Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Academician Elie CARAFOLI (1901 - 24 oct. 1983)

istorie


  Academician Elie CARAFOLI      (1901 - 24 oct. 1983)



Elie CARAFOLI este unul din fondatorii =colii rom`ne=ti de aeronautic[ al[turi de Traian VUIA, Aurel VLAICU, Henri COAND{, Ion STROESCU, Radu MANICATIDE, =.a.

* S-a n[scut ]n 1901 ]n ora=ul Veria (l`ng[ Salonic) ]ntr-o comunitate de arom`ni unde a =i urmat clasele primare.

In toamna anului 1915 a plecat la Bitolia (]n Serbia) unde a intrat ]n clas 21121j924v a a patra a liceului din acest ora=. Liceul s-a ]nchis aproape imediat ca urmare a ocup[rii Serbiei de c[tre armatele Puterilor centrale. In plin r[zboi pleac[ spre Bucure=ti. Dup[ multe peripe\ii ajunge la Giurgiu =i apoi la Bucure=ti unde continu[ liceul la "Gh.Laz[r" =i la liceul militar "M`n[stirea Dealu".

In 1919 intr[ la +coala Politehnic[ ob\in`nd diploma de inginer electromecanic.

* Specializarea a f[cut-o la Paris (1924) , la Sorbona, unde =i-a luat licen\a =i doctoratul ]n =tiin\ele fizico-matematice. P`n[ ]n 1928 lucreaz[ la Institutul Aerotehnic de la Saint-Cyr unde elaboreaz[ mai multe lucr[ri =I monografii ample. Se remarc[ lucrarea fundamental[ de aerodinamic[ dedicat[ teoriei profilelor aerodinamice-dintre care unele au fost denumite de cunscu\i autori "profile Carafoli".

F La Institutul Aerotehnic , ]mpreun[ cu directorul acestuia profesorul Albert Toussaint , realizeaz[ "Instala\ia hidromecanic[ pentru vizualizarea spectrelor de mi=care ]n jurul corpurilor de avia\ie" denumit[ "cuva Toussaint-Carafoli". In acela=i timp era ata=at =i la catedra de mecanic[ de la Sorbona, unde =eful catedrei era cunoscutul profesor Paul Painlévé devenit mai t`rziu prim-ministru al Fran\ei. A publicat, ]n intervalul 1926-1928, un num[r de 8 comunic[ri la Academia de +tiin\e a Institutului Fran\ei din Paris. In acela=i timp a publicat ]n Fran\a alte 8 lucr[ri =tiin\ifice precum =I 4 studii generale ample care l-au consacrat pe plan interna\ional (Teoria =i trasarea profilelor aerodinamice, Influen\a aripioarelor asupra propriet[\ilor aerodinamice ale suprafe\elor portante, Aerodinamica aripilor de avion, Cercet[ri experimentale asupra aripilor monoplane).

* Anul 1928- ob\ine doctoratul ]n =tiin\e fizice la Sorbona cu teza intitulat[ "Contribu\ii la teoria sustenta\iei ]n aerodinamic[".

- Trebuie men\ionat =i un fapt deosebit, care i-a adus consacrarea definitiv[ printre speciali=tii de mecanica fluidelor =i aerodinamic[ : tran=area, ]ntr-un mod str[lucit, ]ntr-o lucrare intitulat[ "Confruntarea teoriilor aerodinamice moderne cu legile mecanicii ra\ionale". In disputa din acea vreme privind semnifica\ia fizic[ a rezultantei for\elor pe un profil aerodinamic, interpretarea sa, perfect riguroas[ a pus cap[t discu\iilor , fiind acceptat[ =i recunoscut[ ca atare de cunoscu\i savan\i ai epocii, ]n primul r`nd de celebrul Theodor von Karman =i chiar, ]n cele din urm[, de ]nsu=i autorul c[r\ii care a generat controversa, profesorul Wytoshinsky.

* In octombrie 1928 ]nfiin\eaz[ catedra de Aerodinamic[ =i Mecanica fluidelor , ]n cadrul sec\iei de Electromecanic[ la +coala Politehnic[ din Bucure=ti, al c[rui titular r[m`ne 45 de ani creind apoi Sec\ia de Avia\ie devenit[ apoi (in 1971) Facultatea de Aeronave iar, ]n prezent, Facultatea de Inginerie Aerospa\ial[ a Universit[\ii "Politehnica" Bucure=ti. Deci este p[rintele =colii rom`ne=ti de ingineri de avia\ie, peste 50 de genera\ii de ingineri s-au format prin grija =i ]ndrumarea eminentului om de =tiin\[.

( 1930- Impreun[ cu inginerul francez Lucien Virmaux proiecteaz[ primul avion rom`nesc fabricat de uzinele IAR-Bra=ov, de tip CV-11 (Carafoli-Virmaux) un monoplan cu aripa joas[ , o concep\ie original[, care pe parcursul anilor s-a generalizat ]n avia\ia mondial[ modern[. A stabilit, de asemenea colabor[ri cu principalele intreprinderi de avia\ie din \ar[ : ICAR, SET.

( Realizeaz[ ]mpreun[ cu ing. Ion Stroescu , ]n curtea +colii Politehnice din Bucure=ti, prima suflerie aerodinamic[ din \ar[ (1931), prima instala\ie de acest gen din sud-estul Europei av`nd calit[\i =i performan\e remarcabile pentru acea vreme. Tunelul aerodinamic realizat ]n perioada 1928-1930 a fost inaugurat oficial ]n 1931 ]n prezen\a Regelui Carol al II-lea.

& A desf[=urat o intens[ activitate de cercetare =tiin\ific[ public`nd 14 c[r\i , reprezent`nd o valoroas[ contribu\ie la tezaurul =tiin\elor ]n domeniul avia\iei : Aerodinamica aripilor de avion (Paris, 1928), Aerodinamica (1951) tradus[ ]n limba german[ (Berlin,1954) =i ]n limba rus[ (Moscova , 1955), Aerodinamica vitezelor mari (1957) tradus[ ]n limba rus[ (Moscova,1958), Studii experimentale asupra aripilor monoplane, Mi=c[ri conice ]n regim supersonic, ap[rut[ ]n China (Beijing,1955), Teoria aripii ]n zborul supersonic (Oxford,1969), Dinamica fluidelor incompresibile (1981), Dinamica fluidelor compresibile (1983). A realizat, de asemenea, peste 200 de comunic[ri =tiin\ifice.




( P`n[ ]n 1941 a ]ndeplinit func\ia de consilier tehnic al Companiei de transport aerian LARES - Linile Aeriene Rom`ne Exploatate de Stat

( In paralel cu activitatea didactic[ =i de cercetare =tiin\ific[ Elie CARAFOLI a ]ndeplinit =i func\ia de inginer =ef =i, apoi, de director la fabrica de avioane IAR-Industria Aeronautic[ Rom`n[ din Bra=ov unde conceput, proiectat, construit =i ]ncercat avioanele de tip IAR-CV 11, IAR-13, IAR-14, IAR-15 =i IAR-16 cu performan\e remarcabile pentru acea vreme =i comparabile cu cele mai bune realiz[ri pe plan mondial. Unul din aceste avioane a fost considerat ca f[c`nd parte dintre cele mai bune =ase avioane din Europa la un concurs care a avut loc ]n Bucure=ti, ]n 1931.

& Anul 1948 - este numit membru titular al Academiei Rom`ne =i =eful sec\iei de Mecanic[ aplicat[. Este numit (1949) ]n func\ia de director al Institutului de Siderurgie, Metalurgie =i Mecanic[ Aplicat[ devenit dup[ doi ani Institutul de Mecanic[ Aplicat[ al Academiei Rom`ne, al c[rui prim director este instalat =i str`ng`nd ]n jurul s[u cercet[tori valoro=i ]n domeniul ingineriei mecanice. Ulterior institutul a devenit Institutul de Mecanica Fluidelor ]n care o aten\ie special[ s-a acordat domeniilor de baz[ ale avia\iei : aerodinamica =i mecanica fluidelor, dinamica zborului, calculul structurilor, etc. Datorit[ personalit[\ii profesorului Elie Carafoli, prin abilitatea sa de a atrage cei mai talenta\i tineri ,prin exemplul s[u de d[ruire total[ ]n folosul =tiin\ei, institutul a devenit o adev[rat[ pepinier[ de cercet[tori valoro=i, dar =i o =coal[ de cercetare cunoscut[ ]n ]ntreaga lume.

Pentru vasta activitate de cercetare ]n domeniul aerodinamicii =i marele volum de lucr[ri =tiin\ifice realizate at`t ]n cadrul Academiei c`t =i peste hotare, a fost distins cu Premiul "Louis Breguet" (Paris,1927) =i "Medalia de argint"(1928) decernat[ la Sorbona de Societatea na\ional[ de ]ncurajare a progresului de c[tre E. Herriot fost prim-ministru al Fran\ei, Diploma Paul Tissandier decernat[ de Federa\ia Aeronautic[ Interna\ional[ la Congresul de la Los Angeles (1956), Marea Medalie Gauss care se acord[ o singur[ dat[ pe an unui savant ales din ]ntreaga lume de c[tre Societatea +tiin\ific[ Braunschweg-Germania pentru "lucr[ri proieminente =i deschiz[toare de drumuri" , Medalia "Apollo 11" decernat[ de N.A.S.A. (S.U.A.) ]n 1970, Diploma =i Medalia "|iolkovschi" la 27 martie 1981.

In \ar[, a primit titlul de OM DE +TIIN|{ EMERIT al RSR, acord`ndu-i-se Premiul de Stat clasa I, Ordinul Muncii clasa I, Ordinul Meritul +tiin\ific clasa I, Steaua Republicii clasa a II-a.

In anul 1960 profesorul Carafoli a fost invitat personal de c[tre marele savant Theodor von Karman de a face parte dintre primii membri ai Academiei Interna\ionale de Astronautic[, recent ]nfiin\at[, care avea ca scop , pe l`ng[ consacrarea =tiin\ific[, reunirea personalit[\ilor din diverse ramuri ale =tiin\ei, ]n scopul promov[rii ideilor astronauticii. Din 1961 i s-a ]ncredin\at conducerea Comisiei de Astronautic[ a Academiei. A fost membru titular al Academiei Interna\ionale de Astronautic[, vicepre=edintele Federa\iei Interna\ionale de Astronautic[ (1965-1967) pre=edinte ]n exerci\iu (1968-1969) al Federa\iei Interna\ionale de Astronautic[, post-pre=edinte FIA (1971-1973), inclus printre cei 35 membri de onoare ai Societ[\ii Regale de Aeronautic[.

- Un alt aspect meritoriu al activit[\ii sale : str[duin\a de a pune ]n adev[rata lumin[ precursorii avia\iei =i, ]n general, a tehnicii rom`ne=ti, de la Conrad Haas, Ioan Valahul la celebrii pioneri ai avia\iei mondiale Vuia, Vlaicu, Coanda, Bothezat, etc.

* Cercet[tor =i savant cu mare platform[ mondial[, ]n timpul vie\ii, numeroase foruri =tiin\ifice din \ar[ =i interna\ionale l-au ales ca membru sau pre=edinte : membru al Academiei Rom`ne, membru al Comisiei Na\ionale pentru UNESCO, Pre=edintele sec\iei de =tiin\e tehnice a Academiei Rom`ne, membru de onoare al Academiei Regale de Aeronautic[ din Marea Britanie, membru corespondent al Academiei de +tiin\e =i Arte din Toulouse, membru str[in al Braunschweigische Vissenschaftlische Gesellschaft - Germania, membru extraordinar al "Internationale Astronautische Gesselschaft Herman Oberth" - Germania, membru ]n Comitetul Executiv =i al Biroului executiv al Consiliului Interna\ional al Uniunilor +tiin\ifice (I.C.S.U.), membru al Academiei de +tiin\e din New York, membru in consiliul GAMM (Gesellschaft  für angewandte Mathematik und Mechanik), fiind una din personalit[\ile =tiin\ifice de marc[ din \ar[ =i din lume.













Document Info


Accesari: 1336
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )