Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































D R E P T U L F E U D A L - INSTITUŢIILE DREPTULUI PUBLIC

istorie












ALTE DOCUMENTE

CARTEA SECOLULUI
Politica externa a Romaniei la cumpana secolelor XIX si XX
Napoleon I
ROMÂNIA - \"STAT NAŢIONAL LEGIONAR\'
Vânzatorul de cafea din India
Nazismul si Adolf Hitler
"Calatori straini despre Ţarile Române"
Unirea Ţarilor Române sub MIHAI VITEAZUL
Golful Broastei Ţestoase
ROMA - Istoria oficiala, POPULAŢIA ROMEI

d r e p t u l f e u d a l

Sectiunea I

institutiile dreptului public





Capitolul 1

Domnul. Voievodul, Principele si Guvernatorul Transilvaniei

1.1.2. Succesiunea la tron


Întemeietorii tarilor au creat dinastii (Basarabii si Musatinii), însa cu excluderea descendentei feminine.

Având în vedere necesitatea conducerii tarilor de catre capabili, s-a amendat principiile ereditatii pure si simple si cel al primogeniturii prin impunerea principiului mixt electiv-ereditar.

1.1.5.1. Prerogativele legiuitoare

Asemenea împaratilor bizantini, domnul era unicul legiuitor, întruparea terestra a vointei lui Dumnezeu.

Actele normative pe care le emitea se numeau hrisoave, asezaminte si legaturi; domnul putea hotarî si singur în ce priveste noile norme de drept, putea modifica si obiceiul pamântului sau a pravilelor deja existente.




1.1.5.2. Prerogativele executive

Toate atributiile executive erau concentrate în mâna domnului.

Puterea absoluta a domnului era diminuata în relatia cu Biserica.


Prerogativele judecatoresti

Domnul era judecatorul suprem al Ţarii. Judeca în ultima instanta, dar si putea prelua spre judecare orice cauza, fie de natura civila, fie de natura penala, ce se afla pe rolul dregatoriilor. Hotarârile sale erau definitive, nefiind supuse cailor de atac. Singur domnul putea sa revina asupra hotarârilor.

Functia judecatoreasca era exercitata de multe ori cu ostentatie, pentru ca de ea depindea pastrarea prestigiului domniei si a tronului. Erau situatii când condamna chiar la moarte fara dovezi si procedura judiciara, dar erau si situatii când gratia chiar fapte grave.


Organizarea teritorial-administrativa


Originea unitatilor administrativ-teritoriale este dinaintea statelor feudale. Vechile obsti satesti, vicinale, organizate în cnezate si voievodate (tari) au stat atât la baza constituirii noilor state feudale românesti, cât si la baza organizarii administrativ-teritoriale.

Judetul, din latinescul judicius, care înseamna în cea mai reusita traducere scaun de judecata, ca unitate administrativ-teritoriala a fost cunoscuta sub aceasta denumire la început doar în Ţara Româneasca.

Atât înfiintarea cât si hotarnicirea acestora a fost prerogativa domnului. si numirea capeteniei judetului era tot atributul dom­niei ca simbol al puterii absolute a domnului pe întreg teritoriul tarii.

În Moldova subdiviziunea administrativ teritoriala a Moldovei, echivalenta cu cea din Ţara Româneasca a fost tinutul. Denumirea capeteniei tinutului a variat însa. În tinuturile în care existau cetati importante, capetenia se numea pârcalab, în cele de la marginea tarii (tinuturi de granita) se numeau starosti, iar pentru celelalte tinuturi capeteniile s-au numit ca si în Ţara Româneasca, adica sudet.

Tot ca o reminiscenta a vechilor forme de organizare prestatala, semnalam si în Moldova ca teritoriul sau a fost împartit în doua mari provincii: Ţara de Sus si Ţara de Jos.





loading...










Document Info


Accesari: 2180
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )