Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






ANTROPOLOGUL - AGENT DE DEZVOLTARE COMUNITARA

istorie











ALTE DOCUMENTE

Nazismul si Adolf Hitler
Formarea natiuni romāne
Ritualuri de trecere.Viata de apoi in Egiptul Antic
Cronologie. Istoria romanilor
ARMATA ROMANA (EXERCITUS ROMANUS)
ROMĀNIA ĪN PERIOADA ANILOR 1941 -1944
Winston Churchill, discurs la Fulton, Missouri, 5 martie 1946
RELIGIILE EURASIEI ANTICE: TURCO-MONGOLII, FINO-UGRICII, BALTO-SLAVII
RELIGIILE HITTITILOR SI ALE CANAANEENILOR
EXPANSIUNEA ROMEI INTRE 753-27 I.E.N.


ANTROPOLOGUL - AGENT DE DEZVOLTARE COMUNITARĂ?

       Relatia dintre antropologie (1) si dezvoltare (2) este ambigua. Īn ultimul timp se fac eforturi pentru compatibilizarea celor doua domenii de activitate. Apare astfel necesitatea ca antropologul sa se implice activ in probleme de dezvoltare (3) iar īnvatamantul universitar sa fie organizat īn conformitate cu aceasta cerinta. Data fiind natura distincta a celor doua domenii (4), din comertul acestora va ramāne antropologia antropologie? 

       Implicarea antropologului īn probleme de dezvoltare comunitara revela adesea anumite puncte nevralgice care justifica īntr-o oarecare masura relatia de "ostilitate" perceputa frecvent īntre aceste ramuri. Acolo unde agentul dezvoltarii actioneaza convins de bunele sale intentii si de cea mai buna reteta ideologi 737k1022h ca pentru mai binele comunitatii, antropologul afla expresia entnocentrismului occidental; modelul vestic este modelul ADEVĂRAT care TREBUIE urmat de tarile Lumii a Treia (5). Experienta dezvaluie o atitudine ambivalenta a antropologului fata de programele schimbarii (6). Este binecunoscuta "susceptibilitatea" acestuia fata de "utilitatea" schimbarii, fata de folosirea puterii pentru realizarea schimbarii, fata de "īmbunatatire". De aici  probabilitatea sporita ca antropologii sa devina criticii proiectelor īn care sunt implicati (7). Viziunile diferite ale antropologului (8) sunt oare cauzate de formatia antropologului de alta natura decat formatia agentului de dezvoltare comunitara? si, reluānd īntrebarea de la sfārsitul primului fragment, antropologul ramāne antropolog din implicarea activa īn comertul cu dezvoltarea? Daca da, care sunt limitele acestei implicari? Prima parte a lucrarii de fata, centrata mai mult pe aspectele critice venite din partea antropologului la adresa dezvoltarii, va īncerca sa raspunda la aceste īntrebari.

       Īn anii '50,  60 , dezvoltarea comunitara este vazuta ca o varianta particulara a organizarii bunastarii comunitare definita ca "activitati organizate pentru promovarea bunastarii sociale, pentru a ajuta oamenii sa-si satisfaca nevoile īn regiuni ca familie si īngrijirea copiiilor, sanatate, intergrare sociala, timp liber, standarde de viata, si relatii sociale"(9). Oamenii au "nevoi" care trebuie "satisfacute". Legatura cu etnocentrismul paradigmei vestice este tendinta de reductionism economic si neglijarea impactului social al acestui reductionism. De aceea sintagma de "integrare sociala" poate fi īn contratimp cu celelalte componente ale definitiei. Monitoring Quality of Life al European Foundations for the Improvment of Living and Working Conditions, 2003 (10), pare sa sugereze ca incluziunea sociala depinde de nivelul de resurse economice ale individului. Cu alte cuvinte , "nevoile" nu numai ca trebuie "satisfacute", dar trebuie satisfacute la un anume nivel si conform unui anumit standard. Integrarea sociala nu se face pe baze sociale, ci pe baze economice. Ceea ce conteaza nu este individul ca persoana, ci individul ca detinator de resurse (11). Antropologul se va īntreba daca acest reductionism economic este o expresie reala si adevarata a starilor umane de fapt sau este doar expresia imaginarului colectiv al civilizatiei occidentale. Daca este valabila a doua varianta, aplicarea masurii vestice īn partile "Lumii a Treia" poate fi nejustificata. Existenta unor discursuri ale dezvoltarii care fac apel la alti termeni decāt cei pur economici probeaza aceasta ipoteza.

       Bunastarea economica este, asadar, panaceul, remediul universal al tuturor relelor umane si sociale. Baza economica a "afacerilor" umane face ca lumea sa fie clasificata dupa o anumita grila īn paradigma occidentala. "Dezvoltarea" devine un concept neambiguu si universal acceptat. Ţari "dezvoltate", "īn curs de dezvoltare", "subdezvoltate" sunt concepte comune īn discursurile vestice asupra dezvoltarii. Valoare de referinta a dezvoltarii este Occidentul; celelalte tari trebuie sa aspire catre acest nivel. Occidentul se arata adesea binevoitor fata de spatiile subdezvoltate. Daca etosul local este nefavorabil dezvoltarii, situatia aceasta nu este una pentru eternitate: oamenii si comunitatile se pot schimba. De aceea pot fi "ajutati" sa se schimbe (13). Ideologia dezvoltarii este īnsotita de un īntreg imaginar, coplesitor pentru comunitatile "subdezvoltate". "Subdezvoltat" devine sinonim cu "īnapoiat". De aici sentimentele de vinovatie, negative, legate de ideea de a fi perceput ca īnapoiat (14). Īn Malaezia, mijloacele dezvoltarii sunt confundate cu scopul dezvoltarii (15). Curatirea junglei, dezvoltarea infrastructurii, construirea cladirilor (de multe ori impunatoare) pentru adapostirea facilitatilor si serviciilor publice, sunt "īmpinse" īn fata pentru a arata ca malaezienii sunt cel putin la fel de inteligenti ca altii (16). Situatia pare a se repeta de multe ori; sentimentele de māndrie si identitate nationala sunt puse adesea īn legatura cu astfel de "realizari".

       Optimismul dezvoltarii poate neglija impactul social si impactul ambiental. Īn ceea ce priveste impactul social (negativ), reteta de diminuare a lui este "participarea" la programele de dezvoltare si schimbare (17). Constiinta participarii īn comun la edificarea unui bun public īntareste solidaritatea si integrarea sociala. Dar, "ne putem īntreba daca participarea crescuta īn planificarea locala va clarifica vreun <<bun public>>, va aduce la vreun consens sau, potential, va duce la conflicte īntre aceia cu perceptii si interese diferite prin recunoasterea diversitatii de opinii. Din aceasta perspectiva, nu este pe de-a-ntregul clar daca participarea crescuta sau <<planificarea colaborativa>> este probabil sa ofere politici sau decizii de planificare mai bune, īn special atāta timp cāt participarea se bazeaza pe o notiune de <<comunitati>> omogene, susceptibile la <<reprezentari>> singulare" (18). Aceasta problema face ca functionarii si planificatorii sa indice fiintele umane ca de asemenea tinte ale dezvoltarii (19). Dezvoltarea si schimbarea "īn , prin si pentru comunitate" devine dezvoltare "īn, prin, pentru si ODATĂ CU comunitatea".

       Faptul ca ideologia dezvoltarii este īnsotita de un imaginar covārsitor īn stare sa anestezieze constiinta critica a subiectilor supusi dezvoltarii, este reliefat si de o anume incapacitate a acestora de a aprecia impactele ecologice. Majoritatea unor astfel de critici se fac auzite, totusi, din tarile "dezvoltate", unde "dezvoltarea" deja s-a facut. Sunt bine cunoscute asociatii, si actiuni ale lor, gen GREENPEACE sau FRIENDS OF THE EARTH. Forma suprema de protest a acestora este actiunea "non-violenta". Cererea de protejare si conservare a resurselor pare sa fie īn opozitie cu idealul statului democratic bazat pe o crestere economica continua (20). Īn consecinta, "cerintele facute statului de a furniza anumite tipuri de dezvoltare sunt incompatibile cu datoria sa democratica de a raspunde cerintelor de protejare a resurselor (ambientele sociale si economice)" (21). Apare, prin urmare, conceptul de "dezvoltare durabila".

       Īn ceea ce priveste participarea, aceasta este solutia democratica pentru rezolvarea problemelor locale si edificarea bunurilor publice, opusa solutiei oferite de un guvernamānt national centralizat īn acord cu un plan uniform, rigid (22). Abordarea īn cazul solutiei democrate este de la "baza la vārf". Antropologul se poate īntreba daca aceasta solutie nu este unul din motivele legitimarii structurilor de putere locale, regionale si nationale. Pentru ca, dupa cum observa Mosse, "Abordarile participarii s-au dovedit compatibile cu sistemele de planificare vārf-baza si nu reprezinta anuntatele necesare schimbari īn practicile institutionale predominante ale dezvoltarii" (22).

       Īn locurile īn care oamenii sunt sau au fost negativ afectati īn interesele particulare de proiectele de dezvoltare comunitara, este putin probabil ca participarea va avea sanse de succes. Interesul de prima instanta capata preponderenta asupra interesului general. Proiectele de amenajare a rāului Esera (Spania) au esuat rānd pe rānd datorita proiectului propus initial (23). Acest proiect de construire a unui baraj prevedea inundarea cātorva sute de locuinte. Apa lacului urma sa fie folosita īn special la irigatii. Proprietarii din regiunile inundabile urmau sa fie expropriati īn conditii destul de avantajoase. Cu toate acestea, au refuzat exproprierea. Mai mult deāt atāt, a sporit gradul de percepere a riscului, ceea ce a facut ca proiectele ulterioare care nu mai prevedeau inundarea locuintelor sa fie respinse. Īn experienta comunista din Romānia, experienta grandioasa de edificare a bunurilor publice, s-a neglijat cu totul interesele particulare ale indivizilor. De aceea s-a īnabusit orice constiinta a participarii. Lipsa participarii īn Romānia poate fi pusa si pe acest motiv, ca un reflex al deprinderii mentale create de regimul politic de pāna īn 1989. Poate ca singurul bun public fata de care oamenii nu au avut aceasta susceptibilitate (se poate usor constata ca si astazi situatia se mentine. . Īn BOP/2004 īncrederea īn Biserica se ridica la un procent de 88%) a fost biserica comunitatii.

       Participarea īnsasi poate fi chestionabila. Politicile statale presupun omogenitatea de interese si īntelesuri comune ale dezvoltarii printre participanti. Antropologul sustine eterogenitatea de interese, credinte si opinii. (24) Criticile participarii (dupa Andreas Neef) sunt aduse pe urmatoarele directii (25):

1.     Limitarile metodologice si lipsa de rigoare stiintifica.

2.     Naivitatea īn legatura cu complexitatea proceselor de comunicare, dinamicii de grup si relatiilor de putere.

3.     Reducerea metodelor participarii la stadiul de diagnostic (26).

4.     Mitul analizei momentane a cunoasterii locale.

5.     "Tirania tehnicilor" si caracterul instrumental al metodelor participatorii.

6.     Subestimarea costurilor participarii.

7.     Participarea ca un subiect pentru buna guvernare.       

      Īn arsenalul conceptual al ideologiei vestice asupra dezvoltarii intra si "marketingul" dezvoltarii comunitare. Rolul "facilitatorului" este de a descoperi problemele si nevoile comunitatii si de a mobiliza comunitatea pentru "constientizarea" ("trezirea constiintelor") si solutionarea lor. Antropologul se poate īntreba: sunt aceste probleme si nevoi reale sau sunt "aduse" odata cu tot imaginarul occidental? Daca ele sunt "aduse", īnseamna ca nevoile comunitatii sunt nevoi pur si simplu inculcate. Procesul este paralel discursului publicitar care nu urmareste satisfacerea unei nevoi ci inculcarea ei. Odata problemele si nevoile constientizate, devine un act de erezie orice atitudine critica privind satisfacerea lor. Din acel moment comunitatea devine "condamnata la fericire". Atitudinea pro-dezvoltare este sustinuta īn plus de orientarea politicii statale a carui "linie strategica" are de obicei precedenta asupra solutiilor locale ale dezvoltarii. Aproape ca nu ramāne nici o posibilitate pentru oameni de a respinge dezvoltarea cu totul (27). Dezvoltarea per se este intotdeauna asumata, comunitatea "condamnata la dezvoltare". Negocierile atrag doar locatia sa si unele aspecte legate de specificul local (28). Īn continuare, cerinta dezvoltarii este sa fie de succes. Succesul actiunii este ceea ce legitimeaza īn ultima instanta agentii actiunii si structurile de putere. Acest succes le atrage ulterior interesul si sustinerea comunitatii (29).

       Aspectele critice la adresa dezvoltarii comunitare vin (cum s-a evidentiat deja) din partea cetatenilor statelor "dezvoltate" si mai putin din diretia cetatenilor statelor īn " curs de dezvoltare" (30).Īn cazul statelor din cea de-a doua categorie, criticile sunt aduse de ONG-uri, intelectuali, etc. Acestea gasesc o slaba sustinere si adesea sunt considerate nefondate. Guvernele si oamenii par sa fie de acord ca criticile locale si straine sunt avocati ai stagnarii tarii (31). Comunitatile locale aflate sub tirul ideologiei si imaginarului modernizarii, cu greu īsi pot ridica propriile voci critice. Īn Malaezia, politicienii vizitatori ai comunitatilor satesti īsi descriu proiectele īn amanunt pentru a capata sprijinul populatiei. Aceste speech-uri sunt īnsotite si de sugestia a ce īnseamna o "viata mai buna". Pe lānga acestia, functionarii, profesorii din scolile locale, studentii si licentiatii īntorsi īn locurile de bastina, aduc cu ei ideea "dezvoltarii" (32). Īn Tanzania, ca pretutindeni īn Africa de Est, conceptele dezvoltarii, schimbarii, modernitatii, prosperitatii, etc sunt strāns intercalate. "(...) īn termeni practici, ca cineva sa fie dezvoltat īnseamna (...) sa devina educat, sa fie informat asupra inovatiilor tehnologice, sa mearga la biserica, sa prezinte un corp corespunzator īmbracat si īngrijit, sa locuiasca īntr-o locuinta de caramida, sa manānce māncare <<buna>>. <<Dezvoltarea>> este mai mult sau mai putin ceva care este asociat cu <<modernul>> ca opus <<traditionalului>>". Astfel de sindroame se pare ca apar īn toate spatiile unde oamenii "subdezvoltati" sunt confruntati cu modernizarea. Multe dintre ele sunt abia la "īnceput". Confruntarea cu modernizarea īn Romānia, beneficiaza de o experienta istorica de doua sute cincizeci de ani. Rezultatul experimentului modernizarii (ai carui promotori au fost intelectualii din partea unora venind acum slabele critici) nu este decāt inocularea unei mentalitati pe model platonic : prototipul, adevarul se afla īn alta parte si trebuie imitat. Sau, o alta varianta, deplasarea spre locul adevarului. Ipoteza lui "aici si acum"care s-ar traduce cu "īn noi, prin noi si pentru noi" este exclusa. Aceasta este un alt motiv care ar                                                                                                  justifica o participare slaba īn Romānia. Īn urma unor astfel de observatii, antropologia trebuie sa acorde atentie atitudinii  care  capata prevalenta printre astfel de popoare : īnlocuirea etnocentrismului cu opusul sau. Nu "noi cu valorile noastre" ci "ei cu valorile lor".

       Analiza facuta pāna aici dezvaluie mai degraba aspecte distructive venite din partea antropologiei la adresa dezvoltarii. Ar parea de neimaginat alaturarea antropologiei de problematica dezvoltarii comunitare. Cerinta "moderna"este de alaturare. Īn cazul acesta, care ar putea fi rolul constructiv al antropologiei ?

       Discursurile alternative asupra dezvoltarii sunt un teren pe care antropologul se poate desfasura. De exemplu, asupra aceluiasi proiect de dezvoltare, īn functie de interesele partilor aflate īn joc, apar discursuri alternative, uneori incompatibile. Antropologul poate observa ca incompatibilitatea acestora rezulta din metaforele si īntelesurile diferite ale dezvoltarii pe care sunt construite. Sarcina antropologului ar fi facilitarea traducerii unuia īn termenii celuilalt (directia de traducere este de obicei de la discursul strabatut de "emotivitate" , simboluri si metafore ale identitatiilor la discursul "stiintific" , fondat adesea pe baze economice). Problematica discursurilor este un caz special care va fi detaliat cu exemple īn partea a doua a lucrarii.

       Antropologul ar putea fi un agent de dezvoltare comunitara īn prima parte a activitatii  sale de proiectare, de cunoastere a situatiei din teren. Din diverse motive aceasta etapa este adesea neglijata redusa fiind la cāteva zile. A. Dunham vorbeste de doua luni īn care "agentul social obtine cea mai mare parte a acestei informatii" (34). Ofera si domeniile de cercetat : geografie, istorie, populatie, conducere, locuire si planificare, bazele economice ale vietii comunitare, resursele educationale de sanatate, recreationale, de bunastare sociala si religioase, atitudiniile si relatiile comunitare(35). Aceste cunostinte pot fi folosite pentru estimarea sanselor de succes ale proiectului. Dunham ofera douazeci si opt de "principii sugerate ale organizarii comunitare" (36). Informatiile dobāndite permit evaluarea sanselor de respectare a acestor principii. Īn aceasta paradigma, sarcina antropologului ar putea fi: avand aceasta lista de principii īn dezvoltarea comunitara, care este probabilitatea satisfacerii lor la nivelul unei comunitati oarecare ? Cum poate fi marita aceasta probabilitate ? Paradigma lui Dunham este doar una din perspectivele din care poate fi abordata problema. Īn functie de specificul local, metodologia abordarii poate suferii variatii. Fundamental este rolul antropologului īn constientizarea importantei acestei prime etape de proiectare. Mathieu descrie descoperirea unor discrepante semnificative īntre cercetarile sale antropologice pe termen lung si studiile pe termen scurt īn legatura cu participarea īn aceeasi suprafata de studiu. "Cunoasterea si perspectivele locale sunt bunuri ale comunitatii locale, extractabile cu usurinta din cercetarile asupra participarii pe termen scurt. De fapt cea mai multa cunoastere locala este non-lingvistica, tacita si generata īn practica"(37).

       Dar rolurile de "broker" cultural si furnizor de informatii sunt roluri totusi traditionale ale antropologului īn dezvoltarea comunitara. Cerintele din ultima vreme, bazate pe principii de piata, presupun o implicare activa a antropologului īn toate fazele dezvoltarii comunitare. Antropologii au īnceput sa lucreze ca lideri de echipa, manageri de proiect, initiatori de politici(38). Īnvatamāntul universitar este nevoie sa se organizeze pe aceste baze. Se cere ca antropologia sa treaca de la stadiul de "disciplina" la stadiul de "profesie" (nota 4). Va fi nevoie ca formatia antropologului sa se mute de la tendintele de ĪNVĂŢARE īn legatura cu situatia la capacitatea de A LUA DECIZII(39). Pregatirea antropologului se va asemana pregatirii medicilor, inginerilor, functionarilor publici, orientata mai mult spre nevoile pietei si mai putin spre nevoile disciplinei (40).

       Implicarea activa īn viata comunitatii, rolul de antreprenor social pe care īl presupune noua orientare a antropologului, poate fi sustinuta īn plus de dimensiunea morala a acestei activitati. Īnsingurarea, īnchiderea īntre peretii bibliotecii sau cutreierarea de unul singur a tarāmurilor "exotice" , pare a avea o rezonanta etica inferioara unei vieti active pusa īn slujba "mai binelui" comunitatii. Omenirea īn ansamblu se confrunta adesea cu probleme care uneori oripileaza. Antropologul, prin formatia, aptitudinile si cunostintele sale īsi poate aduce aportul la diminuarea lor.

       Dar cu toate aceste motive si schimbari, ramāne antropologia antropologie ? Putin probabil. Antropologul devine orice altceva, agent de dezvoltare comunitara, asistent social, etc., dar nu ANTROPOLOG. Antropologia culturala este unul din acele domenii (alaturi de, de exemplu, filozofie) caracterizate de imposibilitatea translatarii de la DISCIPLINĂ la PROFESIE. Antropologia este "Cunoastere de dragul cunoasterii" (41). Orientarea antropologiei spre "Cunoasterea īn vederea unui scop" o transforma īn altceva. Se poate numi oricum dar nu antropologie. Rolul antropologului in proiectele de dezvoltare comunitara se limiteaza cel mult la functiile sale "traditionale". Antropologia este o disciplina suficienta siesi; nu poate fi dictata (numai) de nevoile pietei. Printr-o asemenea perspectiva se cade īn capcana reductionismului economic. Ca diciplina suficienta siesi, antropologia īsi poate permite formularea unor critici la adresa dezvoltarii comunitare. Acesta ar fi rolul cu adevarat "activ" al antropologului īn dezvoltarea comunitara. Riscul este acela de a deveni un paria al acestui tarām. Este un risc pe care antropologul, daca vrea sa ramāna antropolog, trebuie sa si-l asume. Modernizarea, ca oricare alta ideologie, īsi are "rebelii" ei. Cine se formeaza ca antropolog va constientiza cu necesitate riscul.

       Īn ceea ce priveste modernizarea, cauzele pentru care acest val este din ce īn ce mai mult a-toate-cuprinzator, putin probabil ca vor fi īntelese vreodata. Ne putem multumi cel mult cu o explicatie hegeliana : Ratiunea Universala, iesita din sine īnsusi, are tendinta de a se reīntoarce la sine. Īn acest scop ia forme succesive. Forma actuala este forma modernizarii. Antropologul, atunci cānd are accente critice la adresa modernizarii si dezvoltarii nu este numai un paria al acestor tarāmuri; el devine un paria al Ratiunii Universale īnsesi.

NOTE

1.      Antropologie "culturala" īn spatiul american, antropologie "sociala" īn spatiul britanic etc.

2.      Dezvoltare locala, regionala sau statala.

3.       Riall W. Nolan - Development Anthropology; encounters in the real world 2002

4.      Dupa Riall W. Nolan (2002 : 253), antrpologia este "disciplina", un mod de īntelegere si cunoastere a lumii, pe cānd implicarea īn problemele de dezvoltare reprezinta o "profesie", un mod de a UTILIZA cunoasterea īn slujba rezolvarii unor probleme concrete.

5.      Simone Abram - "Antropological Perspectives on Local Development", p.1 Īnsasi sintagma de "Lume a Treia" este expresia entocentrismului occidental.

6.      Riall W. Nolan - Development Anthropology; encounters in the real world, p. 247

7.      ibidem

8.      "Antropologii, cānd nu au fost vazuti ca aventurieri inadaptabili a la Indiana Jones, sunt adesea considerati academicieni excentrici, la curent cu limbile si obiceiurile ciudate, dar cu putin interes īn lume īn afara bibliotecii sau muzeului", ibidem p. 253

9.      Arthur Dunham - Community welfare organization, 1969, p.5

10.  pp. 19-21

11.  Īn aceasta privinta, dupa expresia unui autor francez, oamenii sunt "condamnati la fericire" (Francoise Brune)

12.  Anne Kathrine Larsen - "Discourses on Development Malaysia" p. 18

13.  Arthur Dunham - Community.. , p.37

14.  Anne Kathrine Larsen - "Discourses on ..." p. 29

15.  Ibidem, p. 29

16.  Ibidem, p. 30

17.  Reteta care este probabil sa fi venit dinspre antropologie.

18.  Simone Abram - "Antropological Perspectives...", p. 7

19.  Anne Kathrine Larsen - "Discourses on ..." p. 11

20.  Simone Abram - "Antropological Perspectives..." p. 9

21.  Ibidem, p. 14

22.  Arthur Dunham - Community..., p. 26

         22.   Andreas Neef - "Participatory approaches under security:  will they have a future?" p. 494

23.  Gaspar Mairal Buil and Jose Angel Bergua - "From economism to culturalism; The social and cultural construction of risk in the River Esera (Spain)" pp. 75-95

24.  Simone Abram - "Antropological Perspectives..." p. 14

25.  Andreas Neef - "Participatory approaches...", p. 489

26.  Se subliniaza necesitatea participarii de lunga durata, nu numai īn studiile initiale de derulare a proiectului de dezvoltare (Ibidem, p. 492)

27.  Simone Abram - "Antropological Perspectives... p.9

28.  Ibidem

29.  Arthur Dunham - Community... , p. 12

30.  Simone Abram - "Antropological Perspectives..." p. 1

31.  Anne Kathrine Larsen - "Discourses on..." p. 31

32.  Ibidem, p.26

33.  Aud Talle - "Sex for leisure; Modernity among female bar workers in Tanzania", p. 37

34.  A. Dunham - Community... , p. 16

35.  Ibidem

36.  Ibidem , p. 415

37.  Andreas Neef - "Participatory approaches...", p. 492

38.  Riall W. Nolan - Development Anthropology... , p. 247

39.  Ibidem , p. 251

40.  Ibidem , p.255

41.  Numele unui manual de antropologie Anthropology: The study of people (John Friedl & John E. Pfeifer, Harper & Row , 1977) este sugestiv pentru obiectul antropologiei.

42.  Krishna Sivaramakrishnan - "Trees and Development Spaces in South-west Bengal, India", pp. 273-295

43.  Anne Kathrine Larsen - "Discourses on...", pp. 18-35

44.  P. Descola and G. Pįlason - Nature and Society; Anthropological Perspectives

45.  Gaspar Mairal Buil and José Angel Bergua - "From economism to...", pp. 75-95

BIBLIOGRAFIE

1.           Abram, Simone - "Anthropological Perspectives on Local Development" in Simone Abram and Jacqueline Waldren (ed.) Anthropological Perspectives on Local Development; Knowledge and Sentiments in Conflict, London & New York: Routledge, 1998

2.           Barometrul de opinie publica al Fundatiei Pentru o Societate Deschisa, realizat de The Gallup Organization Romania, octombrie 2004

3.           Buil, Gaspar Mairal and Bergua, José Angel - "From Economism to Culturalism; The Social and Cultural Construction of Risk in the River Esera (Spain)" in Simone Abram and Jacqueline Waldren (ed.) Anthropological Perspectives on Local Development; Knowledge and Sentiments in Conflict, London & New York: Routledge, 1998

4.           Descola, P. and Pįlason, G - Nature and Society; Anthropological Perspectives, Londra: Routledge, 1996

5.           Dunham, Arthur - Community Welfare Organization: Principles and Practice, New York: Thomas Y. Crowell Company, 1969

6.           Larsen, Anne Kathrine - "Discourses on Development in Malaysia" in Simone Abram and Jacqueline Waldren (ed.) Anthropological Perspectives on Local Development; Knowledge and Sentiments in Conflict, London & New York: Routledge, 1998

7.           Neef, Andreas - "Participatory Approaches Under Scrutiny: Will They Have a Future?" in Quarterly Journal of International Agriculture, 42 (2003), No. 4

8.           Nolan, W. Riall - Development Anthropology: Encounters in the Real World, Colorado: Westview Press, 2002

9.           Sivaramakrishnan, Krishna - "Modern Forestry: Trees and Development in South-west Bengal, India" in Laura Rival (ed.) The Social Life of Trees; Anthropological Perspectives on Tree Symbolism, Oxford: Berg, 1998

10.      Talle, Aud - "Sex for Leisure; Modernity among Female Bar Workers in Tanzania" in Simone Abram and Jacqueline Waldren (ed.) Anthropological Perspectives on Local Development; Knowledge and Sentiments in Conflict, London & New York: Routledge, 1998


Document Info


Accesari: 1060
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )