Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Culturi superioare timpurii: agricultura intensiva si prima statalitate, de la 3100 pana la 1650 i.Hr.

istorie












ALTE DOCUMENTE

INTERTEXTUALITATEA, PARODIA ŞI DISCURSURILE ISTORIEI
Asasinii de la Vatican
EGIPTUL IN TIMPUL FARAONILOR
Loc placut, loc neplacut (Ioana Teodorescu)
IMPARATI ROMANI
Introducere in studiul istoriei
Ideologii si practici politice totalitare. Comunismul
Statele europene in ajunul Razboiului de 30 de ani
Romanii in faza modernizarii
CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT A ROMANIEI (1877-1878)

Culturi superioare timpurii: agricultura intensiva si prima statalitate, de la 3100 pana la 1650 i.Hr.




aprox. 3100        inceputurile culturii superioare in Sumer si Egipt.

aprox. 2600        Invadarea Mésopotamie! de catre akkadieni.

aprox. 2340        Primul Imperiu akkadian sub Sargon l.

aprox. 2000        Invazia amoritilor in Mesopotamia si Canaan.

aprox. 1900        Invazia hititilor in Asia Mica.

aprox. 1650        Dominatia hicsosilor in Egipt (pana la 1551).

Fundamentul material al vechiului Orient Apropiat a fost constituit de intensificarea productiei agricole in cele doua mari vai ale raurilor - Eufratul inferior/Tigru si pe Nilul inferior - intr-o masura inca neintalnita pana atunci. «Eden», unul dintre putinele cuvinte pastrate din sumeriana, desemna pamantul cultivat si fertil, in contradictie cu apa (marea, raurile) si cu stepa care-l inconjurau. Ca un pleonasm (= dublarea unui concept) istoric, «gradina Edenului» a devenit nu intamplator reflexul mitologizat al paradisului terestru in teritoriul vest-mediteranean. Surplusurile agricole in crestere semnificativa in comparatie cu neoliticul au sustinut noile orase, nuclee ale «civilizatiei».

Prima statalitate in Mesopotamia sumeriana a fost realizata prin orasul-stat, matrice pentru toate orasele-stat ulterioare comparabile - de la polisul grecesc si Roma, pana la orasele-stat italiene din Evul Mediu, chiar daca intre timp, cele sumeriene fusesera de mult uitate, in Egipt, dimpotriva, noua statalitate s-a dezvoltat mai intai in tinuturi fara nuclee statale mai importante. Chiar si dupa concentrarea fortata a acestora prin cuceriri ce au dat nastere unor imperii, egiptenii au trait inca mult timp in unitati administrative numite «nomos», condusi de sefi de regiuni, iar in sfera religioasa au pastrat semnele lor totemice originare in panteonul-animal al vechiului Egipt.

Din capul locului, cele doua principale centre de civilizatie ale vechiului Orient Apropiat trebuie distinse, cu expresiile lor diferite pentru aceleasi structuri Si tehnici culturale, si urmarite in paralel in totalitatea manifestarilor lor: monarhia, religia universala, constructia de temple, scrisul, plugul au capatat in Mesopotamia si Egipt expresii caracteristice (de la aprox. 3100 i.Hr.). Cele doua Civilizatii s-au plasat una fata de cealalta in stransa relatie a unei rivalitati accentuate si a influentei, in cele mai importante zone de contact si de intretaiere ale lor, in Siria/Palestina, au aparut noi evolutii - si anume alfabetul si monoteismul -ln combinarea diverselor variante ale acelorasi principii.




incercarile de cucerire reciproca ale celor doua centre de civilizatie s-au Potrnolit (Noul imperiu in Siria) sau au ramas episodice (asirienii in Egipt).


Centrul de cultura mesopotamian a dezvoltat o dinamica interioara si exterioara mult mai mare deçà vechiul Egipt, care, in izolarea sa geografica intre doua deserturi, s-a multumit cel mai adesea cu conservarea si transmiterea unor forme si continuturi fixate mai timpuriu. La inceputul unificarii Egiptului, adica a procesului de relativa omogenizare si uniformizare, a avut loc fondarea unei monarhii centralizate, intr-un stadiu timpuriu al culturii superioare - fara centre urbane cu factori autonomi (comert, mestesuguri).

Traditiile de trei mii de ani ale Egiptului antic au fost intrerupte numai ocazional prin bruste deschideri catre exterior ca urmare a cuceririlor din afara (hicsosi, asirieni), respectiv a expansiunii catre alte teritorii (Noul Regat) sau zdruncinate prin bruste innoiri religioase (Echnaton).

La originea diversitatii mesopotamiene au stat orasele-stat sumeriene independente, care au stimulat constituirea unor centre de cultura locale asemanatoare (de ex.: Elam, Assur, Ninive, Ebla).

Marile transformari petrecute in vechiul Orient Apropiat s-au inspirat decisiv din periferiile centrelor de cultura mesopotamiene, care au avut o expansiune mai puternica spre Siria, Palestina, Fenicia, Asia Mica, iar mai tarziu spre vest, catre Creta si Egeea; spre est, catre Elam si Persia; si spre nord catre Urartu (Armenia de mai tarziu).

Deosebit de importante au fost regiunile in care s-au intersectat influente ale centrelor de cultura mesopotamiene cu cele ale marilor centre invecinate -inspre vest Siria, Fenicia, Palestina cu centrul egiptean, in est Persia cu cel indian.

in orice caz, datorita fabuloasei lor intinderi si a relatiei cu vecinatatea barbara, ambele centre au fost permanent expuse atacurilor. Popoare intregi s-au infiltrat in centrele de civilizatie si au preluat treptat puterea: sau s-au stabilit la periferie si au fost asimilate acolo, sau au venit prin cucerire, distrugand la inceput vechea cultura, pentru ca treptat sa se integreze in ea. Asupra Mesopotamiei au actionat, pe de-o parte diferite valuri de invadatori semiti dinspre sud (Peninsula araba), respectiv dinspre vest, iar pe de alta parte, «popoarele muntilor», in primul rand de pe muntele Zagros (gutii, kasitii), in locul carora au aparut mai tarziu indo-europenii mezi si persi, in afara de acestia, deja foarte devreme, pe la 1900 i.Hr., s-au asezat in estul Asiei Mici hititii si huritii, care erau de asemenea indo-europeni si care au adus, odata cu plugul si armele de fier, o noua dimensiune a strategiei razboinice, orientata impotriva tehnologiei bronzului. Egiptul a avut conflicte inainte de toate cu nubienii la sud, cu libienii la vest si cu nomazii de desert semiti. Acestia au facut presiuni asupra Egiptului prin Peninsula Sinai, iar hicsosii au cucerit, fie si numai o data, pasager, puterea (aprox. 1650-1551).


Marile imperii



Invazia popoarelor marii (aprox. 1200) a adus numeroase popoare indo-europene dinspre nord inspre Orientul Apropiat - frigienii, lidienii, filistenii, cimerienii, scitii. Ei au deschis direct sau indirect drumul mezilor si mai tarziu persilor, care au patruns in Orientul Apropiat pornind dinspre est si au ajuns sa constituie cel mai cuprinzator si mai durabil imperiu (incepand cu 550). Cucerirea sa prin marsul lui Alexandru, pornind dinspre vest, a marcat sfarsitul vechiului Orient Apropiat, care a fost in mare masura, cel putin la suprafata, omogenizat prin elenizare.

in aceasta evolutie plina de mutatii ce a durat aproape trei milenii, vechiul Orient Apropiat a iradiat in multiple feluri asupra lumii inconjuratoare, atat asupra «barbarilor» ce s-au civilizat treptat in imediata sa apropiere, cat si asupra noilor civilizatii din India si China, care s-au dezvoltat in mare masura independent. Asia Mica, Fenicia, Creta si Egeea au reprezentat etape fundamentale in crearea Antichitatii grecesti, intr-un proces ce a durat peste 1000 de ani, a patruns din Grecia, mai intens decat niciodata, civilizatia mediteraneana, cuprinzand Imperiul roman si teritoriul ce inconjoara Marea Mediterana, incluzand pentru prima data o mare parte a Europei. Astfel, fundamentele istorice ale Antichitatii europene conduc inevitabil catre vechiul Orient Apropiat, care in epoca romana tarzie si-a manifestat inca o data puternic influenta, prin forta obiceiurilor si religiilor orien­tale, iar mai tarziu si prin victoria crestinismului (391), putin inainte de prabusirea Imperiului roman (395).












Document Info


Accesari: 1459
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )