Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

istorie












ALTE DOCUMENTE

CARTEA SECOLULUI
Ian Fleming si conexiunea britanica
Ungaria n umbra monarhiei habsburgice
Phree-ii si catholi-ii
Muzeul Municipiului Bucuresti
Societatea romaneasca intre Traditie si Modernitate
Civilizatia azteca
Viata spirituala n provincia Dacia
MONARHIA AUTORITARĂ A REGELUI CAROL AL II-LEA

ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

-   EXACERBAREA ROLULUI PARTIDULUI COMUNIST.



-   CADRUL INTERN SI INTERNAŢIONAL.

-   DESFĂsURAREA EVENIMENTELOR DE LA 23 AUGUST 1944.

-ECOUL SI URMĂRILE PENTRU EVOLUŢIA ULTERIOARĂ A ROMNIEI; PARTICIPAREA ŢĂRII NOASTRE LA RĂZBOIUL ANTIHITLERIST.

Exacerbarea roiuMji oarfituhii comunist. Actul de la 23 august 1944 ocupa un loc central n istoria contemporana a Romniei, caci a marcat, profund si indubitabil, evolutia ulterioara a tarii noastre. Veritabil moment de cumpana n istoria tarii, el a constituit apogeul desfasurarilor de forte ntre anii 1941-1944. n decursul anilor, actul de la 23 august 1944 a fost apreciat n mod diferit. nca la 3 septembrie 1944, luliu Maniu'W considera, un act bine organizat, "o lovitura de stat egala cu o mare revolutie" si al carui principal inspirator a fost regele M/ha/. Conducatorul Partidului Social-Democrat, Constantin Titel Petrescu, aprecia, doar peste doua zile, ca evenimentele au fost rodul "unei coordonari ntre cele patru partide... din Romnia" (liberalii, national-taranistii, social-democratii, comunistii). n perioada regimului comunist au existat numeroase formulari -insurectie armata, insurectie nationala, revolutie de eliberare nationala si sociala si altele. Ziua de 23 august era sarbatorita, sub egida partidului comunist, ca ziua nationala a Romniei. S-a ncercat sa se acrediteze teza conform careia evenimentele au fost, n principal, opera comunistilor, cu participarea colaterala a celorlalte forte social-politice, a regelui mai ales.

Desigur, pentru ntelegerea corecta a faptelor trebuie avute n vedere mai multe coordonate, dupa cum urmeaza: a) participarea Romniei la campania din Rasarit; b) contributia tuturor fortelor social-politice interne la rezolvarea crizei politice din tara; c) tratativele pentru iesirea tarii din razboi; d) evolutia raporturilor militare si raporturile ntre membrii coalitiei antihitleriste si altele. Dintr-o astfel de perspectiva, sesiznd situatia dramatica a tarii ntre anii 1940-1944 al carei apogeu a fost nregistrat n vara anului 1944, lupta pentru iesirea Romniei din razboi si refacerea cadrului deplinei unitati nationale, cu concursul tuturor fortelor social-politice interesate n salvarea tarii, actul de la 23 august 1944 ne apare drept rezultatul unei lupte ntre proiectele de salvare a tarii, vehiculate att de grupul maresalului, ct si de cele ale monarhului, n vederea ncheierii unui armistitiu m conditii onorabile pentru Romnia. Deznodamntul, n favoarea celui din urma, s-a realizat printr-o lovitura de stat, prin arestarea lui Ion si M/hai Antonescu si apoi a guvernului, la Palatul Regal din Bucuresti. Ea a fost urmata de o actiune militara rapida. S-a profilat, asadar, o solutie particulara, rezultat al unui moment concret istoric care a avut urmari foarte grave pentru viitorul tarii.

349


Cadrul intern si international. n cursul anului 1944 poate fi semnalata n Romnia o crestere a starii de nemultumire populara fata de consecintele dezastruoase ale participarii la razboiul mpotriva Uniunii Sovietice, a Natiunilor Unite, sporirea costului vietii, a duratei zilei de lucru, cresterea spectaculoasa a preturilor, proliferarea fenomenului camatariei, cu grave efecte n lumea satelor, urmarile bombardamentelor aeriene anglo-americane asupra Romniei, apropierea frontului de Rasarit si n special a Armatei Rosii de fruntariile tarii. Valoarea pierderilor industriei petroliere romnesti, n intervalul 1941-1944, s-a cifrat la 29 miliarde lei, valuta anului 1944. De asemenea, aveau loc numeroase sabotaje, care vizau cu precadere masina de razboi germana.

Situatia politico-militara a Romniei n anul 1944 era dificila. Pe teritoriul tarii stationau importante efective militare germane, cifrate la circa 620 000 de soldati si ofiteri, concentrate n grupul de armate Ucraina de Sud, la comanda caruia fusese numit generalul Hans Friessner. Victoriile coalitiei antihitleriste au modificat profund harta operatiunilor militare. n primavara, trupele sovietice alungasera pe hitleristi din Bielorusia si Ucraina. Aliatii anglo-americani duceau lupte n Italia si pregateau deschiderea celui de-al doilea front n vestul Europei.

n atari mprejurari, s-au intensificat contactele politice si eforturile diplomatice pentru scoaterea Romniei din razboi. La 17 martie au debutat la Cairo tratativele lui Barbu stirbey cu Aliatii, n numele lui Iu/iu Maniu si al Opozitiei unite. La 21 martie, Maniu si Bratianu au naintat un nou memoriului Ion Antonescu, pentru a-i cere sa scoata tara din razboi. Peste doar cteva zile, Gheorghe Tatarascu cerea regelui convocarea Consiliului de Corona, pentru a identifica solutiile necesare depasirii crizei interne. n aprilie, Armata Rosie ajungea la Nistru si se pregatea sa forteze trecerea catre cursul Prutului. Romniei i se deschidea, astfel, perspectiva transformarii n teatru de razboi si a ocupatiei militare sovietice. Chiar la 2 aprilie 1944, ministrul de externe sovietic Molotov, anunta nsa ca Armata Rosie se afla n urmarirea trupelor germane, dar ca, intrnd n Romnia, nu urmarea sa impuna modificari politice si constitutionale.

La 12 aprilie 1944, sovieticii au cerut, n discutiile de la Stockholm ntre Frederic Nanu si Alexandra Kollontay, ncheierea armistitiului. n aceeasi zi, la Cairo, lui stirbey i s-au comunicat conditiile armistitiului, si anume ntoarcerea armelor mpotriva hitleristilor, refacerea frontierei din 1940 ntre Romnia si Uniunea Sovietica, plata unor despagubiri si reparatii de razboi. Tratativele cu Aliatii pentru iesirea Romniei din razboi s-au izbit nsa, permanent, de unele reticente britanice si americane, rezultat al ntelegerilor secrete ale lui Winston Churchill, Franklin Roosevelt si Sta/in privind mpartirea Europei n sfere de influenta. nca n 1943, Serviciul Secret de Informatii al Romniei condus de Eugen Cristescu, a semnalat ca la reuniunea de la Moscova a ministrilor de externe ai statelor din coalitia antihitlerista, Sta/in ceruse ocuparea de catre trupele sovietice, pna la ncheierea pacii, a Finlandei, Poloniei, Moldovei, Dobrogeisi gurilor Dunarii.

La finele lunii aprilie 1944, a avut loc prima ntrevedere ntre Lucretiu Patrascanu, din partea partidului comunist si rege, urmata de unele contacte ale reprezentantului comunist cu Ion Mocsony-Strcea si generalul Constantin Sanatescu, numit la nceputul lunii seful Casei Militare Regale. n general,

350


Palatul a sustinut formarea unui guvern civil n frunte cu Iu/iu Maniu, dar acesta a declinat mereu oferta. La nivelul conducerii partidului comunist au survenit, tot n aceasta perioada, o serie de modificari. n Uniunea Sovietica activa, astfel, un grup de lideri, n special Ana Paukersi Vasile Luca, supusi n chip absolut, n plan ideologic, influentei staliniste. Primei i se datoreaza si formarea, dintre prizonieri romni din U.R.S.S., a Divizieiudor Vladimirescu". n aprilie 1944, desi numit de Comintern nca din aprilie 1940, stefan Foris a fost nlaturat din functia de secretar general al partidului si nlocuit cu o conducere compusa din Constantin Prvulescu, Emil Bodnaras si losif Ranghet. Ulterior, n septembrie 1946, Foris a fost ucis de catre proprii tovarasi de idei. Aflat n evidenta inferioritate numerica, dar ntrevaznd n apropierea Armatei Rosii sansa aducerii sale la putere, partidul comunist a acceptat compromisul unor aliante politice pentru a-si atinge mai repede scopurile. Astfel, n mai 1944 s-au pus bazele unei ntelegeri de colaborare ntre comunisti si social-democrati. Comunistii au avansat si ei unele solutii n pregatirea iesirii tarii din razboi. Astfel, Emil Bodnaras era de parere ca n cazul nereusitei nlaturarii maresalului sa se efectueze o retragere a fortelor armate n Oltenia si sa se stabileasca legatura cu partizanii lui T/todin Iugoslavia.



n iunie, regele si-a dat acordul pentru nlaturarea prin forta a maresalului. n aceeasi luna s-au pus bazele unei coalitii democratice nationale, Blocul National-Democrat, ce reunea Partidul National Liberal, Partidul National Ţaranesc, Partidul Social-Democrat, Partidul Comunist, deci toate fortele politice semnificative din tara. n sedinta din noaptea de 13 spre 14 iunie 1944, la care au luat parte reprezentantii Opozitiei, Palatului, Armatei si comunistilor, s-a - realizat o punere de acord n problema formelor de lupta pentru scoaterea tarii din razboi. O noua consfatuire a strns laolalta, n noaptea de 27 spre 28 iulie 1944, pe Lucretiu Patrascanu, Emil Bodnaras, Constantin Sanatescu, Constantin Vasiliu-Rascanu, Grigore Niculescu-Buzesti. S-a decis ca maresalul sa fie nlaturat de la putere la 15 august, dar la nceputul lunii urmatoare data a fost fixata pentru 26 august. Paralel, s-au intensificat eforturile pentru atragerea n actiunea proiectata a conducatorilor marilor unitati militare, fara de care lovitura de stat nu avea sorti de izbnda.

La 5 august 1944 a avut loc la Rastenburg, n Prusia Orientala, practic, ultima ntrevedere ntre Hitler si Antonescu. Desi confruntat cu grave dezastre militare si cu ncercari ale unor aliati de a parasi tabara Axei, dictatorul nazist a ramas cu convingerea ca maresalul romn i ramnea aliat fidel si ca era pe deplin stapn pe situatia din tara. De aceea a si ordonat abandonarea planului Margareta II, ce viza ocuparea Romniei de trupele germane. n schimb, Ion Antonescu s-a rentors de la cartierul general hitlerist cu convingerea ferma de a iesi din razboi la prima ocazie favorabila. La 18 august 1944, Ion Mihalache declara ca armistitiul trebuia semnat neaparat, fie de maresal, fie de un grup de militari. n acest sens, s-a vehiculat si numele generalului A/dea, care urma sa fie trimis, pentru aceasta, la Moscova.

Desfasurarea evenimentelor de Ia 23 august 1944. La 20 august 1944, trupele Frontului 2 Ucrainean conduse de maresalul Rodipn Malinovski au declansat ofensiva pe directia lasi-Chisinau. Numai peste doua zile, sovieticii se aflau pe linia Trgu Neamt-Husi-Chisinau, facnd o puternica spartura n frontul

351


Unitate militara romneasca pe frontul din Moldova, n preajma zilei de 23 August 1944

germano-romn din Moldova. Se demonstra, astfel, ca tara noastra se afla la capatul rezistentei. Generalul Friessner a cerut continuarea rezistentei pe linia fortificata Focsani-Namoloasa-Galati, lucru cu care, n general, maresalul a fost de acord.

Spargerea frontului n Moldova a impus nsa, cu necesitate, adoptarea unor solutii rapide de catre factorii, de decizie de la Bucuresti. La 22 august a avut loc o ntlnire ntre maresal si Ion Mihalache, n care a fost abordata situatia din tara. La 23 august a avut loc la Snagov o sedinta a guvernului antonescian. Ulterior, M/ha/ Antonescu a declarat ca n acea noapte trimisese la Ankara trei telegrame n care a solicitat armistitiul.

n dimineata aceleeasi zile, Gheorghe Bratianu a facut un nou demers pe lnga maresal n vederea ncheierii nentrziate a armistitiului, iar acesta a fost de acord, cu conditia participarii tuturor liderilor politici, ceea ce i s-a si promis. La orele amiezii, aflndu-se nca de dimineata ca maresalul urma sa plece din nou n inspectie pe front, "Palatul" l-a invitat pe Ion Antonescuntr-o audienta la rege. M/ha/ Antonescu a venit, si el, din proprie initiativa. A fost discutata situatia grava din tara. La cererea regelui M/ha/de a semna armistitiul, fon Antonescu a refuzat si a fost arestat mpreuna cu vicepresedintele Consiliului de Ministri. Arestat si detinut la nceput n Palatul Regal din Bucuresti, Ion Antonescu si-a redactat testamentul polit.c pe filele unei agende de birou, afirmnd ca "nu s-a cramponat de putere". Apoi, sub pretextul unui Consiliu de Coroana, au fost invitati la Palat majoritatea membrilor guvernului, care au fost arestati. Un grup de comunisti condusi de Emil Bodnaras au preluat paza celor doi Antonesti si a celorlalti arestati, -jare aveau sa fie predati sovieticilor.

S-a trecut la primele masuri politice si militare impuse de noua situatie din tara. Pe baza Bloculuf National Democrat s-a format un nou guvern, la conducerea caruia a fost numit generalul Constantin Sanatescu. S-au promulgat decrete-lege privind amnistia generala, desfiintarea lagarelor de munca, eliberarea detinutilor politici, restabilirea cadrului democratic de dezvoltare a tarii.

Paralel, la Bucuresti au fost ocupate de catre armata principalele institutii de stat si militare, au fost blocate si izolate obiectivele militare germane. La orele 22 s-a radiodifuzat Proclamatia regelui Mihai catre tara, care a anuntat lumii modificarile din conducerea politica a tarii, formarea unui nou guvern, iesirea din razboiul contra Natiunilor Unite si alaturarea tarii noastre coalitiei antihitleriste n lupta pentru eliberarea Transilvaniei.

Vestea iesirii Romniei din razboi a fost salutata, n noaptea de 23 spre 24 august 1944, de manifestatii spontane ale populatiei bucurestene. Evenimentele de la Bucuresti au constituit nsa o totala surpriza pentru hitleristi. Ministrul Killingera avut, n aceeasi seara, o audienta la rege, unde i s-a oferit solutia retragerii n ordine din Romnia a trupelor germane. Conducatorii nazisti au fost avertizati, de reprezentantii lor la Bucuresti, ca actul de la 23 august 1944 a avut "sprijinul complet al armatei si poporului". Surprins si depasit total de evenimente, Hitler a ordonat, nsa, nabusirea insurectiei romne si formarea unui nou guvern, condus de un general romn filo-german. Acesta a fost nsa de negasit. Drept raspuns, sub obladuirea hitleristilor, s-a format la Viena un guvern zis "romnesc" condus de Horia Sima. Acesta a avut o existenta efemera. n dimineata zilei de 24 august, dupa provocarile germane din nordul Bucurestiului, s-a ajuns la o stare de razboi ntre Romnia si Germania.




ntre 24-28 august 1944, la Bucuresti, pe Valea Prahovei, n porturile dunarene, n Dobrogea, Muntenia si Oltenia, s-au desfasurat lupte puternice mpotriva fortelor hitleriste. Lupta armata, generalizata la nivelul ntregii tari, a demonstrat un caracter profund ofensiv, distrugnd orice rezistenta germana. Efortul militar s-a desfasurat n cooperare cu cetatenii pentru depistarea punctelor de lupta ale hitleristilor. La Bucuresti, n ciuda bombardamentelor

354


aeriene naziste din 24-26 august 1944, care au provocat mari pagube materiale si umane, fortele militare romne au luptat din greu la scoala Superioara de Razboi, Prefectura de Ilfov, podul Baneasa, Hotelul Princiar, bariera Rahova, padurile Baneasa si Otopeni.

Pna la 28 august, capitala a fost curatata de fortele hitleriste. Cu pretul a 1 400 de raniti si de morti, au fost capturati 6 700 militari germani, dintre care 7 generali si 358 ofiteri. La 30 august, n Bucurestiul eliberat au patruns primele unitati militare sovietice.

Trupele sovietice patrund, la 30 august

1944, n Bucurestiul eliberat de fortele

insurectionale

Confruntari violente s-au desfasurat si pe Valea Prahovei, la Brasov si Bod. Au cazut la datorie, mentinnd functionale centrele de exploatare petroliera si reteaua de comunicatii ntre Muntenia si Transilvania, peste 800 de soldati din cadrul armatei romne. Au fost capturati 9 000 de hitleristi, dintre care 147 ofiteri si 1 131 subofiteri. n luptele din Dobrogea, din porturile de la Dunare, si din Cmpia Romna armata romna nu a precupetit nici un efort pentru a alunga pe hitleristi din tara. Au fost luati prizonieri 10 000 soldati si ofiteri germani. Totodata, s-au

luat importante masuri militare pentru acoperirea frontierelor si nlaturarea oricaror incursiuni naziste n Banat si n sudul Transilvaniei.

Ecoul si urmarile pentru evolutia uittioafa a Romni**' patti '" i noastre la razboiul antihitlerist. Evenimentele din august 1944 nu au reprezentat doar o simpla remaniere de guvern, ci un act mult mai profund, o schimbare a regimului pol/tic, care, n optica initiatorilor sai, trebuia sa duca la rentoarcerea tarii la regimul democratic.

La 23 august 1944 s-a desfasurat o lovitura de stat, un act de inspiratie nationala, conceput si organizat de reprezentantii Palatului, si n primul rnd de regele Mihai, partidele politice reprezentate n Blocul National Democrat, n mprejurari politico-militare favorabile, urmat de o actiune militara n ntreaga tara. Actul de curaj al monarhului romn a fost salutat n epoca de toate formatiunile politice si recunoscut pe plan international. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. i-a decernat acestuia, la 6 iulie 1945, cea mai nalta distinctie militara sovietica, Ordinul Victoriei, pe care l-au mai primit doar trei alte personalitati, iar presedintele S.U.A., Harry Truman, i-a acordat, n mai 1947, gradul de Comandor sef al Legiunii de Merit.

Evenimentele din vara anului 1944 au avut importante urmari. Pe plan logistic, ele au lipsit Germania hitlerista de mari rezerve de materii prime, si n

355


special petrol, mai ales ca, n 1944, sondele de pe Valea Prahovei, singurele cu o mare capacitate de extractie, se aflau nca sub control german, alaturi de cele din Ungaria, Galitia si Austria, reduse nsa ca importanta. Reluarea surselor petrolului romnesc l-a obsedat ntr-att pe Hitler, nct a sperat sa le recucereasca prin ultima ofensiva pe care a declansat-o, n martie 1945, n regiunea lacului Ba/aton. Din punct de vedere militar s\ strategic, actul Romniei a modificat profund balanta de forte n sud-estul Europei, la un moment n care nu se conturase, n mod foarte clar, nfrngerea Reichului nazist. Apararea germana s-a prabusit n aripa de sud a frontului de Rasarit si s-a realizat, astfel, cea mai mare deschidere de pe un teatru de operatii militare, precum si o uriasa translatie de fronturi de pe Carpati pe Dunare si n Peninsula Balcanica. S-a evitat, astfel, transformarea tarii n teatru de razboi, s-au creat conditiile pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, rapit prin Dictatul de la Viena, ca si pentru scurtarea duratei conflictului mondial. De asemenea, gestul Romniei a accentuat criza interna a statelor aliate Germaniei - Croatia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria si a grabit iesirea lor din tabara fascista.

Actul de la 23 august 1944 a produs nsa si intrarea Romniei n sfera de influenta sovietica, n urma delimitarii de catre Marile Puteri a sferelor lor de influenta, ceea ce a avut drept rezultat, n final, si instaurarea regimului comunist n tara noastra. n situatia creata imediat dupa 23 august, Romnia a fost ocupata militar de Uniunea Sovietica, care a dezarmat si, apoi, a deportat, n lagarele din Siberia, 130 000 de soldati si ofiteri romni.

Din noaptea de 23 spre 24 august 1944 armata romna s-a alaturat Natiunilor Unite n razboiul antihitlerist. Dupa asigurarea frontierelor contra oricaror agresiuni ale trupelor germane si maghiare, n lunile septembrie-octombrie 1944, armata romna a luptat pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupatia straina. Dupa 23 august 1944, zona de nord-vest a Transilvaniei a fost declarata de horthysti teatru de razboi. Dupa ce au respins o ofensiva a trupelor fasciste dinspre Cluj, Oradea si sudul Banatului, n primele zile ale lunii septembrie, si apoi o alta pe Valea Muresului, trupele romne au ocupat, alaturi de trupele sovietice, pozitii strategice n vederea ofensivei pentru eliberarea totala a Transilvaniei, un rol important avndu-l si luptele eroice de la Oarba de Mures.

Lupte importante au avut loc pe Valea Muresului, la vest de Muntii Apuseni, n podisul Transilvaniei, pe vaile Crisurilor, pentru eliberarea oraselor Turda, Cluj, Gilau, Huedin, Salonta, Oradea. n retragerea lor horthystii au savrsit masacre asupra populatiei civile romnesti, precum la Moisei, Sabisa, Prundu-Brgaului. La 25 octombrie 1944 au fost eliberate de sub fascisti ultimele teritorii romnesti - orasele Carei si Satu-Mare. Pe teritoriul Transilvaniei, armata romna a angajat efective de 270 000 de oameni, din care au cazut n lupta circa 50 000 soldati si ofiteri. Au fost eliberate, cu cooperarea armatei sovietice, 872 localitati, dintre care 8 orase si 18 localitati importante.

Dupa dezrobirea teritoriului national si anularea, practic, a deciziei arbitrare de ia Viena, din anul 1940, fortele militare romne au luat parte, alaturi de Armata Rosie, la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei s\ a unor zone din Austria. n Ungaria, armata romna a luptat pentru eliberarea oraselor Nyiregyhza, Debretin, fortarea cursului Tisei de mijloc, la marea operatie de la Budapesta,



356


Trupele romne intrnd n Cluj, la 11 octombrie 1944

cucerirea zonelor Muntilor Bukk, Mtra si Hegyalja, a orasului Miskolc. Cu participarea a 210 000 militari romni, au fost eliberate, n total, 14 orase si 1 223 comune. Inamicul a pierdut 42 000 combatanti. n Cehoslovacia soldatii si ofiterii romni s-au distins, n iarna anilor 1944-1945, la trecerea Muntilor

Armata romna n razboiul antihitlerist


Soldati romni n luptele de strada de la Budapesta, n campania pentru eliberarea Ungariei

Metalici, Tatra, CarpatiiAlbi, la fortarea masivelor Javorina, Nitra, a rurilor Hron si Morava, la eliberarea localitatilor Roznava, Lucenec, Banska-By strica, Zvolen. Au fost dezrobite 1 722 de localitati, din rndul celor 248 000 militari romni participanti la lupta caznd 66 000 de oameni. Un regiment de care blindate romnesti a naintat pe teritoriul Austriei ajungnd pna aproape de Viena.

Bilantul participarii Romniei la razboiul antihitlerist o plaseaza pe locul al patrulea n cadrul Natiunilor Unite, efortul de razboi propriu cifrndu-se, n plan economico-financiar, la 1 200 000 dolari S.U.A., cursul anului 1938. Au actionat 37 de divizii, reprezentnd toate armele. Ritmul mediu de naintare, din Do-brogea pna n podisul Boemiei, a fost de 6,5 km zilnic. Au fost fortate 12 cursuri de apa si 20 masive muntoase. Au fost eliberate 8 717 localitati. Armata romna a provocat inamicului pierderi de 136 529 de combatanti, morti si prizonieri.

Actul de la 23 august 1944 a fost urmat de eliberarea teritoriului national si, apoi, de participarea la razboiul antihitlerist. A urmat nsa o evolutie dramatica pentru poporul romn, n care, sub obladuirea tacita a Marii Britanii si Statelor Unite, ce vndusera practic Romnia lui Sta/in, s-a instaurat, prin forta Armatei Rosii si cu concursul comunistilor, un regim politic si economic aservit marelui imperiu de la Rasarit.

* * *

Proclamatia regelui Mihai catre tara, la 23 august 1944


"ROMNI

n ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit n deplina ntelegere cu Poporul Meu, ca nu este dect o cale pentru salvarea Ţarii de la o catastrofa totala iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata ncetare a razboiului cu Natiunile Unite

"ROMNI

Un nou Guvern de Uniune Nationala a fost nsarcinat sa aduca la ndeplinire vointa hotarta a Ţarii, de a ncheia pacea cu Natiunile Unite Romnia a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britame si Statele Unite ale Amencu. Din acest moment nceteaza lupta si orice act de ostilitate mpotriva armatei sovietice, precum si starea de razboi cu Marea Britame si Statele Unite Primiti pe soldatii acestor armate cu ncredere Natiunile Unite ne-au garantat independenta Ţarii si neamestecul n treburile noastre in'erne Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost rapita

"ROMNI

Poporul nostru ntelege sa fie singur stapn pe soarta sa Oricine s-ar mpotrivi hotarrii noastre liber luate si care nu atinge drepturile nimanui este un dusman al Neamului nostru Ordon Armatei si chem Poporul sa lupte prin orice mijloace si cu orice sacrificii mpotriva lui Toti cetatenii sa se strnga n jurul Tronului si al Guvernului pentru salvarea Patriei Cel care nu va da ascultare Guvernului se opune vointei Poporului si este un tradator de Ţara

"ROMNI

Dictatura a luat sfrsit si ea nceteaza toate asupririle Noul Guvern nseamna nceputul unei ere noi n care drepturile si libertatile tuturor cetatenilor Ţarii sunt garantate si vor fi respectate

Alaturi de armatele aliate si cu ajutorul lor, mobiliznd toate fortele Natiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera pamntul Transilvaniei noastre de sub ocupatie straina

"ROMNI

De curajul cu care vom apara cu armele n mna independenta mpotriva oricarui atentat la dreptul nostru de a ne hotar singuri soarta depinde viitorul Ţarii noastre

Cu deplina ncredere n viitorul Neamului Romnesc sa pasim hotarti pe drumul nfaptuim Romniei de mine, a unei Romnii libere, puternice si fericite "


Din raportul prezentat, n 1944, de feldmaresalul Keitel lui Hitler, n legatura cu consecintele actului de la 23 august 1944

, capitularea Romniei, pe lnga consecintele imediate de ordin militar, a produs n acelasi timp pierderea teritoriului nu numai al Romniei, ci si al Bulgariei, Iugoslaviei si Greciei, punnd n pericol toata armata germana din Balcani Deosebit de pierderea pozitiilor n Carpati, pierderea grnarului si petrolului romnesc constituie o alta mare si grea lovitura "

Ministrul german al armamentului, Albert Speer, despre evenimentele din august 1944 n Romnia

"ncepnd din iunie 1944 nu puteam asigura dect sub 50 000 tone benzina lunar, tar din august, cnd trupele noastre au trebuit sa paraseasca Romnia, cifra a scazut sub 20 000 de tone Era clar ca mergem spre dezastru Aceasta a fost cauza nfrngerii Ea a aparut nu ca urmare a bombardamentelor strategice aeriene, executate de britanici si americani, ntruct productia

359


continua sa sporeasca la sondele din vest, ci prin pierderile, dupa 23 august 1944, a surselor de aprovizionare din Romnia (...). Fara doar si poate, acea zi de 23 august a dus la ntorsatura decisiva n istoria productiei si economiei de razboi, deci n istoria conflagratiei nsasi."

TEMĂ:

1   Care erau solutiile politico-diplomatice ntrevazute, n anul 1944, pentru iesirea Romniei

2   l.stratMpozitia Reichului nazist fata de actul de la 23 august 1944 n Romnia.

\ Care a fost reactia principalelor forte politice interne fata de actul de la 23 august 1944? 4 Prezentati consecintele actului de la 23 august 1944 pentru desfasurarea celei de a doua conflagratii mondiale












Document Info


Accesari: 1849
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )