensiva pe directia lasi-Chisinau. Numai peste doua zile, sovieticii se aflau pe linia Tārgu Neamt-Husi-Chisinau, facānd o puternica spartura īn frontul

351


Unitate militara romāneasca pe frontul din Moldova, īn preajma zilei de 23 August 1944

germano-romān din Moldova. Se demonstra, astfel, ca tara noastra se afla la capatul rezistentei. Generalul Friessner a cerut continuarea rezistentei pe linia fortificata Focsani-Namoloasa-Galati, lucru cu care, īn general, maresalul a fost de acord.

Spargerea frontului īn Moldova a impus īnsa, cu necesitate, adoptarea unor solutii rapide de catre factorii, de decizie de la Bucuresti. La 22 august a avut loc o īntālnire īntre maresal si Ion Mihalache, īn care a fost abordata situatia din tara. La 23 august a avut loc la Snagov o sedinta a guvernului antonescian. Ulterior, M/ha/ Antonescu a declarat ca īn acea noapte trimisese la Ankara trei telegrame īn care a solicitat armistitiul.

īn dimineata aceleeasi zile, Gheorghe Bratianu a facut un nou demers pe lānga maresal īn vederea īncheierii neīntārziate a armistitiului, iar acesta a fost de acord, cu conditia participarii tuturor liderilor politici, ceea ce i s-a si promis. La orele amiezii, aflāndu-se īnca de dimineata ca maresalul urma sa plece din nou īn inspectie pe front, "Palatul" l-a invitat pe Ion Antonescuīntr-o audienta la rege. M/ha/ Antonescu a venit, si el, din proprie initiativa. A fost discutata situatia grava din tara. La cererea regelui M/ha/de a semna armistitiul, fon Antonescu a refuzat si a fost arestat īmpreuna cu vicepresedintele Consiliului de Ministri. Arestat si detinut la īnceput īn Palatul Regal din Bucuresti, Ion Antonescu si-a redactat testamentul polit.c pe filele unei agende de birou, afirmānd ca "nu s-a cramponat de putere". Apoi, sub pretextul unui Consiliu de Coroana, au fost invitati la Palat majoritatea membrilor guvernului, care au fost arestati. Un grup de comunisti condusi de Emil Bodnaras au preluat paza celor doi Antonesti si a celorlalti arestati, -jare aveau sa fie predati sovieticilor.

S-a trecut la primele masuri politice si militare impuse de noua situatie din tara. Pe baza Bloculuf National Democrat s-a format un nou guvern, la conducerea caruia a fost numit generalul Constantin Sanatescu. S-au promulgat decrete-lege privind amnistia generala, desfiintarea lagarelor de munca, eli­berarea detinutilor politici, restabilirea cadrului democratic de dezvoltare a tarii.

352


Hotin

Mogh'rtev

lampol ■Soroca


u.                ;■--   R.

Cernauti

Darahani 31.viii.1944    24.vm.1944

\  siret .       Dorohoi Radauti  ifci;.

"*■ '       ;: ■-■■'V1.'

Balti


■'■■ZSi':-    Botosani

Maliniv   F.2 UCRAINIAN .1 Gr.

Pascani

Orhei


LEGENDA

Directiile de īnaintare ale trupelor torpāne

Hust

}-- Directiile de deplasare 'ale trupelor romāne

(=3 Directiile de ofensiva ale trupelor sovietice

...   Directiile de deplasare

Siahet.-,-,.

ale trupelor sovietice                s       Halmeu

-- Aliniamentul frontului         Satu Mare        -      .; . ,■,;.

Dfibrecen

la data de 24.VIII.

Carei     Viseul de Sus :*:■:.■ /■'...

Baia Mare Tārgu Lapus> Marghita   . >r        Q Nasaud

OraHea

 / .   .  «/Reghin

 '    A.6 GERMANĂ  Targu Mures


Chisinau


Tiraspol



L


Timisoara



 .Tārgu Jiu Turnu Severin


Caracal O"--.. CorabiapJ'

BELGRAD

IUGOSLAVIA

£\   Actiuni ale unitatilor romāne

pentru nimicirea si dezarmarea trupelor hitleriste

-   Actiuni ale trupelor hitleriste         /

v » Actiuni ale trupelor ungare   (,

1     Actiuni ale trupelor romāne īmpotriva      coloanelor hitleriste īn interior


BUCUREsTI     ...■.    r
Qltenita O    S

_     Giurgiu*:'   Turtucaia

Rusciuc O Zimnicea   .

iexandria* " Or

1UOIjIU\j

l.~ *■.■.*,.. I


Constanta

Mangalia


Coloana de prizonieri germani pe strazile Bucurestiului, īn august 1944

Paralel, la Bucuresti au fost ocupate de catre armata principalele institutii de stat si militare, au fost blocate si izolate obiectivele militare germane. La orele 22 s-a radiodifuzat Proclamatia regelui Mihai catre tara, care a anuntat lumii modificarile din conducerea politica a tarii, formarea unui nou guvern, iesirea din razboiul contra Natiunilor Unite si alaturarea tarii noastre coalitiei antihitleriste īn lupta pentru eliberarea Transilvaniei.

Vestea iesirii Romāniei din razboi a fost salutata, īn noaptea de 23 spre 24 august 1944, de manifestatii spontane ale populatiei bucurestene. Evenimentele de la Bucuresti au constituit īnsa o totala surpriza pentru hitleristi. Ministrul Killingera avut, īn aceeasi seara, o audienta la rege, unde i s-a oferit solutia retragerii īn ordine din Romānia a trupelor germane. Conducatorii nazisti au fost avertizati, de reprezentantii lor la Bucuresti, ca actul de la 23 august 1944 a avut "sprijinul complet al armatei si poporului". Surprins si depasit total de evenimente, Hitler a ordonat, īnsa, īnabusirea insurectiei romāne si formarea unui nou guvern, condus de un general romān filo-german. Acesta a fost īnsa de negasit. Drept raspuns, sub obladuirea hitleristilor, s-a format la Viena un guvern zis "romānesc" condus de Horia Sima. Acesta a avut o existenta efemera. īn dimineata zilei de 24 august, dupa provocarile germane din nordul Bucurestiului, s-a ajuns la o stare de razboi īntre Romānia si Germania.

īntre 24-28 august 1944, la Bucuresti, pe Valea Prahovei, īn porturile dunarene, īn Dobrogea, Muntenia si Oltenia, s-au desfasurat lupte puternice īmpotriva fortelor hitleriste. Lupta armata, generalizata la nivelul īntregii tari, a demonstrat un caracter profund ofensiv, distrugānd orice rezistenta germana. Efortul militar s-a desfasurat īn cooperare cu cetatenii pentru depistarea punctelor de lupta ale hitleristilor. La Bucuresti, īn ciuda bombardamentelor

354


aeriene naziste din 24-26 august 1944, care au provocat mari pagube materiale si umane, fortele militare romāne au luptat din greu la scoala Superioara de Razboi, Prefectura de Ilfov, podul Baneasa, Ho­telul Princiar, bariera Rahova, padurile Baneasa si Otopeni.

Pāna la 28 august, capitala a fost curatata de fortele hitleriste. Cu pretul a 1 400 de raniti si de morti, au fost captu­rati 6 700 militari germani, dintre care 7 generali si 358 ofiteri. La 30 august, īn Bucurestiul eliberat au patruns primele unitati militare sovietice.

Trupele sovietice patrund, la 30 august

1944, īn Bucurestiul eliberat de fortele

insurectionale

Confruntari violente s-au desfasurat si pe Valea Prahovei, la Brasov si Bod. Au cazut la datorie, mentinānd functionale centrele de exploatare petroliera si reteaua de comunicatii īntre Muntenia si Transilvania, peste 800 de soldati din cadrul armatei romāne. Au fost capturati 9 000 de hitleristi, dintre care 147 ofiteri si 1 131 subofiteri. īn luptele din Dobrogea, din porturile de la Dunare, si din Cāmpia Romāna armata romāna nu a precupetit nici un efort pentru a alunga pe hitleristi din tara. Au fost luati prizonieri 10 000 soldati si ofiteri germani. Totodata, s-au

luat importante masuri  militare pentru acoperirea frontierelor si īnlaturarea oricaror incursiuni naziste īn Banat si īn sudul Transilvaniei.

Ecoul si urmarile pentru evolutia uittioafa a Romāni**'   patti '"   i noastre la razboiul antihitlerist. Evenimentele din august 1944 nu au reprezentat doar o simpla remaniere de guvern, ci un act mult mai profund, o schimbare a regimului pol/tic, care, īn optica initiatorilor sai, trebuia sa duca la reīntoarcerea tarii la regimul democratic.

La 23 august 1944 s-a desfasurat o lovitura de stat, un act de inspiratie nationala, conceput si organizat de reprezentantii Palatului, si īn primul rānd de regele Mihai, partidele politice reprezentate īn Blocul National Democrat, īn īmprejurari politico-militare favorabile, urmat de o actiune militara īn īntreaga tara. Actul de curaj al monarhului romān a fost salutat īn epoca de toate formatiunile politice si recunoscut pe plan international. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. i-a decernat acestuia, la 6 iulie 1945, cea mai īnalta distinctie militara sovietica, Ordinul Victoriei, pe care l-au mai primit doar trei alte personalitati, iar presedintele S.U.A., Harry Truman, i-a acordat, īn mai 1947, gradul de Comandor sef al Legiunii de Merit.

Evenimentele din vara anului 1944 au avut importante urmari. Pe plan logistic, ele au lipsit Germania hitlerista de mari rezerve de materii prime, si īn

355


special petrol, mai ales ca, īn 1944, sondele de pe Valea Prahovei, singurele cu o mare capacitate de extractie, se aflau īnca sub control german, alaturi de cele din Ungaria, Galitia si Austria, reduse īnsa ca importanta. Reluarea surselor petrolului romānesc l-a obsedat īntr-atāt pe Hitler, īncāt a sperat sa le recucereasca prin ultima ofensiva pe care a declansat-o, īn martie 1945, īn regiunea lacului Ba/aton. Din punct de vedere militar s\ strategic, actul Romāniei a modificat profund balanta de forte īn sud-estul Europei, la un moment īn care nu se conturase, īn mod foarte clar, īnfrāngerea Reichului nazist. Apararea germana s-a prabusit īn aripa de sud a frontului de Rasarit si s-a realizat, astfel, cea mai mare deschidere de pe un teatru de operatii militare, precum si o uriasa translatie de fronturi de pe Carpati pe Dunare si īn Peninsula Balcanica. S-a evitat, astfel, transformarea tarii īn teatru de razboi, s-au creat conditiile pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, rapit prin Dictatul de la Viena, ca si pentru scurtarea duratei conflictului mondial. De asemenea, gestul Romāniei a accentuat criza interna a statelor aliate Germaniei - Croatia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria si a grabit iesirea lor din tabara fascista.

Actul de la 23 august 1944 a produs īnsa si intrarea Romāniei īn sfera de influenta sovietica, īn urma delimitarii de catre Marile Puteri a sferelor lor de influenta, ceea ce a avut drept rezultat, īn final, si instaurarea regimului comunist īn tara noastra. īn situatia creata imediat dupa 23 august, Romānia a fost ocupata militar de Uniunea Sovietica, care a dezarmat si, apoi, a deportat, īn lagarele din Siberia, 130 000 de soldati si ofiteri romāni.

Din noaptea de 23 spre 24 august 1944 armata romāna s-a alaturat Natiunilor Unite īn razboiul antihitlerist. Dupa asigurarea frontierelor contra oricaror agresiuni ale trupelor germane si maghiare, īn lunile septembrie-octombrie 1944, armata romāna a luptat pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupatia straina. Dupa 23 august 1944, zona de nord-vest a Transilvaniei a fost declarata de horthysti teatru de razboi. Dupa ce au respins o ofensiva a trupelor fasciste dinspre Cluj, Oradea si sudul Banatului, īn primele zile ale lunii septembrie, si apoi o alta pe Valea Muresului, trupele romāne au ocupat, alaturi de trupele sovietice, pozitii strategice īn vederea ofensivei pentru eliberarea totala a Transilvaniei, un rol important avāndu-l si luptele eroice de la Oarba de Mures.

Lupte importante au avut loc pe Valea Muresului, la vest de Muntii Apuseni, īn podisul Transilvaniei, pe vaile Crisurilor, pentru eliberarea oraselor Turda, Cluj, Gilau, Huedin, Salonta, Oradea. īn retragerea lor horthystii au savārsit masacre asupra populatiei civile romānesti, precum la Moisei, Sabisa, Prundu-Bārgaului. La 25 octombrie 1944 au fost eliberate de sub fascisti ultimele teritorii romānesti - orasele Carei si Satu-Mare. Pe teritoriul Transilvaniei, armata romāna a angajat efective de 270 000 de oameni, din care au cazut īn lupta circa 50 000 soldati si ofiteri. Au fost eliberate, cu cooperarea armatei sovietice, 872 localitati, dintre care 8 orase si 18 localitati importante.

Dupa dezrobirea teritoriului national si anularea, practic, a deciziei arbitrare de ia Viena, din anul 1940, fortele militare romāne au luat parte, alaturi de Armata Rosie, la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei s\ a unor zone din Austria. īn Ungaria, armata romāna a luptat pentru eliberarea oraselor Nyiregyhāza, Debretin, fortarea cursului Tisei de mijloc, la marea operatie de la Budapesta,

356


Trupele romāne intrānd īn Cluj, la 11 octombrie 1944

cucerirea zonelor Muntilor Bukk, Mātra si Hegyalja, a orasului Miskolc. Cu participarea a 210 000 militari romāni, au fost eliberate, īn total, 14 orase si 1 223 comune. Inamicul a pierdut 42 000 combatanti. īn Cehoslovacia soldatii si ofiterii romāni s-au distins, īn iarna anilor 1944-1945, la trecerea Muntilor

Armata romāna īn razboiul antihitlerist


Soldati romāni īn luptele de strada de la Budapesta, īn campania pentru eliberarea Ungariei

Metalici, Tatra, CarpatiiAlbi, la fortarea masivelor Javorina, Nitra, a rāurilor Hron si Morava, la eliberarea localitatilor Roznava, Lucenec, Banska-By strica, Zvolen. Au fost dezrobite 1 722 de localitati, din rāndul celor 248 000 militari romāni participanti la lupta cazānd 66 000 de oameni. Un regiment de care blindate romānesti a īnaintat pe teritoriul Austriei ajungānd pāna aproape de Viena.

Bilantul participarii Romāniei la razboiul antihitlerist o plaseaza pe locul al patrulea īn cadrul Natiunilor Unite, efortul de razboi propriu cifrāndu-se, īn plan economico-financiar, la 1 200 000 dolari S.U.A., cursul anului 1938. Au actionat 37 de divizii, reprezentānd toate armele. Ritmul mediu de īnaintare, din Do-brogea pāna īn podisul Boemiei, a fost de 6,5 km zilnic. Au fost fortate 12 cursuri de apa si 20 masive muntoase. Au fost eliberate 8 717 localitati. Armata romāna a provocat inamicului pierderi de 136 529 de combatanti, morti si prizonieri.

Actul de la 23 august 1944 a fost urmat de eliberarea teritoriului national si, apoi, de participarea la razboiul antihitlerist. A urmat īnsa o evolutie dramatica pentru poporul romān, īn care, sub obladuirea tacita a Marii Britanii si Statelor Unite, ce vāndusera practic Romānia lui Sta/in, s-a instaurat, prin forta Armatei Rosii si cu concursul comunistilor, un regim politic si economic aservit marelui imperiu de la Rasarit.

* *      *

Proclamatia regelui Mihai catre tara, la 23 august 1944

358


1


"ROMĀNI

īn ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit īn deplina īntelegere cu Poporul Meu, ca nu este decāt o cale pentru salvarea Ţarii de la o catastrofa totala iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata īncetare a razboiului cu Natiunile Unite

"ROMĀNI

Un nou Guvern de Uniune Nationala a fost īnsarcinat sa aduca la īndeplinire vointa hotarāta a Ţarii, de a īncheia pacea cu Natiunile Unite Romānia a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britame si Statele Unite ale Amencu. Din acest moment īnceteaza lupta si orice act de ostilitate īmpotriva armatei sovietice, precum si starea de razboi cu Marea Britame si Statele Unite Primiti pe soldatii acestor armate cu īncredere Natiunile Unite ne-au garantat independenta Ţarii si neamestecul īn treburile noastre in'erne Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost rapita

"ROMĀNI

Poporul nostru īntelege sa fie singur stapān pe soarta sa Oricine s-ar īmpotrivi hotarārii noastre liber luate si care nu atinge drepturile nimanui este un dusman al Neamului nostru Ordon Armatei si chem Poporul sa lupte prin orice mijloace si cu orice sacrificii īmpotriva lui Toti cetatenii sa se strānga īn jurul Tronului si al Guvernului pentru salvarea Patriei Cel care nu va da ascultare Guvernului se opune vointei Poporului si este un tradator de Ţara

"ROMĀNI

Dictatura a luat sfārsit si ea īnceteaza toate asupririle Noul Guvern īnseamna īnceputul unei ere noi īn care drepturile si libertatile tuturor cetatenilor Ţarii sunt garantate si vor fi respectate

Alaturi de armatele aliate si cu ajutorul lor, mobilizānd toate fortele Natiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera pamāntul Transilvaniei noastre de sub ocupatie straina

"ROMĀNI

De curajul cu care vom apara cu armele īn māna independenta īmpotriva oricarui atentat la dreptul nostru de a ne hotarī singuri soarta depinde viitorul Ţarii noastre

Cu deplina īncredere īn viitorul Neamului Romānesc sa pasim hotarāti pe drumul īnfaptuim Romāniei de māine, a unei Romānii libere, puternice si fericite "


Din raportul prezentat, īn 1944, de feldmaresalul Keitel lui Hitler, īn legatura cu consecintele actului de la 23 august 1944

, capitularea Romāniei, pe lānga consecintele imediate de ordin militar, a produs īn acelasi timp pierderea teritoriului nu numai al Romāniei, ci si al Bulgariei, Iugoslaviei si Greciei, punānd īn pericol toata armata germana din Balcani Deosebit de pierderea pozitiilor īn Carpati, pierderea grānarului si petrolului romānesc constituie o alta mare si grea lovitura "

Ministrul german al armamentului, Albert Speer, despre evenimentele din august 1944 īn Romānia

"īncepānd din iunie 1944 nu puteam asigura decāt sub 50 000 tone benzina lunar, tar din august, cānd trupele noastre au trebuit sa paraseasca Romānia, cifra a scazut sub 20 000 de tone Era clar ca mergem spre dezastru Aceasta a fost cauza īnfrāngerii Ea a aparut nu ca urmare a bombardamentelor strategice  aeriene,   executate  de  britanici  si  americani,  īntrucāt  productia

359


continua sa sporeasca la sondele din vest, ci prin pierderile, dupa 23 august 1944, a surselor de aprovizionare din Romānia (...). Fara doar si poate, acea zi de 23 august a dus la īntorsatura decisiva īn istoria productiei si economiei de razboi, deci īn istoria conflagratiei īnsasi."

TEMĂ:

1 Care erau solutiile politico-diplomatice īntrevazute, īn anul 1944, pentru iesirea Romāniei

2 lī.stratMpozitia Reichului nazist fata de actul de la 23 august 1944 īn Romānia.

\ Care a fost reactia principalelor forte politice interne fata de actul de la 23 august 1944? 4 Prezentati consecintele actului de la 23 august 1944 pentru desfasurarea celei de a doua conflagratii mondiale


Document Info


Accesari: 2541
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )