Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CUVINTE SI GANDURI DESPRE EPOCA SI PERSONALITATEA REGELUI CAROL I

istorie












ALTE DOCUMENTE

Tratatul dintre Moldova si Rusia din 1711
ROMĀNIA ĪN PERIOADA ANILOR 1941 -1944
Bizantul- istorie univarsala
MOARTEA IN KHORASAN
RITURI FUNEBRE SI LACASURILE DIN LUMEA CEALALTA
Macedonski - Noapte de decemvrie - comentariu
CROMWELL LA PUTERE
Repere cronologice timisorene
IMAGINI DIN AL II-LEA RAZBOI MONDIAL
TRANSILVANIA sub dominatie ungara

CUVINTE sI  GĀNDURI DESPRE EPOCA sI PERSONALITATEA REGELUI CAROL I



Pe drept cuvānt, gratie personalitatii de exceptie si exemplului personal format si calit īn spriritul riguros si exact german, se poate afirma, fara nici o īndoiala ca regele Romāniei Carol I a fost cel mai mare rege al romānilor.

De altfel, privind īn trecut si ascultānd, parca, o muzica ce vine de undeva de dincolo de orizont, se poate vedea, poate doar si ca īntr-o radiografie, ca viata īn Romānia regelui Carol I a fost cea mai prolifica, buna si frumoasa īn comparatie cu vremurile īn care au domnit ceilalti monarhi de dupa el.

Descendent dintr-o familie cu īndelunga tradi& 737e48h #355;ie la conducerea Prusiei si Germaniei statornicita īnca īn timpul lui Otto cel Mare, Carol de Hohenzollern era o ruda īndepartata a regelui Rusiei, locotenent īn garda acestuia si var al lui Napoleon al III-lea, īmparatul Frantei.

Dupa constituirea statului national romān prin unirea Moldovei cu Ţara Romāneasca de la 1859, īn timpul domnitorului Alexandru  Ioan Cuza, printr-un joc delicat al situatiei politice europene si īn sprijinul Frantei, īn 1866 vine īn Romānia ca rege Carol I.

Paseste īncrezator si gratios pe teritoriul tarii noastre si rosteste memorabilele cuvinte: " Pasind si ratacind pe teritoriul Romāniei, si eu sunt romān!."  pentru care este ovationat de catre toti cei prezenti la eveniment si  care au auzit de la el aceste cuvinte.

E proclamat ca domn la 10 mai 1866,  si de atunci a ramas īn constiinta nationala aceasta data ca fiind ziua regalitatii.

Prin Constitutia de la 1866 - Noua lege fundamentala a statului, are un puternic caracter burghez-liberal si national. Elaborate cu sprijinul direct al regelui Carol I, libertatile publice si cetatenesti erau proclamate pe baza principiilor  revolutiei  franceze din 1879 si a celei romānesti din 1848-1849. Ele garantau: libertatea gāndirii si dreptul de exprimare, de īntrunire si asociere, libertatea individuala. Se asigura, totodata, dreptul de exil politic, Romānia fiind si o sprijinitoare a popoarelor vecine, īn lupta pentru libertate. Presa se bucura de o nestingherita libertate, garantata de introducerea tribunalelor cu jurati si nu exista cenzura sau cautiunea.

Constitutia introducea ca principii ale vietii politice: suveranitatea nationala, titlul statului fiind Romānia, guvernarea reprezentativa si responsabila, sistemul parlamentar bicameral si  monarhia ereditara.

Romania era stat monarhic constitutional, regele era investit cu puteri mari, printre altele, fiindu-i rezervat rolul de arbitru īn lupta pentru putere īntre gruparile politice burgheze si mosieresti, gata a se constitui īn partide. Carol I  a mediat si a fost garantul libertatilor īntre conservatori si liberali.

Regele era seful armatei, avea dreptul sa bata moneda, regele numea guvernul si era investit cu dreptul de initiativa legislativa si de veto ( putea sa refuze sanctiunea si deci aplicarea legilor votate de corpurile legiutoare si sa hotarasca dezvoltarea lor). In Constitutie se prevedea obligativitatea contrasemnarii actelor principelui de catre ministrii de resort.

Viata sociala si politica īn timpul domniei lui Carol I iau un avant deosebit.

S-au organizat institutiile romānesti de credit si asigurare. Dupa  momentul 1864 cānd s-a deschis  Casa de Depuneri si Consemnatiuni s-au creat Creditul Funciar Rural (1873) si Creditul Urban (1874) din Bucuresti. In acest timp au aparut asociatiile de asigurare Dacia, Romānia, Unirea si  Banca Nationala a Romāniei, cu drept de a bate moneda (fondata dupa cāstigarea independentei prin razboiul din 1877-1878).

S-a acordat o mare atentie dezvoltarii cailor de comunicatie, a cailor ferate, s-a creat o retea nationala de cai ferate indispensabila progresului economic si ordonarii legaturilor cu provinciile romānesti aflate sub stapānire straina.

S-a extins reteaua telegrafica si rutiera, s-a reorganizat posta si modernizat porturile dunarene, s-a format o flota comerciala.

In 1869 s-a inaugurat calea ferata Bucuresti- Giurgiu, iar Romānia avea īn 1878 o retea de cai ferate de 1300 km.

Caile ferate au demonstrat utilitatea si-n contributia data la cāstigarea razboiului de independenta din 1877-1878 īmpotriva Inaltei Porti, adica a Turciei, mai ales datorita personalitatii regelui Carol I, care prin prestigiul si respectul de care se bucura īn lume a reusit sa atraga īn Romānia fonduri masive de capital englez, austriac, francez si german.

 Liber-schimbismul ( comert fara de taxe vamale) bazat pe Conventia cu Austro-Ungaria din 1875 cu urmari nefaste pentru tānara industrie romāna, trebuia īnlocuit cu protectionismul vamal sustinut de personalitati ca: Al. D. Xenopol (profesorul lui N.Iorga), Bogdan P.Hasdeu si chiar de  Mihai Eminescu, acesta putāndu-se realiza doar cu ruperea raporturilor de suzeranitate cu Poarta.

Incercari de obtinere, pe cale diplomatica a independentei Romāniei, respinse de marile puteri, au avut loc īntre anii 1870-1876, cu sprijinul nemijlocit al regelui nostru Carol I.

Romānia urmarea si sustinea de multa vreme moral si material miscarea de eliberare nationala a popoarelor din Balcani. Eforturile  ei s-au intensificat dupa rascoala antiotomana din 1875 īn Bosnia si Hertegovina si dupa rascoala bulgara, reprimata sāngeros īn 1876.




 Serbia si Muntenegru (sprijinite tacit de Rusia tarista), au pornit razboiul de eliberare īmpotriva Portii.

Romānia s-a orientat spre o alianta cu Rusia. O delegatie guvernamentala romāna, īn frunte cu primul ministru I.C. Bratianu s-a deplasat īn septembrie 1876 īn Crimeea, sustinānd īn convorbirile purtate cu tarul Alexandru al II-lea necesitatea unei conversatii de reglementare a trecerii trupelor ruse pe teritoriul romānesc.

Rusia s-a pregatit de razboi si a obtinut neutralitatea Austro-Ungariei si si-a reanexat cele trei judete din sudul  Basarabiei. De altfel chiar Lenin arata ca " politica dusa de Austria si de Rusia, pe timp de pace, dar si pe timp de razboi, e o politica de īnrobire a natiunilor  si nu de eliberare a lor".

Acum trebuie remarcata contributia covārsitoare a personalitatii regelui Carol I īntr-o conjunctura politica potrivnica si īntr-o situatie delicata, de garant al stabilitatii statului national romān si de mare strateg si falnic razboinic īn lupta de independenta a Romāniei de la 1877-1878.

Armata romāna dispunea de modernele tunuri Krupp (de la uzinele omonime germane) si a contribuit, condusa destoinic si genial de catre regele Carol I la īnfrāngerea armatei otomane si la Proclamarea Independentei de stat a Romāniei.

Dupa acest mare eveniment si pāna la sfārsitul domniei sale glorioase  si īndelungate din 1914, viata sociala īn Romānia se dezvoltā rapid si continuu sub īnteleapta  conducere a regelui nostru Carol I, care a rasplatit pe toti, indiferent de clasa sociala, prin īmproprietarire si danii regale pentru aportul lor si al familiilor lor la cucerirea independentei Romāniei.  Viata culturala s-a īmbogatit neīncetat si datorita existentei īn tara noastra a multor personalitati de prim rang īn stiinta, arte ,filozofie, dar mai ales īn Biserica.

Este de ajuns, poate, sa amintim cāteva nume, adevarati luceferi īn viata laica si bisericeasca romāneasca : poetul nostru nepereche Mihai Eminescu care, chiar  sprijinea eforturile literare ale reginei Maria, sotia regelui Carol I, binefacatorul si marele om de cultura si de stat Titu Maiorescu, prietenul sau si inegalabilul povestitor Ion Creanga, multilateralul Ion Ionescu de la Brad (agronom, fizician, chimist, botanist, economist), geologul Grigore Stefanescu, eruditul B.P. Hasdeu , literatii I.H. Radulescu, C. Negruzzi, V.Alexandri etc.

De fapt, literatura a devenit o arma de lupta pentru īnfaptuirea marilor obiective sociale si nationale ale epocii , poetii si prozatorii fiind cetateni luptatori : V. Alecsandri, Cezar Boliac, D. Bolintineanu, Andrei Muresan, Ioan Slavici.

In 1888 Biserica Ortodoxa Romāna devine independenta de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, creāndu-se premizele ridicarii ei la rangul de Patriarhie, iar marii chiriarhi si īntāistatatori stau īn fruntea ei ( sa amintim, pe Mitropolitul Veniamin si pe primul nostru patriarh Miron Cristea).

Statul roman s-a proclamat regat īn 1881, avānd ca rege pe gloriosul Carol I care a domnit cu un an mai mult decāt īnsusi Sfāntul stefan cel Mare (48 ani), de la 1866 pāna la 1914, perioada de īnflorire si bunastare deosebita a poporului romān, scriind o pagina mareata de istorie si pilda peste veacuri īn Cartea de aur a poporului si natiunii romāne.

Regele Carol I si Regina Maria īsi odihnesc somnul de veci īn Catedrala Episcopala Ctitoria Domnitorului Neagoe Basarab de la Curtea de Arges.

Bibliografie:

      

     Istoria moderna a Romāniei     - clasa a IX-a  ( editie revizuita  1985)

     Magazin istoric                                       anul 1985.

 













Document Info


Accesari: 1794
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )