Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































CONTINUAREA REVOLUŢIEI DE LA 1848 N TRANSILVANIA

istorie












ALTE DOCUMENTE

CARTEA SECOLULUI
Politica externa a Romaniei la cumpana secolelor XIX si XX
24 ianuarie 1859-Unirea principatelor
Progresul n cultura si stiinta, 1878-1938
Civilizatia Maya
ROMA ANTICĂ
ROMNIA PE DRUMUL CĂTRE TOTALITARISMUL COMUNIST (1944- 1947)
MEROVINGIENII
CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMNIEI

CONTINUAREA REVOLUŢIEI DE LA 1848 N TRANSILVANIA



-   REZISTENŢA ROMNEASCĂ DIN MUNŢII APUSENI; SFRsITUL
REVOLUŢIEI.

-   IMPORTANŢA REVOLUŢIEI.

szistenta romneasca din Muntii Apuseni; Sfrsitul revolutiei. n

'ania, lupta revolutionara s-a radicalizat n vara anului 1848. n conditiile srii revolutiei n Moldova si n Ţara Romneasca, Transilvania a devenit romnismului. Politica reactionara a guvernului maghiar, n conditiile i Transilvaniei la Ungaria, a generat, si aici, un veritabil razboi pentru ile nationale ale romnilor. n Transilvania, comisarul Nicolae Vay a t Comitetul National Romn (Permanent), de la Sibiu, si a intensificat jnile mpotriva taranilor romni.

i septembrie 1848 a avut loc a treia Adunare Populara de la Blaj, la care ticipat taranii romni organizati militar de catre Avram lancu. A treia re Nationala a romnilor de la Blaj s-a transformat nsa ntr-o veritabila militara taraneasca. Acestia luasera armele n conditiile regimului de ' introdus de autoritatile maghiare - masacre, precum cel de la Mihalt, unile de la Oradea, Arad, din Bihor si Fagaras, formarea unui corp militar > de Lajos Csanysl trimis mpotriva romnilor.

idunarea a votat o Rezolutie n care protesta mpotriva "uniunii" Tran-3i cu Ungaria si cerea abolirea regimului, care i-a urmat. Pusi n fata a doi ni, romnii l-au ales pe cel mai putin periculos. ntre revolutia maghiara si i de la Viena ei au ales-o pe ultima deoarece, cel putin aceasta accepta, |ic, existenta lor nationala. n acelasi timp, romnii nu au abdicat niciodata .rincipiul.colaborarii pe baza de deplina egalitate cu ungurii, sasii si secuii. a urmare a celei de-a treia adunari de la Blaj s-a trecut la organizarea $ si militara a Transilvaniei pe baze noi. Provincia a fost mpartita n 15 turi, fiecareia corespunzndu-i cte o legiune. S-a constituit Comitetul ia/ cu sediul la Sibiu si care avea rolul unui veritabil guvern romnesc. s nobiliare maghiare au fost dezarmate. Unii tarani sasi si secui si-au stat, de asemenea, hotarrea de a lupta alaturi'de romni. La 9 ianuarie a avut loc Adunarea de la Sibiu a conducatorilor revolutiei romne, cu care >-a definitivat programul acesteia. La 4 martie 1849 s-a publicat la Viena o constitutie imperiala prin care se restabilea autonomia Transilvaniei si se sa existenta nationala a romnilor.

In aceste conditii, guvernul revolutionar maghiar a facut apel la generalul sz losef Bem. Acesta a condus o puternica ofensiva a armatei maghiare


Stephan Ludwig-Roth


Gabor Aron - fruntas al secuilor


.prin care a reusit, n primavara anului 1849, sa cucereasca o mare parte a Transilvaniei, n afara doar de zona Muntilor Apuseni. Pe teritoriul cucerit nobilimea maghiara a dezlantuit o crunta represiune mpotriva taranilor romni. S-au organizat, sub conducerea comisarului Lajos Csany, "tribunalele de snge", s-a introdus starea de asediu, au fost urmariti conducatorii revolutiei romne. Mii de tarani romni au cazut victime acestei represiuni 12212n135m furibunde.

Zona Muntilor Apuseni a continuat nsa sa se afle sub controlul romnilor. n Muntii Apuseni se apara, de fapt, cauza generala a romnilor n fata a peste 21 000 soldati unguri condusi de ofiteri de cariera. Aici, ntr-un spirit democratic, s-a organizat o veritabila ara" romneasca. Rolul conducator l-a avut Avram lancu, care era supranumit si "Craiul muntilor". El s-a dovedit un stralucit conducator militar si un important om politic. Sub conducerea sa au fost respinse toate ncercarile fortelor militare maghiare de a patrunde n munti. S-au organizat legiuni romnesti. Prima legiune a fost cea a Blajului, n frunte cu loan Axente Sever. n conditii deosebit de grele, Avram lancu a acceptat ideea tratativelor propuse de Lajos Kossuth prin intermediul deputatului romn loan Dragos, deputat, pentru cele sapte judete din Partium, n Dieta Ungariei, loan Dragos s-a pronuntat, sincer, pentru ntelegerea dintre revolutionarii romni si maghiari, dar i-a lipsit clarviziunea politica. Ele urmau nsa sa duca, cel putin pentru maghiari, fa ncheierea unui armistitiu si folosirea fortelor disponibile contra Austriei. n timpul tratativelor nsa, trupele maghiare au atacat pe neasteptate iar prefectii Ion Buteanu si loan Dobra au cazut la datorie. n mprejurari tragice a pierit si deputatul loan Dragos, acuzat, de catre moti, de tradare.

Dupa nfrngerea revolutiei din Ţara Romneasca, fruntasi revolutionari, ca Nicolae Ba/cescusi Cezar Bol/iac, au sustinut necesitatea de a se ajunge la

67


ntre conducatorii revolutiei romne si ai celei maghiare, pentru a mpotriva dusmanului comun, Imperiul Habsburgic. ecembrie 1848 a devenit mparat, la Viena, Franz losif. Acesta a cerut usiei tariste pentru nabusirea revolutiilor din Imperiu. n vara lui 1849 vperiale au declansat o ofensiva n Transilvania, concomitent cu ea trupelor tariste n provincie. n fata acestui pericol, aflat ntr-o >arte dificila, guvernul maghiar a acceptat sa desfasoare tratative cu orii revolutiei romne din Transilvania. Tratativele s-au desfasurat la ntre Nicblae Balcescu si Lajos Kossuth. Sub presiunea iminenta a trupelor tariste, guvernul maghiar a acceptat sa semneze, la.2/14 iulie >eghedin! un document intitulat "Proiectul de pacificare". /ederile sale consemnau nsa o stare deja existenta de cteva luni n iia. Astfel, se recunosteau dreptul romnilor de a-si folosi propria limba listratie, independenta Bisericii  Ortodoxe, prezenta romnilor  n atia de stat. Totodata, s-a semnat un tratat pentru formarea unei legiuni i.' n noua' lege a  nationalitatilor,  votata  n    iulie 1849 de  catre tul maghiar, au fost acordate unele drepturi politice romnilor. n np, prin eforturile lui Balcescu s-a obtinut neutralitatea lui Avram lancu din Transilvania. Toate acestea au intervenit nsa mult prea trziu. La jst 1849 armata maghiara a capitulat la sina.

el a luat sfrsit revolutia din Transilvania. Conflictul dintre revolutia }\ cea maghiara, politica duplicitara a Habsburgilor ca si interventia .raina i-au grabit sfrsitul.

Avram lancu n fruntea ostilor sale, n Muntii Apuseni


lfVspc"tanta revolutie, Revolutia romna din 1848-1849 a constituit piatra unghiulara a epocii moderne n istoria nationala. Totodata, ea a fost rezultatul procesului de evolutie fireasca a societatii romnesti. Programul revolutiei a cuprins, practic, toate marile probleme ale epocii - unitatea si emanciparea nationala, asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale, de sorginte moderna, ale omului, rezolvarea problemei agrare. Acestea erau, de fapt, elementele fundamentale ale statului modern.

Avram lancu vorbeste poporului rasculat

Trasatura esentiala a revolutiei, trecnd peste o bogata mostenire culturala si ideologica, a fost deplina solidaritate nationala reliefata de programele revolutionare si marile r adunari populare. Conjunctura inter-.nationala, raporturile de forte ntre marile imperii, interesele lor specifice fata de Principate, ca si situatia politica si sociala la nivelul fiecarei provincii romnesti au imprimat anumite trasaturi procesului revolutionar

- moderatie si prudenta n Moldova, radicalism n Transilvania, compromisul de actiune n Ţara Romneasca.

n acelasi timp, stadiul de dezvoltare istorica a Ţarilor Romne, la jumatatea secolului al XIX-lea, a determinat o anumita atitudine politica a fortelor revolutionare - aceea de a cointeresa boierimea n reformarea societatii. Revolutia a adus nsa doar modificari si aprecieri de tactica n problemele politice si agrara.

n lupta pentru ndeplinirea unor largi obiective cu caracter national, colaborarea a numeroase forte social-politice a permis anihilarea temporara si partiala a fortelor contrarevolutionare. Un rol semnificativ n acest sens l-au jucat masele populare. Aceasta explica, pna la un punct, succesul revolutiei n Ţara Romneasca. Interventia militara a marilor imperii vecine si nfrngerea, astfel, a revolutiei au demonstrat ca, n acel moment, nu erau create conditiile constituim unui stat national romnesc suveran si independent.

Revolutia a deschis drum larg marilor mutatii n sensul adncirii procesului de modernizare si de renastere nationala n Principate, s-a probat capacitatea romnilor de a-si croi drumul n istorie, pe baza propriilor lor forte. Revolutia a elaborat si a desavrsit programul de constructie a Romniei moderne, perfect legat de realitatile nationale. Toata istoria moderna a romnilor, pna la Marea Unire din 1918, a fost dominata, asadar, de lupta sustinuta a natiunii pentru




69


jrogramului pasoptist, n vederea ndeplinirii revolutiei pentru unitate ;i a celei pentru independenta.

larea trimisa de Nicolae Balcescu, la 4 martie 1850, din Paris, IuiAiexandru G. Goiescu

trebuia sa fie programul revolutiei din 1848? El era dezvoltarea progresiva a revolutiei

era organizarea democratiei si eliberarea taranului, mproprietarindu-l. ntr-un cuvnt, a o revolutie democratica si sociala. Acesta a fost scopul nostru si programul din 1848. totul acelasi cu cel din 1821 avnd n minus problema fanariotilor, si n plus problema

n-am facut o revolutie nici mpotriva turcilor, nici mpotriva rusilor. Dreptul nostru de a e era dreptul nostru de autonomie, care ne-a fost recunoscut de cele doua puteri, desi np n timp, chiar si n Regulament. Noi am cerut respectarea lui fara sa vrem sa ne

tratate. Odata revolutia realizata ne mai ramneau de facut alte doua revolutii: o itru unitate nationala si, mai trziu, pentru independenta nationala, ca n felul acesta

reintre n plenitudinea drepturilor sale naturale. Este deci evident, pentru toti cei care seamna progres si dezvoltare istorica, ca revolutia care va deveni nu se va mai margini sratica si sociala si ca, potrivit actualelor tendinte ale ideilor n toata Europa si mai ales ni, ea se va face ntr-una din unitatile nationale. Revolutia democratica si sociala va sluji i drept mijloc dect drept scop. Problema unitatii a facut mari progrese si s-a simplificat Unirea Valahiei si a Moldovei este un fapt mplinit pentru toata lumea, chiar si pentru u poate sa nu se realizeze nentrziat. Romnii din Austria, bazndu-se pe constitutia

si pe promisiunile facute, cer toti si cu multa insistenta sa se constituie ntr-un singur jne de 3 milioane si jumatate si pna la urma vor obtine".

k

ezentati rezistenta nationala a romnilor n Muntii Apuseni (1848-1849). ire a fost semnificatia Proiectului de pacificare de la Seghedin (1849)? strati importanta istorica a revolutiei de la 1848-1849 n Ţarile Romne.



Romnia n context international, 1821-1848

(tabel recapitulativ)

Principatele Romne si Transilvania

Anul

Situatia internationala

1

2

3

18-19 ian. - Tudor Vladimirescu paraseste Bucurestiul si se ndreapta spre Oltenia. 23 ian. - Proclamatia de la Pades. 4-28 febr. -Tabara lui Tudor Vladimirescu de la Ţntareni. 22 febr. -,Eteristii trec Prutul n Moldova si ncep naintarea n Principate. 23 febr. - Rusia condamna revolutia lui Tudor Vladimirescu. 28 febr. - Reprezentanti ai marii boierimi muntene se retrag la Brasov. 16 mart. - Proclamatia lui Tudor de la Bolintin.  'i 21 mart. - Tudor intra n Bucuresti. 30 mart.  - ntlnire ntre Tudor Vladi-' mirescu si Alexandru Ipsilanti. 3 apr. - n urma dezavuarii Eteriei de catre Rusia, Ipsilanti se retrage la Trgoviste. apr. - Negocieri ale lui Tudor cu  pasii otomani de  la Dunare  pentru a evita interventia Portii. 1 mai - Otomanii patrund n Principate. 15 mai - Tudor se retrage catre Oltenia. 21 mai - Arestarea lui Tudor n tabara de la Golesti. Este executat de catre eteristi la Trgoviste (27 mai). 7 iun. - Batalia de la Dragasani. 6 aug. - Bimbasa Sava si un grup de arnauti sunt macelariti la Bucuresti de catre otomani.

1821

->!

12 mai - Congresul Sfintei Aliante de la Leibach nsarcineaza Austria sa intervina n Italia pentru  reprimarea  miscarii carbonarilor. 7 mart. - Habsburgii restabilesc Regatul celor doua Sicilii. 25 mart. - nceputul revoltei grecilor n Peloponez, mpotriva stapnirii otomane. 8 april. -  Trupele austriece nfrng insurectia din Piemont. 5 mai - Moartea lui Napoleon I n insula Sfnta Elena. 28 iul.  - Proclamarea independentei Perului.

-Grigore al  IV-lea Ghica construieste Palatul Ghica-Tei apr. - Mica boierime n frunte cu lonita Tautul alcatuieste Constitutia Carvunarilor. 1 iul. - Restabilirea domniilor pamntene n Moldova si Ţara Romneasca.

1822

12 ian. - Congresul de la Epidaur proclama independenta Greciei, -apr. - Masacrul din Chios savrsit de otomani mpotriva grecilor, -mai-sept. - Proclamarea independentei Ecuadorului si Braziliei. 20 oct.-14 dec. - Congresul Sfintei Aliante de la Verona  da  mandat Frantei sa intervina n Spania  pentru a sprijini  pe Ferdinand al VII contra fortelor revolutionare.

71


1

2

3

tr-un memoriu, Mihail Sturdza, repre-tant al  marii boierimi din  Moldova, seste pentru prima data termenul de tservator.

1823

- Expeditie militara franceza n Spania. Ferdinand al VII este restabilit pe tron. - Spania recunoaste independenta statelor latino-americane. 2 dec.-"Doctrina" Monroe.

r. - Mica  boierime din Moldova  se nge Portii n legatura cu lonita Sandu irdza. - Mica boierime din Moldova prezinta Adunarea  Obsteasca un  proiect de orme.

1824

- nvatamntul particular n Franta intra sub controlul clerului. 19 apr. - Moartea lordului Byron (George Gordon-1788-1824)  la   Missolonghi,  n Grecia.

nfiintarea Conservatorului din Cluj.

1825

apr. - Legi n favoarea fostilor emigranti n perioada revolutiei din Franta. 25 aug. - Independenta Uruguayului. 1 dec. - Moartea tarului Rusiei Alexandru I. Este urmat la tron de catre Nicolae I. dec. - Miscarea decembrista din Rusia.

Rascoala n Oltenia condusa de Ghita jtui si Simion Mehedinteanu. > sept./7 oct. - Semnarea conventiei ruso-omane de la Akkerman.

1826

- Tulburari populare n Franta, ian. - Spania abandoneaza portul Callao, ultima sa posesiune n America de Sud. t? 22 apr. - Otomanii cuceresc Missotonghi. 29 mai - Sultanul Mehmet Aii al Egiptului desfiinteaza corpul  de ieniceri si reorganizeaza fortele armate dupa model european.

nfiintarea "Societatii literare", apr. -  Anaforeaua  boierimii pentru ronomiile Moldovei consolideaza puterea larii boierimi. 7  dec. - Adunarea Obsteasca de  la lucuresti protesteaza contra hotarrii Portii le a restitui calugarilor greci administratia nanastirilor nchinate.

1827

iun. - Otomanii cuceresc Atena. 24 iun. - Reintroducerea cenzurii n Franta. 6 iul. - Conventia de la Londra. Anglia, Franta si Rusia se decid sa intervina n conflictul din Grecia, oct. - Incidente n relatiile dintre Franta si beiul de Alger. 20 oct. - Batalia de la Navarino (Grecia).




- Epidemie de ciuma n Muntenia si o parte a Moldovei. 14/26 apr.-2/14  sept. - Razboiul ruso-otoman. Principatele sunt ocupate de catre armatele tariste si se  instituie  o administratie militara rusa n frunte  cu Dontele Pahlen.

1828

iun. - Iezuitii sunt exclusi din nvatamntul secundar din Franta, aug.-nov. - Expeditie franceza n Moreea. - Uniunea vamala ntre Rusia si Hessa.

2/14  sept. - Semnarea  pacii  de la Adrianopol (Edirne) ntre Rusia si Imperiul Otoman. 7/19 nov. - Generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseleff (1788-1872) este numit presedinte al Divanurilor Moldovei si Ţarii Romnesti (pna n 1834).

1829

5 mart. - Acordarea de drepturi pentru britanicii de rit catolic. - Anglia anexeaza Australia de Vest. 14 sept. - Tratatul de pace de la Adrianopol pune capat razboiului ruso-otoman.

72


1

2

3

- nfiintarea manufacturii de ceramica de la Trgu-Jiu. - la fiinta n Principate militia nationala, nucleu al armatei moderne, -si ncepe activitatea societatea secreta "Constitutia", de la Lugoj. 29 mart.-8 oct. - si desfasoara lucrarile Comisia de delimitare a granitei Dunarii. - Fostele raiale otomane  revin Principatelor. 30 mart. - ncheierea lucrarilor de elaborare a Regulamentelor Organice, apr. - Divanurile de la lasi si Bucuresti aproba  proiectul de lege  privind organizarea armatei.

1830

iul. - Expeditie franceza n Algeria, care este ocupata militar. 25 iul.  - Publicarea, n Franta,  a Ordonantelor privind dizolvarea Camerelor, modificarea  sistemului  electoral, suprimarea libertatii presei. 27-29 iul - "Cele trei zile glorioase" la Paris; lupte pe baricade; Bourbonii sunt nlaturati. ncepe "Monarhia din  iulie" (familia  d'Orleans).  Este o guvernare constitutionala. 25 aug. -  Insurectia din  Belgia contra dominatiei olandeze. 29 nov. - Revolutie la Varsovia. 20 dec - Conferinta internationala de la Londra garanteaza  independenta   si "vesnica neutralitate" a Belgiei.

-Recensamnt general al populatiei din Principate. - Rascoala taraneasca n Moldova, mai-oct.  - Adoptarea Regulamentelor Organice n Moldova si n Ţara Romneasca, un. - Epidemie de holera n Principate.

1831

7 febr. - Trupele tariste patrund n Polonia. - Razboi ntre Imperiul Otoman si Egipt. 21-24 nov. - Revolta tesatorilor din Lyon.

1832

25 febr. - Polonia devine o provincie a Imperiului Rusiei. -Otto de Bavaria este proclamat rege al Greciei (Otto I). - Tulburari republicane n Franta.

-Poarta recunoaste Principatelor dreptul de navigatie sub pavilion propriu. -Constituirea  "Societatii filarmonice"  din Bucuresti.

1833

mai - Poarta cedeaza Siria catre Egipt prin tratatul de la Kutahya. - nceputul razboiului civil n Spania, iul. - Tratatul de la Unkiar-lskelesi ntre Imperiul Otoman si Rusia. - Constituirea uniunii vamale Zollverein n Germania.

- Primul vas romnesc construit la Giurgiu ancoreaza la Constantinopol. 11/23 febr. - Ciocniri ntre studentii de la Cluj si soldatii din  trupele habsbur-gice. 22 mart./3  apr. - Poarta  numeste,  cu acordul Rusiei, noi domni n Principate -Mihail  Sturdza n Moldova  si  Alexandru Ghica n Ţara Romneasca. -Ia nastere societatea  secreta revolutionara condusa de  polonezul Adolf David.

1834

9-13 apr. - Tulburari populare la Lyon. 13-14  apr. - Insurectie republicana la Paris. - Anglia proclama libertatea sclavilor, -nceputul asezarii burilor n Africa de Sud.

73


1

2

3

primele  experiente cu  masini PanteJimon. a la Paris "Cercul revolutionar

i  - Inaugurarea cursurilor Mihailene de la lasi. ncheierea unei conventii ntre Ţara Romneasca cu privire la -nertului si extradarea fugarilor.

1835

28 iul-Atentat contra lui Louis Philippe regele Frantei. -Guvernarea autoritara a lui Rosas  n Argentina.

1836

17 febr. - CraGovia (Polonia) este ocupata de trupele ruse, austriece si prusace. - Independenta Texasului, care se rupe de Mexic. 29/30 oct.  - ncercarea lui  Ludovic Napoleon de a prelua puterea n Franta.

;apata statutul de porto-franco. .ecunoaste vaselor muntene si dreptul de a naviga pe Marea

1837

-nceputul domniei  reginei Victoria n Anglia.

unctiune, la Zlatna, prima masina n Transilvania. Sub presiunea Portii, Adunarea i a Ţarii Romnesti voteaza Aditional, conform  caruia  orice constitutionala se putea realiza :ordul Rusiei si al Portii.

1838

12 febr. - Tratat ntre Franta si Haiti. - Depunerea unei petitii de catre lucratorii din Birmingham (Anglia) n care se solicitau drepturi sociale si politice.

ia  Confederativa din  Moldova e comisul Leonte Radu. - Constituirea de catre studentii ati la studii la Paris a "Societatii atatura poporului romn".

1839

- Olanda recunoaste independenta Belgiei - Agitatii republicane la Paris. 1839-1842-Razboi ntre India si Afganistan. 1839-1851-Razboi ntre Argentina  si Uruguay.

istituirea, n Ţara Romneasca, a stati secrete condusa de boierul Mica) Filipescu. Conducatorii sai a un program politic, dar sunt i condamnati la pedepse grele

1840

4 apr.  - Anglia declara razboi Chinei, ncepe primul "razboi al opiului". 15 iul. - Anglia, Austria, Prusia si Rusia se decid sa sprijine Poarta contra Egiptului - Anglia ocupa Noua Zeelanda. -Prin tratatul de la Londra Mehmet Aii controleaza Egiptul si Sudanul. 18 oct.-14 dec. - Aducerea de per insula Sfnta Elena si depunerea la Paris a ramasitelor pamntesti ale lui Napoleon Bonaparte.

bazele  unor noi stabilimente n Principate.

1841

13 iul. - Conventia de la Londra stabileste regimul navigatiei prin strmtoriie Bosfor si Dardanele. - Sultanul otoman recunoaste lui Mehmed Ah guvernarea ereditara n Egipt.




1

2

3

- Dieta maghiara voteaza un proiect de lege prin care urma sa se introduca, n mod progresiv, limba maghiara n locul  celei latine, n justitie si administratie, si a celei romne, n scoala si biserica. 7 oct.- Poarta l revoca pe Alexandru Ghica ca domn al Ţarii Romnesti. 20 dec. - Gheorghe Bibescu (1805-1873) este ales domn al Ţarii Romnesti.

1842

- Esecul patrunderii englezilor  n  Afganistan. 29 apr. - Tratatul de la Nankin pune capat "razboiului opiului".

- La Tunari functioneaza prima tesatone mecanica din Ţara Romneasca. 15 febr. - Consistonul  de la Blaj cere Episcopului loan Lemeny (1780-1861) sa faca demersuri Ja Viena pentru neaplicarea legii cu privire la folosirea limbii maghiare votata de dieta de la Pressburg. - Se nfiinteaza societatea secreta "Fratia".

1843

- Anglia anexeaza noi teritorii n India. 27 iul. - Acord prin care piata Chinei este deschisa comertului european. - Intensificarea  luptei pentru unitatea nationala a Italiei.

-Gheorghe Bibescu  decreteaza emanciparea tiganilor statului,  autoritatilor publice si ai  manastirilor nchinate. Un decret asemanator este dat n Moldova de catre Mihail Sturdza (1795-1884). - Se desfasoara miscarea nationala din Banat condusa de Eftimie Murgu.

1844

12 sept. - ntlnirea de la castelul Windsor ntre   regina Victoria,  a Angliei si Louis Philippe, regele Frantei. 24 oct. - Tratat comercial ntre Franta si China.

-Se introduce,  n  Ţara  Romneasca, cultivarea rapitei pentru fabricarea uleiului. 14  febr. - Fondarea  la Bucuresti a .Asociatiei literare a Romniei". 2/14 dec. - Se pun bazele, la Paris, ale "Societatii studentilor romni".

1845

- Mare foamete n Irlanda. -Texasul este reunit cu Statele Unite ale Americii.

- Intra n functiune, la  Resita, primele laminoare actionate de masini cu aburi, -n Ţara Romneasca ncepe construirea unui important sistem de drumuri, nov. 1847 - Sesiune a Dietei Transilvaniei care voteaza un nou urbariu (lege agrara) defavorabil taranilor iobagi, -nfiintarea "Asociatiei patriotice"   din Moldova.

1846

- Marea Britanie adopta politica economica a liberului schimb, -nceputul razboiului ntre S.U.A. si Mexic n legatura cu stapnirea Texasului. 11 nov. - Cracovia este anexata Imperiului Habsburgic.

ian. - Arestarea  Ecaterinei Varga, conducatoarea actiunilor de protest a motilor de pe domeniul Zlatnei.

1847

- Independenta Liberiei. - Se descopera aur n California, nov. - Conflict, n Elvetia, ntre cantoanele catolice si cele protestante.

75


ttra n vigoare o conventie ntre

si  Moldova cu privire  la

a vamii ntre cele doua tari, cu

arii.

t. - Nobilimea maghiara cere Transilvaniei la Ungaria, rt. - Proclamatia lui Simion jrin care romnii din Transilvania nati sa se ridice la lupta pentru drepturilor lor.

3 apr. - Adunarea de la lasi. Se etitiunea-proclamatiune". revolutionara n  Ţara  Rom-

>r  - Prima adunare  politica  a

de la Blaj.

i mai - Marea Adunare Nationala Cmpia  Libertatii de la Blaj.  Se 'etitia nationala", ■i ale romnilor din Banat, nai -  Revolutionarii  moldoveni la Brasov redacteaza "Printipiile Dentru reformarea patriei", tai - Dieta de la Cluj voteaza,

vointei romnilor,  anexarea aniei la Ungaria.

. - Adunarea de la Islaz. Se adopta natia de la Islaz".

iun. - Formarea  unui guvern iu la Bucuresti.

te ale puterii revlutionare n Ţara sasca. /"IO  iul. - Trupele tariste ocupa

ui. - Nota a guvernului tarist prin au dezavuate tendintele de unitate la ale romnilor. )rp militar otoman trece Dunarea la

'9  aug. - Formarea  Locotenentei

sti n Ţara Romneasca.

ilegatie munteana duce tratative la

Se publica la Cernauti "Dorintele ii Nationale din Moldova", icre asupra populatiei romnesti din vania.

6/28  sept. - A  treia Adunare ala de la Blaj.


1848


12 ian. - Revolutie la Palermo. 2 febr. - Tratatul de la Guadelupa Hidalgo pune capat razboiului dintre Mexic si S.U.A. - Constitutii noi n statele italiene. 22-24 febr. - Lupte pe baricade la Paris, -nlaturarea "Monarhiei din iulie".

24  febr.  - Piemontul declara razboi
Imperiului Habsburgic.

25  febr. - Proclamarea republicii n Franta.
27 febr. - Crearea atelierelor nationale n
Franta.

5 mart - Introducerea votului universal n

Franta.

mart. - Revolutii la Viena, Venetia, Berlin,

Milano, Miinchen.

apr. - Stabilirea de guverne revolutionare

n Italia.

4 mai - Se reuneste la Paris Adunarea

Nationala a Frantei.

18  mai - Deschiderea  lucrarilor

Parlamentului de la Frankfurt.

29 mai - Instaurarea unui guvern provizoriu

n Cehia.

22-28 iun. - Lupte de baricada la Paris.

Generalul Cavaignac devine sef al puterii

executive.

25 iul. - Habsburgii nfrng la Custozza

(Italia) pe Carol Albert, regele Piemontului.

2 dec. - mparatul habsburg Ferdinand I

abdica. i succede Franz losef (Francisc

losif) (1848-1916).

7 dec. - nceputul ostilitatilor militare ntre

Habsburgi  si  trupele  revolutionare

maghiare.

10 dec.  - Ludovic Bonaparte  (viitorul

mparat Napoleon al lII - 1852-1870)

este ales presedinte al Frantei.


ii


1

2

3

13/25 sept. - Otomanii forteaza intrarea n Bucuresti n ciuda rezistentei populare. 25 sept./7 oct. - Exilarea conducatorilor revolutiei din Ţara Romneasca, dec. - ncepe ofensiva maghiara n Transilvania, care este ocupata, cu exceptia zonei Muntilor Apuseni, pna n martie 1849. - Rezistenta motilor din Apuseni, condusa de Avram lancu.

.

20 febr./4 mart. - Constitutia imperiala din 1849 recunoaste o autonomie  limitata Transilvaniei. 22 apr.-4 mai - 24 apr.-6 mai - Tratative ntre Avram lancu si loan Dragos.

1849



loading...











Document Info


Accesari: 1939
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )