CRISTOFOR COLUMB SI PROIECTUL SAU

CRISTOFOR COLUMB sI PROIECTUL SĂU

CAUZELE EXPANSIUNII SPANIOLE PESTE OCEAN

In a doua jumatate a secolului al XV-lea, nu numai īn Portugalia, dar si īn alte tari vest-europene de pe tarmurile oceanului Atlantic s-a manifestat tendinta de a se descoperi un drum direct pe mare spre "Ka-tai" si "Indii - patria mirodeniilor" unde se credea ca exista si foarte mult aur. īn acea vreme, īn Europa occidentala feudalismul se afla īn stadiul de descompunere, se dezvoltau marile orase si se extindea 'Comertul atīt īn­tre tarile europene cīt si cu un sir de tari din afara Europei. Banii deveni­sera un mijloc universal de schimb si nevoia de bani crescuse conside­rabil. De aceea, īn Europa a sporit mult cererea de aur, ceea ce a stimulat īntr-o masura si mai mare tendinta de a ajunge īn "Indii". Totodata, īnsa, īn urma cuceririlor otomane, tarilor din Europa occidentala le era tot mai greu sa foloseasca vechile cai terestre combinate cu cele maritime, din rasarit, ce duceau spre Asia de sud si de est. De cautarea cailor mari­time de sud spre "Indii" se ocupa numai Portugalia. Celorlalte tari de pe malul Atlanticului le ramīnea deschisa, spre sfīrsitul secolului al XV-lea, numai calea spre apus, prin oceanul necunoscut. Ideea ca exista un asemenea drum a luat nastere īn Europa īn epoca Renasterii, datorita raspīndirii teoriilor antice cu privire la sfericitatea pamīntului, iar cala­toriile pe distante lungi au devenit posibile īn urma succeselor realizate m a doua jumatate a secolului al XV-lea, īn domeniul constructiei de corabii si al navigatiei.

Acestea erau premisele generale ale expansiunii tarilor vest-euro-Pene peste ocean. Faptul ca tocmai Spania a fost cea dintīi care a trimis, ^m j. /?' ^sP^{re vest} naica flotila a l 16216l1117q ui Cristofor Columb, se explica prin conditiile istorice din aceasta tara de la sfīrsitul secolului al XV-lea. t , . ^a dintre aceste conditii a fost īntarirea, īn ultimul patrar al seco-ta ^X ^V-lea, a puterii regale spaniole, care īnainte era limitata. īn-f ^ ^īnoePuse īn 1469, cīnd regina Isabella a Castiliei s-a casatorit v ^{er tnan}d> mostenitorul tronului Aragonului. Peste zece ani acesta a marTt ^tege.^{al Aira}gonului, si astfel, īn 1479 s-au unit, de fapt, cele mai Spān' ^*ⁿ *^>enmsul^a Iberica - Castilia si Aragonul - si a luat fiinta rit. Cu' °^ ^S^ ^un^^^ar- Printr-o politica iscusita, puterea regala s-a īnta-^a]utorul burgheziei de la orase, perechea regala a pus frīu nobi-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

imii recalcitrante si marilor feudali. īnfiintānd īn 1480-1485 inchizitia egii au transformat biserica īn cea mai teribila arma a absolutismuln-' Sub presiunea fortelor unite ale Castiliei si Aragonului, ultimul stat tiusulman din peninsula Iberica - emiratul Granadei - n-a putut sa re-iste multa vreme. La īnceputul anului 1492 trupele spaniole au intrat īn Jranada. Perioada reconchistei - recucerirea de catre domnitorii cres-ini a tarilor din peninsula Iberica ocupate īn anul 711 de musulmani -mauri" - s-a īncheiat dupa opt secole. A īnceput perioada expansiunii oaniole peste ocean.

Spania unita, care devenise cel mai puternic stat vest-european, _a asit pe arena mondiala.

Expansiunea peste ocean interesa atīt puterea regala, cīt si burghe-a de la orase si biserica catolica - puternicii ei aliati īn lupta īmpotriva Dbilimii feudale. Burghezia cauta sa largeasca izvoarele acumularii pri-itive si invidia Portugalia vecina pentru succesele realizate īn expan-unea peste mari. Biserica catolica nazuia sa-si extinda influenta asupra rilor "pagīne". Forta militara pentru cucerirea "Indiilor pagīne" tre­na s-o furnizeze nobilimea spaniola. Acest lucru era, atīt īn interesul , cīt si īn interesul principalilor ei adversari - puterea regala absolu-;ta si burghezia de la orase.

Cucerirea Granadei a pus capat razboiului purtat īn Spania aproape ra īntrerupere īmpotriva maurilor "necredinciosi", razboi care deve-īe o meserie pentru multe mii de nobili cu proprietati mici - "hi-Igo". Ramasi astfel fara ocupatie, ei devenisera si mai primejdiosi ntru monarhie si pentru orasele spaniole īn dezvoltare, decīt īn ultimii i ai reconehistei, cīnd regele, īn alianta cu orasele, trebuise sa duca o Dta īnversunata īmpotriva bandelor tīlharesti de nobili.

Regii trebuiau sa scape de elementele turbulente, sa gaseasca o ie-

e pentru energia acumulata de mica nobilime spaniola. Solutia accep-

)ila pentru rege si orase, pentru cler si nobilime, era expansiunea peste

īan, al carei proiect Columb īl propunea de mai multi ani. Tezaurul

al, mai cu seama cel al Castiliei, era īn permanenta gol, iar expeditiile

:te ocean spre tarile asiatice fagaduiau suveranilor spanioli venituri

uloase. Nobilimea spaniola, la rīndul ei, visa sa dobīndeasca teritorii

te ocean, dar si mai mult visa la aurul si pietrele pretioase din "Ka-

si "India", caci majoritatea nobililor erau datori vīnduti camatarilor.

Tendinta spre īmbogatire era īmbinata īn peninsula Iberica cu fana-

iuI religios, generat de luptele seculare duse de crestini īmpotriva

sulmanilor si mereu īntretinut de cler. Nu trebuie, īnsa, sa exageram

)ortanta fanatismului religios īn expansiunea coloniala spaniola (ca si

cea portugheza). Pentru initiatorii si organizatorii expansiunii peste

an, pentru vestitii conducatori ai conchistei, zelul religios era o masca

nuita si comoda sub care se ascundeau nazuintele spre putere si īvn.-

atire personala. Cu o forta zguduitoare i-^a caracterizat pe conchista-

un contemporan al lui Columb, episcopul Bartolomeo Las Casas, au-

'1 lucrarilor "Scurta dare de seama despre jefuirea Indiei" si "Istoria

ei" īn mai multe volume, care a spus: "ei mergeau cu crucea īn mīna

u pofta nesatioasa de aur īn inima".

CRISTOFOR COLUMB sI PROIECTUL SAU

.alificat-o pe Isabella, fatarnica protectoare a lui Columb,

^iV-^LaAA " _tica ipocrita". Dupa cīt se pare, Isabella a fost o intriganta drept o "ian ^ j_a sfīrsitul secolului al XlX-lea un remarcabil biograf foarte abila, ^^ _nu ^ _crut,_at nici pe el, a putut sa scrie cu deplina al lui Co|^um 'jgtoricui care studiaza firile lor [ale lui Ferdinand si Isa-īndrePtatirs- ^ ^^_e^_ej_{e e}p_OCjj _nu poate sa nu recunoasca faptul ca ei se belleii °.^u^_{u in} trasaturi ce corespundeau foarte putin cu cerintele no-caracten _cucerniciei... Adesea acesti monarhi spanioli se aratau mult bietei si a ^ _mincirosi decīt admiteau teoriile din vremea lor [si] īn " ,5ta privinta regina era mai vinovata decīt rebele. ..

I toricul... are prilejul sa afle din documentele de arhiva cele mai e planuri ale ei si sa cīntareasca cele mai ascunse dorinti ale sufle-ei care au fost tainuite cu grija contemporanilor. Astazi ea se re­flecta īntr-o mie de oglinzi care o demasca..." (J. Winsor).

Fara īndoiala ca "regii catolici" aparau cu zel interesele bisericii numai atunci cīnd ele coincideau cu interesele lor personale. "Lipsa de cucernicie", adica ipocrizia bigota a Isabellei a fost sezisata abia de ur­masii care au scormonit arhivele istorice; Ferdinand īnsa a fost, dupa cīt se pare, un actor mai putin iscusit decīt sotia sa. Fatarnicia lui era evi­denta si pentru contemporanii sai, cel putin pentru unii atīt de perspicaci ca italianul Machiavelli. Iata ce scria Machiavelli īn celebrul sau tratat "Principele", īntr-unui din capitolele caruia face o aluzie directa la Fer­dinand, iar īntr-altul īl numeste chiar:

"Un domnitor trebuie sa aiba o deosebita grija ca oamenilor, atunci cīnd īl asculta si īl privesc, sa li se para ca el īntruchipeaza evla­via, credinta, omenia, sinceritatea, religia īnsesi. Cea mai importanta este aparenta acestei din urma virtuti... Exista īn epoca noastra un domnitor - nu este nevoie sa-1 numim - care niciodata nu propovadu-ieste altceva decīt pace si credinta, iar īn realitate este un mare dusman, atīt al pacii, cīt si al credintei.. ." (cap. XVIII). "Ferdinand de Aragon, actualul rege al Spaniei, se poate spune ca e un rege nou, pentru ca din-tr-un rege slab el a devenit. .. primul suveran al lumii crestine La īn­ceputul domniei sale a atacat Granada, aceasta actiune constituind baza puterii lui Pentru ca sa se poata īncumeta la īntreprinderi si mai Tt~L^'-^ac^^onīnd totdeauna īn numele credintei, s-a dedat la o cruzime , alungind din regatul sau pe marrani¹ si ruinīndu-i..." (cap.

_o               ^Ca ^^{n aceasta} privinta Columb nu se deosebea de regii īn

doonm ^Carf^{a a facu}t marile sale descoperiri, rezulta deosebit de clar din ocumentele scrise de el īnsusi sau dictate de el.

DATE DIN BIOGRAFIA LUI COLUMB PĪNĂ IN 1484

° serie de^       ^grafic^ despre Columb sīnt extrem de putine si de aceea

omente importante din istoria vietii si activitatii lui stīrnesc n ^H.;^ _{si discutu}

^Evrei spanioli (".

EPOCA MARILOR DESCOPEHIRI GEOGRAFICE

īntr-o masura sau alta sīnt discutabile aproape toate datele din tiu retea lui Columb, din perioada īndelungata petrecuta de el īn Portu

t

Despre felul cum i^a venit lui Columb ideea de a traversa oceanul īn rectia vestica, se pot emite doar ipoteze.

Pot fi considerate ca definitiv stabilite originea lui Columb, \ nasterii (īn secolele XVII-XIX cel putin 20 de localitati pretindeau stea de a fi considerate locul sau natal) si, cu oarecare rezerve, anul na terii sale. Tatal sau era un postavar modest din Genova, Domenico (V lombo, iar mama sa se numea Susanna Fontanarosa. Fiul lor cel n^-mare, Cristofor, s-a nascut la Genova la 29 octombrie 1451.

Datele nasterii lui Columb, asa cum erau presupuse īnainte, oscilau īn cadrul unei perioade de peste 20 de ani - īntre 1435 si 1456. Potrj. vit cu aceasta se schimba si caracterizarea marelui navigator de catre diferiti autori. īntr-adevar, cine este acela care a avut curajul neasemuit de a se avīnta īn 1492 īntr-o calatorie peste oceanul necunoscut, ca sā afle īn extremul vest tara cea mai rasariteana? Un om tīnar īnca (nascut īn 1456) si plin de vigoare, īn vīrsta de 36 de ani, un barbat mai īn vīrsta, de 47 de ani (nascut īn 1445) sau, īn sfīrsit, "un batrīn cu par carunt", cum īl īnfatiseaza unii biografi, īn vīrsta de 57 de ani (nascut īn 1435)? Trebuie sa aratam de altfel ca pīna si data nasterii stabilita pe baza documentelor oficiale (1451) este īn contradictie cu unele afir­matii, atīt ale lui Columb īnsusi, cīt si ale oamenilor care l-au cunoscut personal; īntre acestia Andres Bernaldes, autorul "Istoriei regilor cato­lici" (mort īn 1513), declara categoric ca "Columb a murit īn vīrsta de vreo 70 de ani". Cel putin pīna īn 1472 Columb a trait īn Liguria - la Genova sau la Savona (din 1479) - si a facut parte din breasla posta­varilor, ca si tatal sau.

Nu se stie unde anume a īnvatat Cristofor Columb, daca a avut studii, īn general, sau daca a fost un autodidact genial. S-a dovedit īnsa ca el cunostea cel putin patru limbi (italiana, spaniola, portugheza si latina), citea mult si cu deosebit interes.

Se naste īntrebarea īn ce an si īn ce īmprejurari Cristofor Columb, care se tragea 'dintr-o familie de postavari, a devenit, dupa 1472, navi­gator. In "Jurnalul primei calatorii" el arata ca navigheaza de 23 de ani¹. Aceasta īnsemnare dateaza din 1492. Prin urmare, daca ar fi sa ne bizuim pe aceasta declaratie, Columb a īnceput sa navigheze din 1469 cīnd - potrivit documentelor - īnca nu parasise Genova. De altfel, īntr-una din scrisorile trimise perechii regale īn 1501, el declara (daca nu cumva este o greseala) ca se īndeletniceste cu navigatia de 40 de ani, ceea ce e cu totul neverosimil. Dupa toate probabilitatile, Columb a facut prima calatorie de lunga distanta īn 1473 sau īn 1474; īn docU' mente se afla indicatii indirecte cu privire la participarea sa la o serifi

"Urriblu pe mare de 23 de ani si n-am parasit-o niciodata pentru un timp ^car^ sa merite a fi pomenit; am vazut tot rasaritul si tot apusul". "si el spune - adaug Bartolome Las Casas, un biograf al lui Columb care 1-a cunoscut personal, īn rezuinaW jurnalului sau (originalul s-a pierdut) - ca a mers spre miazanoapte, adica spre Aug» si spre miazazi, īn Guinea ..."

CRISTOFOR COLUMB sI PROIECTUL SAU

~-1itii comerciale genoveze, ^{de eXP}!n_zitat īn 1474 si 1475 insula

^care din marea Egee.

_chlOs flin      _Columb a plecat pema-

Portugalia, fiind trimis de o

Comerciala din Genova, al carei

^a era Columb a trait timp

q ani īn Portugalia - la Lisabo-īn Madera si pe insulita Porto T' to (Portul sfīnt) din apropierea

1 si se pare ca a participat la ^e\i multe calatorii lungi; tocmai īn acea perioada a fost īn Anglia si īn Guinea, si anume pe Coasta Au­rului. Nu stim īnsa daca a calatorit ca navigator sau ca slujbas al vre­unei case comerciale.

īn jurul anului 1479, Columb s-a casatorit la Lisabona cu portugheza Filippa Moniz. īn 1480 s-a nascut fiul sau Diego. Cītva timp ei au locuit īn insula Porto Santo, care pe atunci era vizitata adesea de corabii portugheze si Columb a auzit desigur de multe ori de la marinari poves­tiri despre calatoriile lor reale si imaginare pe ocean. īn afara de decla­ratiile lui Columb nu «xista īnsa nici un fel de dovezi ca īnainte de 1492 el ar fi facut calatorii īndepartate pe ocean. Totusi, īnca din timpul primei sale expeditii, īn ciuda greselilor si esecurilor inevitabile pentru o actiune noua, Columb s-a aratat a fi un navigator cu foarte multa experienta, īmbinīnd īn chip fericit īnsusiri de capitan, de astronom si de cirmaci. El nu numai ca-si īnsusise perfect arta navigatiei din .epoca sa, dar o si ridicase la un nivel mai īnalt.

PROIECTUL LUI COLUMB

- ^versiunii traditionale, Columb s-a adresat īnca īn 1474
cerīnd f^{1 astronom} # geograf italian (florentin) Paolo Toscanelli
Acesta i ^ ^{CU privire la} ^ ^{mai scurt drum} P^{e mare} P^{īna īn} "India".
El .^{aratat mu}lta bunavointa lui Columb, care era un om sarac.

^iS .^{drept ras}Puns copia scrisorii catre un īnvatat calugar por- ^{Se adresase cu} cītva timp īnainte din īnsarcinarea regelui .^a#^ⁿ aceasta scrisoare, Toscanelli arata, īntre altele, ca, care o -ⁿ+ ^ex*^s^^a ° ^lC3^^e mai scurta spre tara mirodeniilor decīt cea pe ^ale Africt" ^{U portugnezii}> navigīnd de-a lungul tarmurilor occidentale

io

Pamīnt ^Cf ^ex^^enta unui asemenea drum poate fi dovedita pe temeiul ^are forma unei sfere. Totusi, pentru a usura aceasta īntre-

■ Ist

^c°Peririlor geografice I.-II.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

arindere, trimit maiestatii sale o harta pe care am facut-o cu mina m ?e ea sīnt īnsemnate tarmurile si insulele voastre, de unde trebuie⁶^' aavigati fara īncetare spre apus, si locurile unde veti ajunge, si _c^ ?"* Jeparte va trebui sa va mentineti de pol sau de ecuator, si ce dista t^ rebuie sa strabateti pentru a ajunge īn tarile unde exista mai mul lecīt oriunde mirodenii si pietre pretioase de tot felul. Nu va mirati *

V " W Tm \-\-\-

'k*      \ \ '■'AVK \ \

\-frf-i. SIlnlulACdnare °\ \ \ \ aJ \Brandan \ \ \ \ \ \

Harta lui Toscanelli (reconstituire).

arat la apus tarile unde cresc mirodeniile, īn timp ce de obicei ele it aratate la rasarit, fiindca oamenii care vor naviga necontenit spre us vor ajunge īn tarile rasaritene dincolo de ocean, īn cealalta emisfera. ir daca veti porni pe uscat, strabatīnd emisfera noastra, tarile mirode-lor vor fi la rasarit..." Totodata, Toscanelli sustinea cu staruinta ca itanta care trebuie parcursa spre apus, din Lisabona pīna īn Japonia,

este prea mare.

Se pare ca tot atunci Columb i-a comunicat lui Toscanelli proiectul i, deoarece īntr-o a doua scrisoare, florentinul scria genovezului-scot ca proiectul dumneavoastra de a calatori de la rasarit spre apus, irivit indicatiilor de pe harta mea si care apar si mai evidente daca

C,"a de te» a -ui «"*" (desen d," secoU .. XVI-.»).

zeaza uscatul si apa pe sp

consta īn faptul ca el exagerase ^c"

continentului asiatic de la apus spre

uscat, de la Lisabona pīna la tarmuri e /

doua treimi din circumferinta globului,

nezesc "Kinsai" (Hanciu), de pe UW, « f

Lisabonei. Potrivit cu aceasta, Toscanem a

care desparte spre apusj Europa d^ sud^ de

ca orasul Kinsai este situat la 130 vest a

a calculat latimea acestui spatiu la

^ica, dupa socotelile lui, Iernai      ^ ^^

«utati de masura). Dupa parerea lui Toscanem

s Japoniei se afla la circa 2 000 de km est^de g

^dm Lisabona pīna īn Japonia nu ar fi de strabatut

EPOCA MARILOR DESCOFERIRI GEOGRAFICE

ar insulele Azore sau Canare si legendara insula Antilia ar putea serv' Irept ©scale pe acest drum.

Luīnd ca baza calculul lui Toscanelli, Columb i-a adus unele "recti icari", īntemeindu-se pe o serie de carti de astronomie si geografii aspīndite īn secolul al XV-lea. El a ajuns la concluzia ca cel mai bin_e ir fi sa navigheze spre Asia de rasarit prin insulele Canare, de und_e ir mai trebui sa mearga spre apus cam 4 500-5 000 de km pentru _a junge īn Japonia. Dupa expresia lui Jean Baptiste An viile, cunoscut eograf din secolul al XVIII-lea, aceasta a fost "o greseala uriasa care _a us la o descoperire uriasa".

Multi istorici se īndoiesc de faptul ca Toscanelli a avut un schimb e scrisori cu Columb si considera ca aceasta versiune a fost nascocita e prietenii lui, de fiul sau nelegitim Hernando sau de unul dintre liografii sai din secolul al XVI-lea. Studiind cele mai raspīndite lucrari e cosmografie din acea vreme, Columb a putut gasi, fara īndoiala, idicatii asemanatoare acelora pe care, chipurile, le-a primit direct e la" Toscanelli. Totusi, istoricii sceptici nu sīnt īn stare sa explice la e le-a folosit biografilor lui Columb, care l-au cunoscut personal, sa ascooeasca aceasta corespondenta cu īnvatatul florentin. O asemenea īinciuna nu adauga nimic la gloria lui Columb.

Columb a facut prima sa propunere regelui Joao al II-lea al Portu-aliei. Dupa multe tergiversari, īn 1484, acesta a predat proiectul spre xaminare unui consiliu stiintific, organizat chiar atunci pentru īntoc-īirea manualelor de navigatie. Consiliul a respins argumentele lui olumb. Refuzul regelui s-a datorat, īntr-o anumita masura, si dreptu-lor si privilegiilor exagerate pe care le cerea Columb īn cazul cīnd ;tiunea sa ar fi fost īncununata de succes.

COLUMB SE MUTĂ IN SPANIA; GREUTĂŢILE INTIMPINATE DE EL

Istoricii spanioli afirma ca, refuzīnd serviciile prea costisitoare ale ii Columb, regele Portugaliei s-a hotarīt, totusi, sa profite de planul ii. El a trimis īn taina o corabie spre apus de insulele Capului Verde, īt marinarii portughezi s-au īntors īn patrie fara nici un rezultat. īcretul acestei calatorii a fost divulgat si Columb a parasit Portugalia¹ i gīndul de a^si propune planul regilor spanioli. Cu putin timp īnainte, itia sa Filippa murise si Columb 1-a luat cu el pe fiul sau Diego. atrivit versiunii traditionale, Columb a sosit īn 1485 īn micul port ilos din Andaluzia, situat īn dreptul golfului Cadiz, aflīnd adapost apropiere de Palos, la mīnastirea Rabida. Staretul mīnastirii s-a teresat de proiectul lui si 1-a trimis la alti calugari influenti, care l-a^u comandat celor mai bogati granzi din Castilia, printre care si ducelui sdinaceli. Aceste recomandari au constituit o greseala politica si n-au cut decīt sa-i dauneze lui Columb. Isabella nu avea cītusi de puti" tentia de a īngadui o actiune care, īn caz de reusita, ar fi īmbogatit

Columb a plecat din Portugalia īn mare graba, vrīnd, pare-se, sa scape de urrnā-:a creditorilor.

CRISTOFOR COLUMB sI PROIECTUL SAU

sarii ei politici - marii feudali - si ar fi contribuit la cresterea pg advtr ^ politice. Ducele Medinaceli a cerut Isabellei sa-i aprobe influent expeditiei pe socoteala sa. Regina 1-a chemat pe Columb organizar ^ 1486) si, dupa ce a ascultat propunerile lui, a poruncit *^a 'T* a fie examinate de o comisie speciala. Fara sa-1 refuze hotarīt ^ ce regina a cautat sa tergiverseze rezolvarea problemei. In timpul t tratative, Columb a trait pe socoteala ducelui.

r misia alcatuita din calugari si curteni, sub presedintia confesoru- ginei, a respins propunerea abia dupa patru ani (īn jurul anului Concluziile comisiei nu au ajuns pīna la noi, dar daca ar fi sa crezare biografilor lui Columb din secolul al XVI-lea, ele cuprin-^ _aroumentele cele mai absurde, īnsa nu tagaduiau sfericitatea amīntului. Aceasta se datora faptului ca la sfīrsitul secolului al XV-lea, nici un cleric cu pretentii de īnvatat nu ar fi īndraznit sa tagaduiasca acest adevar. Dimpotriva, biserica catolica se straduia atunci sa īmpace teoria sfericitatii pamīntului cu biblia, caci negarea directa a unui adevar sustinut de "īnsusi" Aristotel si cunoscut īn īntreaga lume putea sa dauneze prestigiului ei care si asa era zdruncinat.

īn anii 1487-1488 Columb primea un ajutor banesc de la vistierie, dar lucrurile n-au facut nici un pas īnainte atīt timp cīt regii au fost ocupati cu razboiul. In schimb, el a gasit un nou sprijin, cel mai de nadejde. Cu ajutorul protectorilor sai clerici el a stabilit legaturi cu marii financiari spanioli. Aceasta a fost calea cea mai potrivita si ea 1-a dus pe Columb la victorie.

Pentru Columb, concluziile negative ale comisiei - oricare ar fi fost motivele dupa care s-a calauzit - au īnsemnat fireste o lovitura grea. Totusi, regele si regina īnca nu-si spusesera ultimul euvīnt. īn acesti ani, Cristofor Columb a īncercat prin frateie sau Bartolomeo sa propuna proiectul sau Angliei si Frantei. Potrivit unei versiuni, regele Angliei ar fi afirmat ca "īnvatatul Columb cladeste castele pe nisip", iar dupa o alta versiune, el ar fi acceptat proiectul cīnd era īnsa prea tīrziu. īn Franta, īn schimb, Bartolomeo a gasit 'protectori influenti, printre care si pe sora mai mare a regelui. In 1491 Columb apare din nou la mīnastirea Rabida. Staretul mīnastirii, care avea legaturi strīnse atit cu curtea regala cīt si cu negutatorii si armatorii din Andaluzia, 1-a spnunit pe Columb īn demersurile sale. Prin intermediul lui, Columb ace cunostinta cu Martin Alonso Pinzon, un navigator experimentat si Col °k ^{influent din} Palos. īn acelasi timp se īntaresc legaturile lui si A       ^CU ^^unct^ionarii superiori de la camerele de conturi din Castilia

dragon si _Cu negutatorii si bancherii din Sevilla.

la ret? ^Iī^oi?^rnbrie sau īn decembrie 1491, Columb obtine o noua audienta
Aici pr^{a s1}J^{si face a}P^aritia īn tabara de līnga zidurile Granadei asediate,
care, ī_n ^le? : ^{sau este} examinat din nou de o comisie de experti din
^de data ^^e "teologi si cosmografi, fac parte juristi de seama. si

f^Cf^{asta el a fos}t respins, īntrucīt pretentiile formulate de ^considerate exagerate.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

n Franta. īn momentul īn care Columb parasea Granada, la Isabell_{a S}-
nfatisat Luis Santangel, conducatorul unei mari case comerciale si _c^j
lai apropiat sfetnic financiar al regelui si reginei. El a convins-o ^*
ocepte proiectul, fagaduindu-i sa-i īmprumute banii necesari pentr^
chiparea expeditiei. Un politist a fost trimis dupa Columb. El \^
juns la cītiva kilometri de Granada si 1-a adus īnapoi la curte. ^a

ACORDUL DINTRE REGII CASTILIEI sI COLUMB

La 17 aprilie 1492, regele si regina si-au dat consimtamīntul cu rivire la proiectul conventiei cu Columb. Citam principalele doua ■ticole din aceasta conventie istorica:

"Majestatile lor, ca stapīni ai marilor si oceanelor, daruiesc de azi īna-

te numitului don Cristof or Columb¹ titlul de amiral al tuturor insulelor si

ntinentelor pe care el īnsusi si datorita iscusintei sale le va descoperi sau

va dobīndi pe aceste mari si oceane, iar dupa moartea sa daruiesc pe

ci mostenitorilor si urmasilor sai acest titlu, cu toate privilegiile si

erogativele ce decurg din el Majestatile lor īl numesc pe Columb

:erege si guvernator general pe insulele si continentele pe care

... le va descoperi sau dobīndi, si pentru guvernarea fiecareia dintre

; va trebui ales omul cel mai potrivit pentru aceasta slujba..."

ntre candidatii propusi de Columb].

"De la toate marfurile de tot felul, fie ca va fi vorba de perle ori

itre pretioase, aur sau argint, mirodenii si alte lucruri si marfuri...

.e vor fi cumparate, obtinute īn schimbul altor lucruri, 'gasite sau

jīndite pe teritoriul aratat mai sus guvernat de amiral el va avea

īsi va pastra a zecea parte din toate, tinīndu-se seama de cheltuielile

ute, iar restul de noua parti le va pune la dispozitia majestatilor lor".

Dupa doua saptamīni, la 30 aprilie, regele si regina au confirmat

:ial acordarea titlului de "don" lui Columb si urmasilor sai; de

menea, i se acordau (conditionat, īn caz de reusita) titlurile de "amiral

nsulelor si continentului", vicerege si guvernator, precum si dreptul

primi solda pentru toate aceste functii si venituri de la noile pamīn-

descoperite īn proportiile indicate mai sus si dreptul de a judeca

e pricinile penale si civile īn legatura cu aceasta.

Curtea regala considera expeditia peste ocean īn primul rīnd ca o

eprindere comerciala care implica un risc. Pe regina n-o interesa

puneau autorii antici si navigatorii din evul mediu. Ea avea nevoie

īarantii mai palpabile si nu a luat hotarīrea definitiva decīt atunci

a vazut ca proiectul este sprijinit de financiari lucizi. Luis Santangel

ovarasie cu un reprezentant al negustorimii din Sevilla a acordat

anei .castiliene un īmprumut de 1 140 000 maravedi (circa 12 000

uble aur). Sprijinul pe care i l-au acordat lui Columb reprezentantii

eama ai burgheziei orasenesti, care actionau mīna-n mīna cu clerici

enti, a decis succesul interventiilor sale.

īn original este pretutindeni "Cristobal Colon". Titlul de "don" arata ca Columb īnnobilat.