Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































D U A L I S M U L J U R I D I C Î N D A C I A

istorie












ALTE DOCUMENTE

Terorismul israelian si tradarea americana, cauzele atacurilor din 11 septembrie
Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei
Regimuri totalitare
ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNATIONALE, ÎN PERIOADA INTERBELICA
Dualismele Occidentului: o analiza sincronica
Gaius Iulius Caesar
ESEU CIVILIZAŢIILE ORIENTULUI APROPIAT
ZEITATI DIN MITOLOGIA ROMANA
DE LA CONSTANTIN LA AETIUS
D U A L I S M U L J U R I D I C Î N D A C I A

D u a l i s m u l   j u r i d i c   î n   D a c i a

         

2.1. Organizarea centrala

                                                



          Desi teritoriul Daciei nu a ajuns în întregime sub stapânirea romana, influentele civilizatiei romane, s-au manifestat si dincolo de provincia imperiala.

          Doi împarati au reorganizat succesiv Dacia romana: Hadrian (117-138) în urma unei rascoale împarte teritoriul în trei prov 22522n135w incii (Inferior, Superior si Poro­lis­sen­sis), iar Marcus Aurelius (161-180) pastreaza Dacia Porolisensis, dar cre­ea­za Dacia Apulensis si Dacia Malvensis.

2.2. Organizarea locala

         

          Localitatile urbane erau colonii sau municipii. Coloniileerau centre urbane pu­ter­nic romanizate. Unele colonii se bucurau de ius italicum, deci locu­ito­rii lor nu pla­teau impozit. Municipiileaveau o conditie inferioara coloniilor, locuito­rii lor bucurându-se de un statut juridic intermediar între cetatenii romani si pe­re­gri­ni, dar diferenta dintre acestia începe sa se estompeze cu timpul. Cu o singura ex­ceptie, orasele din provincia Dacia au fost vechi asezari ale autohtonilor.

Organizarea si conducerea oraselor era asemanatoare cu celelalte orase din im­pe­riu. Conducerea oraselor era autohtona si se exercita de cetatenii romani printr-un conciliu (asemanator senatului roman), cu atributii de coordonare a activitatii administrativ-fiscale.

          Magistratii superiori erau alesi timp de un an si aveau atributii executive si judiciare.

          Cea mai mare parte a populatiei din Dacia traia la sate, organizate fie dupa sis­te­mul roman în pagus (situate pe teritoriile dependente de colonii) si vicus (ce­le­lalte sate), fie în forma lor traditionala a obstilor satesti.

2.3. Sistemele de drept din Dacia romana

         

          Cu toate ca organizarea Daciei s-a facut sub forma tipica de provincie romana, totusi dreptul roman s-a aplicat în mod diferentiat, concomitent cu dreptul autohton si cu ius gentium.

          Dreptul roman s-a aplicat în raporturile dintre cetatenii romani, însa s-au ela­bo­-rat si norme juridice noi (edictele guvernatorilor) ti­nând sea­ma de con­sti­tutiile im­pe­riale si de man­da­te­le im­pe­ria­le în care se pre­ci­zau instructiuni pentru guver­na­to­rii provinciali.

În raporturile dintre bastinasi s-a aplicat dreptul autohton. Însa dreptul roman a avut o înrâurire covârsitoare asupra dreptului autohton, dar si dreptul roman "s-a adap­tat" la cerintele vietii autohtonilor, transformându-se, vul­ga­ri­zân­du-se.

În raporturile dintre cetatenii romani si celelalte categorii de locuitori ai Da­ciei ro­mane s-a aplicat dreptul popoarelor (ius gentium).

2.4. Capacitatea juridica a persoanelor

          Cetatenii romani aveau urmatoarele drepturi: de a dobândi si transmite proprie­ta­tea, ius conubii (de a se casatori dupa legea romana); ius comercii (de a deveni cre­­­ditor si debitor); de a intenta actiuni în justitie, ius sufragii (de vot); ius ho­no­rum (de a fi ales); ius militć (de a sluji la oaste etc.).

           Latinii erau situati pe o pozitie intermediara între cetatenii romani si peregrini. Ideea unei cetatenii inferioare a continuat însa sa existe pentru coloniile înfiintate de romani în teritoriile cucerite.

          Peregrinii. Initial notiunea de peregrin se confunda cu cea de strain. Peregrinii obis­nuiti erau învinsii ale caror cetati au continuat sa existe din punct de vedere poli­tic. Peregrini formau masa cea mai numeroasa a locuitorilor imperiului; ei au pri­mit cetatenia romana prin Edictul din 212 al împaratului Caracala, cu ex­cep­tia peregrinilor deditici. Peregrinii deditici constituiau acea categorie de pere­grini ale caror cetati au fost desfiintate ca urmare a rezistentei înversunate pe care au opus-o cu­ce­ritorilor.




Sclavii. Dupa cucerirea romana, sclavii au devenit proprietatea împaratului, dar cu timpul au trecut în proprietatea persoanelor juridice (orase, colegii, temple), dar si în proprietatea persoanelor fizice. Socotit un lucru, sclavul era lipsit de orice per­so­nalitate juridica, neputând fi subiect de drepturi si obligatii juridice, stapânul sau pu­tând sa îl vânda, sa îl pedepseasca si chiar sa îl omoare. Fiind considerat un lu­cru, legatura sa cu o sclava era considerata o doar simpla stare de fapt.

          Colonii. Erau oameni liberi, dar de fapt apropiat de statutul sclavului.

2.5. Dreptul succesoral

         

          Peregrinii deditici nu puteau dobândi nimic prin testament si nici nu puteau face testament (potrivit legii romane nu aveau capacitate testamentara). Dar soldatii romani, care întotdeauna s-au bucurat de privilegii, puteau sa-si instituie ca mostenitori persoane peregrine sau latine.

2.6. Judecata

          În perioada  imperiului magistratii alesi în adunarile populare au fost înlocuiti de functionari administrativi numiti de împarat. În fruntea piramidei administrative si judecatoresti se afla împaratul, ca sef al statului si judecator suprem, urmând prefectii pretorului si apoi guvernatorii sau sefii de provincie. Judecata are un caracter public, este etatizata, solutionarea cauzei realizându-se de catre organele statului. Guvernatorul putea sa aplice si pedeapsa capitala (ius gladii). În litigiile dintre un cetatean roman si un peregrin, acesta din urma era socotit pe durata procesului ca si când ar fi fost cetatean roman.

           

2.7. Familia si casatoria

         

          În epoca clasica, familia romana se axa în jurul puterii lui pater familias. Ulterior, odata cu diminuarea puterii lui pater familias, în locul rudeniei agnatice, se impune definitiv rudenia de sânge (cognatio) atât pe linie masculina, cât si pe linie feminina. Înca din anul 118 se recunoaste dreptul de mostenire între mama si copil. Cât priveste casatoria, daca la început a fost cunoscuta doar casatoria sine manu, mai târziu, dupa razboaiele punice, s-a impus si casatoria cum manu (fara putere parinteasca), sotia pastrându-si legaturile de rudenie cu vechea familie, singura conditie a încheierii ei fiind afectatio matrimonii (dorinta de a se casatori) si honor matrimonii (convietuirea matrimoniala). Legea Micia prevedea ca daca o cetateana romana se casatorea cu un peregrin, casatoria nu era valabila si copilul dobândea situatia precara a tatalui.

         

2.8. Proprietatea

         

          Întreaga Dacie cucerita a devenit proprietatea deplina a împaratului (domi­nium), transformata în ager publicus, ca toate provinciile ocupate  în acelasi mod (a avut loc o confiscare efectiva a teritoriilor ocupate). În aceasta situatie cetatenii romani nu puteau dobândi o proprietate imobiliara deplina, ci numai o posesiune si uzufruct.      Acestei situatii i s-a adus un corectiv: printr-o fictiune juridica la cinci mari orase s-a acordat calitatea de "sol roman", astfel cetatenii romani au putut dobândi si un drept de proprietate imobiliara deplina, de tip roman. Dreptul de proprietate imobiliara li s-a recunoscut si peregrinilor din Dacia-romana, însa numai acelora care dobândeau ius comercii.

2.9. Obligatiile

         

          Obligatia este definita ca un raport juridic în care o parte numita creditor poate sa ceara altei persoane numita debitor sa dea, sa faca, sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrângerii statale.












Document Info


Accesari: 2129
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )