Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Biserici sasesti fortificate

istorie












ALTE DOCUMENTE

Romanizarea
Voltern critica vilent Vechiul Regim si Biserica si considera
Primele linii de cale ferata de pe teritoriul Romaniei
Megalopolisul Boswash (Boston - Washington)
MIsCĂRI SOCIALE LA CUMPĂNA SECOLELOR ALXIX-LEA-ALXX-LEA
Primul razboi mondial -un nou tip de razboi-
Revloutia Burgheza Clasica Franta (1789-1794)
Vinatoarea de vrajitoare, trei secole de teroare europeana
CULTURA ROMÂNEASCĂ LA SFÂRsITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
Faraonul si întelepciunea antica

23. Biserici sasesti fortificate:

Exemple: Homorod , Apold, Dupus, Copsa, Bususti, Garbova, Cate, Hendorf, Prejner(?), Harman

-          cetatile sunt sprijinite de regalitate



-          vechile cetati din zone defensive (munti, dealuri) le iau l 21521s187v ocul cetati taranesti in jurul unei biserici sau in jurul unei locuinte turn

-          construirea defensiva are 3 etape : -edificarea incintei - prima jumatate a sec. XV-lea

- fortificarea bisericii - sf.sec. XV-inceputul sec. XVI

- eventuala amplificare a fortificatiei bisericii - a doua jumatate a sec XVI- lea

Sec. XV-XVII

Cetatile satesti

-          biserica avea una sau mai multe incinte, concentrice sau adiacente

-          planul cetatilor care ocupau un teren accidentat se subordoneaza acestuia

-          in caz in care incinta e pe tern plat atunci forma ei e regulata, ordonata, patrulatera

-          bisericile sunt inzestrate cu dispozitive de aparare, aspect fortificat

-           pt. A include biserica in sist. de fortificare se adauga la vest un turn-clopotnita si se ridica un bastion deasupra corului sau nave

-          se amenajeaza drumuri de straja in pod, deasupra boltilor

-          aceste drumuri sunt sprijinite prin contraforti legati prin arce - Dupus; Copsa

-          exizta o fortificatie locala siuna generala

-          zidurile inconjuratoare sunt cu turnuri mari

-          exista turn de straja si zona de tainita

-          intrare separata - fata de biserica - catre turnul de straja

-          turnul are mai multe niveluri pt. provizii, adapost

-          poate prezenta gauri de tragere

-          in pardoseala gol pt ulei fiebinte- MACHICOULI

-          mai tarziu se fortifica si partea de est

-          bisericile sunt fortificate mai intai prin ridicarea corului de plan poligonal, cel de plan patrat a fost gandit de la inceput sa nu fie inaltat

-          podul are functie de aparare si de circulatie

20. biserica din Radauti :

 Dolhestii Mari - Balinesti - Volovat (ramane comun planul drept, impartit in pronaos si naos; bolti cilindrice intarite cu arce dublouri care se pierd in grosimea zidurilor sau se sprijina pe pilastrii)

- Dolhestii Mari: bis.sf.Paraschiva, hatmanul sendrea 1466-1470;



- Balinesti: ante 1493, logofat Tautu; dubla terminatie absidala, pridvor incalecat de o clopotnita, alipit laturii de sud (ca la locuintele populare)

- Volovat: bis. Înaltatii sfintei cruci 1500-1502, stefan cel Mare

28. Arhitectura laica in epoca lui Constantin Brancoveanu

Casa de la Potlogi - prima zidita de Brancoveanu  in noul stil - mai ales in ceea ce priveste organizarea subsolului si a partii dinspre gradina a nivelului locuibil. Desi asezat asimetric pe fatada principala, foisorul cu scara de acces se afla totusi in axul portii de intrare in incinta - pozitionare ce poate fi citita ca o preluare a axialitatii din proiectele palladiene.

Pozitionarea si tratarea volumului casei pentru a deveni element dominant al compozitiei arhitecturale; organizarea interioara relizata in asa fel incat sa permita un trai cat mai practic si cat mai comod; folosirea boltilor cu lunete si a calotelor sferice pentru acoperirea incaperilor; cautarea unor elemente de efect in decorarea caselor; intentia de materializare a notiunilor de fast, eleganta, armonie - iata cateva idei si rezolvari palladiene ce par sa-si fi gasit ecoul in arhitectura rezidentiala promovata de Brancoveanu.

Fireste, nu ppot fi negate   influentele venite din Transilvania contemporana, cultivand inca elemente si forme renascentiste, nici posibilele imprumuturi din arhitectura Constantinopolului turcesc, inraurita la randul ei de premergatoarele constructii bizantine, ca si de contactele constant intretinute cu lumea occidentala. Este insa aproape o certitudine faptul ca aceastea s-au decantat in arh. valaha in perioada premergatoare domniei lui Brancoveanu.

Ansamblurile curtilor brancovenesi reprezinta, fara doar si poate, momentul de culme, de maxima inflorire a arh. laice     culte din T.R.

1698 este anul zidirii primei curti, cea de la Potlogi.

Inaltarea casei - accentuata acum - pare sa fie rodul deciziei de a lungi acest parcurs ceremonial cu dublu sens, in care scara si foisorul  reprezinta mai mult decat o rezolvare a accesului. Ele par sa a constitui impreuna un ansamblu de aparat strict necesar unei riguroase etichete de care principele nu se dezice nicicand.

Pivnitele au un stalp central si arce dublouri ce sustin patru mari calote sferice - spatiu cu proportii nebanuit de frumoase, sugerand folosirea sa nu numai ca loc de pastrare a vinurilor.

In afara incintei principale se afla biserica, lacas de cult spre care se indreapta alaiul domnesc.

Gradina trebuie sa fie orientata catre o apa curgatoare sau un helesteu.

Astfel, casa - cu scara, foisor si loggie; pivnitele inalte gradina cu helesteul si foisorul, biserica precum si amexele (depozite, grajduri, cuhnia, baia) sunt elemente ce se regasesc in compunerea curtilor voievodului.

Palatul brancovenesc este acum deliberat desprins de zidurile incintei.

Dublul tract, existenta unei Sali centrale distribuitoare, foisorul si loggia, tipurile de bolti utilizate in acoperirea nivelului superior, precum si decoratia de stuc si piatra sculptata pot proveni intradevar din arh. caselor cantacuzine.

Impactul produs asupra boierimii de alcatuirea curtii si casei Potlogi trebuie sa fi fost f. putrenic, de vreme ce modelul este preluat cu repeziciune. Ansamblul unei asemenea resedinte va contine acum: casa, intr-o pozitie centrala si onoranta si va fi separat in curte - partea din fata a incintei, continand anexele gospodaresti -  si gradina.


16. ANSAMBLURI MĂNĂSTIREsTI ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ

-sub forma ei deplin dezvoltata, manastirea era un ansamblu de cladiri felurite, cu functiuni speciale, grupate in jurul unei curti, de regula dreptunghiulara, de dimensiuni relativ mari, inconjurata cu ziduri groase si inalte, fara goluri spre exterior

-construite in locuri retrase, la adapostul codrilor, dar adesea si in apropierea unor targuri sau chiar in interiorul acestora, manastirile au fost mai totdeauna fortificate

-zidurile inconjuratoare au fost prevazute cu drumuri de straja, cu crenele si metereze, iar colturile patrulaterului incintei sunt adesea intarite cu turnuri

-intrarea in manastire se face adesea sub un turn clopotnita

-biserica - in centru

-celelalte cladiri, de-a lungul zidurilor:

            -locuintele calugarilor (chiliile)

            -paraclisul

            -casa destinata pastrarii vesmintelor si tezaurului (clisiarnita)

            -casa staretului manastirii (staretia)

            -casa destinata oaspetilor (arhondaria)

            -sala de mancare (trapeza)

            -bucatariile, atelierele de lucru etc.

-în afara zidurilor:




            -magazii si depozite de felurite unelte mari

            -cherhanale

            -prisaci

            -cimitir

            -mic spital (bolnita)

            -paraclis

-manastire=adapostul unei obsti a carei viata comunitara este supusa unor reguli rezultate din caracterul predominant religios al asezarii

-au functiune economica, administrativa si rol de aparare; zidul de incinta este nelipsit, prezenta sa creeaza posibilitatea de izolare necesara specificului vietii monahale

-constructii cu functiune: 1. locuire (staretie, casa domneasca si chilii); 2. religioasa (biserica si uneori un paraclis); 3. anexe gospodaresti (exploatarea feudei, cuhnia, curtina si turnul de poarta)

-rolul principal=biserica. Prin pozitia sa centrala, prin volumetrie si tratare decorativa, ea domina întregul ansamblu. Toate celelalte constructii rezemate pe conturul incintei, o inconjoara. Ele constituie cadrul arhitectural menit sa puna in valoare constructia destinata cultului, decorul in care se desfasoara modesta viata monahala.

24. Biserica Sf. Nicolae Domnesc

- monument în cruce greaca înscrisa de tip complex, originar din Constantinopol, realizat într-o formula trecuta prin filtrul balcanic, reprezinta încununarea unei dezvoltari tipologice ale carei componente se gasesc în sudul si nordul Dunarii

- volumul interior are 3 încaperi distincte: pronaos îngust, naos spatios si un altar compus dintr-o absida mare centrala încadrata de 2 absidiole, proscomidia si diaconiconul. Naosul are în mijloc 4 stâlpi care îi împart interiorul în 3 nave.

- plastica decorativa a fatadelor: alternanta ritmata de material si culoare

3. CURTEA DE ARGEs - Ţara Româneasca

1. Manastirea Argesului, Biserica Episcopala c2.p170 , c1.p250

- biserica manastirii Argesului (terminata în 1517), ctitorie a lui Neagoe Basarab, stabileste un nou tip functional, prin largirea pronaosului în care se include o incinta interioara de coloane, si totodata, plastic, prin adoptarea unei siluete cu 4 turle si reluarea decoratiei de arcaturi utilizate la Dealu.

- caracter special al liniilor de arhitectura, podoaba bogata de sculpturi si reliefuri întinse pe toate fetele exterioare ale zidurilor

- planul contine: un naos în forma de trilob cu 3 abside egale si un pronaos dezvoltat de forma dreptunghiulara, iesit fata de naos. Turla, foarte înalta, e de sectiune octogonala, atât la interior cât si la exterior, si se sprijina pe scheletul sau de arce prin intermediul a 4 trompe de colt. Pronaosul cuprinde 4 parti distincte: un vestibul dreptunghiular în fata intrarii, în continuarea acestuia un spatiu central patrat de limitat de 12 coloane, destinat credinciosilor, si lateral, cuprinse între coloane si zidurile marginase, 2 compartimente având o destinatie speciala funerara: locuri de îngropaciune. În mijloc, sirurile celor 12 coloane, sustin o turla care prin intermediul unuei baze în forma de piramida, continuata cu un trunchi de con, se înalta pâna la 20m deasupra pardoselii. Alte 2 turle mici încoroneaza capetele dinspre apus ale celor 2 gropnite. Celalalte compartimente care învaluie careul central sunt acoperite cu bolti semicilindrice. Separatia dintre naos si pronaos se face printr-un zid cu o singura usa la mijloc.

- la intrare sunt 12 trepte ce conduc catre o arcada înalta prinsa în chip de portal într-o rama lata împodobita cu o decoratie florala stilizata. Fatadele sunt împartite în 2 registre; brâul=ciubuc gros de piatra împletit în trei vite, ca o frânghie si decorat cu flori. Registrul inferior=panouri dreptunghiulare; Registrul superior=lant de arcaturi înguste si înalte. La turlele mici ferestrele sunt rasucite fata de verticala amintind de minarete de geamii turcesti

2. Biserica veche a mitropoliei

3. Biserica Sîn Nicoara c2.p75, c1.p130

- sf. sec.13, înrudita cu bisericile contemporane de la Severin ca tipologie (plan drept, boltit cilindric) si ca procedeu de executie (parament de piatra alternat cu caramida si emplecton) prezinta particularitatea unui turn clopotnita de caramida, ridicat deasupra pronaosului

4. Biserica Sf. Nicolae Domnesc c2.p95, c1.p164

- monument în cruce greaca înscrisa de tip complex, originar din Constantinopol, realizat într-o formula trecuta prin filtrul balcanic, reprezinta încununarea unei dezvoltari tipologice ale carei componente se gasesc în sudul si nordul Dunarii

- volumul interior are 3 încaperi distincte: pronaos îngust, naos spatios si un altar compus dintr-o absida mare centrala încadrata de 2 absidiole, proscomidia si diaconiconul. Naosul are în mijloc 4 stâlpi care îi împart interiorul în 3 nave.

- plastica decorativa a fatadelor: alternanta ritmata de material si culoare

5. Curtea Domneasca c2.p95

- componentele curtii: capela domneasca cu incinta ei (1220-1235); incinta mare, casele domnesti depe latura de sud, cu exceptia prispei, si poarta de intrare (1340) datorate lui Basarab I; biserica domneasca, integral ctitorie a lui Vladislav I (1364-1377) terminata, inclusiv pictura, la 1369; pridvorul caselor de pe latura de sud si casele de pe latura de nord din vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521)

6. Biserica Olari c1.p382

- pronaos poligonal boltit cu un manunchi de 8 lunete, un naos încoronat cu o calota sferica pe pandantivi si o absida pentru altar, semicirculara în interior si poligonala spre exterior, clopotnita alipita de latura sudica a pronaosului; la etaj-camera clopotelor; acoperisul-sarpanta de lemn si sindrila












Document Info


Accesari: 1727
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )