Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DECLANSAREA CELUI DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

istorie


 DECLANSAREA CELUI DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

În zilele urmatoare, la 23 august 1939, Ribentrop si Molotov semneaza Pactul de neagresiune si colaborare economica, pe 10 ani. Misiunile militare franceze si engleze parasesc Moscova.
Ceea ce a urmat este bine cunoscut: declansarea razboiului al doilea mondial, început cu atacarea Poloniei de catre Germania, la 1 septembrie si aproape concomitent de Rusia la 17 septembrie, cele doua împartindu-si Polonia, Rusia pretextând apararea intereselor populatiei din estul Poloniei.
În primele luni ale anului 1940, martie-aprilie, Uniunea Sovietica produce masacrul de la Katyn, unde sunt asasinati cei 11.000 (alta versiune 15.000) de ofiteri polonezi. El este pus pe seama germanilor si prezentat astfel de rusi la tribunalul de la Nürenberg. Mai târziu, în fata dovezilor zdrobitoare, sovieticii sunt obligati sa recunoasca masacrul, cu atât mai mult, cu cât puteau fi prezentati si vinovatii: Stalin si Beria.
Dupa invazia germana în Norvegia, de la 9 aprilie 1940 si atacarea Frantei, prabusirea ei devine iminenta, cu atât mai mult cu cât comunistii francezi manifestau zgomotos, întrebându-se, referitor la lupta lor: Pour quoi? Et pour q 11411i816l ui?
Asupra României se abat nori grei. Urmare refuzurilor Guvenrului Român, mai sus amintite (neacceptarea trecerii trupelor rosii prin România) si garantarii de catre occident numai a granitei de vest, cât si a încheierii pactului Ribentrop - Molotov, la 23 august 1939, are loc la 26 iunie 1940 Ultimatumul Sovietic, în urma caruia România trebuie sa evacueze Basarabia în patru zile. Aceasta dramatica evacuare a constituit o tragica epopee pentru armata româna - si nu numai, atacata, uneori dezarmata, ofiterii dezbracati, rupându-li-se epoletii, huiduiti, populatiei care se retragea spre România confiscându-li-se carutele, caii si bunurile carate în pripa, de catre populatia neromâneasca (rusi, ucrainieni, evrei). Aceste actiuni au fost favorizate si de faptul ca, în multe zone, armata sovietica a patruns în devans, ea fiind, în prealabil pregatita pentru aceasta actiune, cu mult înainte de savârsirea actului de cotropire. Faptele mai sus amintite, au fost consemnate cu amanuntime în documentele prezentate în brosura Asa a început holocaustul împotriva poporului român, autor Gheorghe Buzatu (Bucuresti 1995). Ele au produs, la vremea respectiva, un puternic ecou în constiinta româneasca, fapt ce-l determina pe Nicolae Iorga sa publice în Neamul Românesc, din 6 iulie 1940, articolul De ce atâta ura?, din care reproducem câteva fraze:
Se aduna si cresc vazând cu ochii, documentele si materialele, actele oficiale si declaratiile luate sub juramânt. Înalti magistrati si bravi ofiteri, care si-au riscat viata ca sa apere cu puterile lor retragerea si exodul românilor, au vazut cu ochii lor nenumarate acte de salbaticie, uciderea nevinovatilor, lovituri cu pietre si huiduieli... De ce atâta ura?
Asa ni se rasplateste bunavointa si toleranta noastra? Si de nicaieri o dezavruare, o rupere violenta si publica de ispravile bandelor ucigase, de sectanti sanguinari. Nebunia organizata împotriva noastra a cuprins târguri si orase si sate... Li s-au servit numai gloante, au fost sfârtecati cu topoarele, destui dintre ei si-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele si li s-au furat ce aveau pe dânsii, ca, apoi sa fie supusi tratamentului hain si vandaliei.
Românimea aceasta de o bunatate prosteasca fata de musafiri si jecmanitori merita un tratament ceva mai omenesc, din partea evreimii care se lauda pâna ieri ca are sentimente calde si fratesti fata de neamul nostru în nenorocire. (Am încheiat citatul)
Si pentru ca acest dezastru, cu care se începe dezmembrarea României Mari sa nu fie singular, Pactul Ribentrop - Molotov îsi continua urmarile nefaste prin Arbitrajul de la Viena, când o parte a Transilvaniei este redata Ungariei, urmata de anexarea sudului Dobrogei (judetele Caliaera si Durostor) de catre Bulgaria.
Cum este bine cunoscut, la 22 iunie 1941, Armata Româna trece Prutul pentru recucerirea Basarabiei.
În acesti aproape ultimi doi ani diplomatia americana face mari eforturi pentru convingerea opiniei publice interne, asupra necesitatii intrarii în razboi. Presedintele Roosevelt si colaboratorii sai intimi duc o propaganda intensa, pentru o interventie în Europa, deoarece se promisese natiunii americane ca nu vor fi trimisi fiii si sotii lor sa lupte în Europa. Pretextul acestei interventii a venit, însa din partea Japoniei, la 7 decembrie 1941, care a atacat portul Pearl Harbour. Autoritatile americane, care detineau toate detaliile atacului japonez, gratie serviciilor secrete, care descifrau radiogramele japoneze, nu au încercat evitarea, sau limitarea atacului, astfel încât au asteptat producerea lui pentru a putea justifica opiniei publice americane, interventia în Europa.
Campania germana din Rusia, ignorând ceea ce se petrecuse cu peste o suta de ani în urma cu armatele lui Napoleon, se împotmoleste în fata Moscovei, dar îsi continua inaintarea spre Caucaz. Asupra acestui moment cronologic voi zabovi putin.
În noiembrie 1948, aflându-ma în detentie, am stat în aceeasi celula, la Ministerul de Interne (fost sediu C.C., actualmente al senatului), în subsolul doi, cu Pavel Pavel. Acesta fusese, în timplul razboiului, corespondent B.B.C. la Londra, revenind dupa 1944 pentru a ocupa postul de director al Institutului de statistica din Bucuresti. Membru al Partidului Comunist din România, din 1936, este arestat fiind unul din secretarii lui Lucretiu Patrascanu. Timp de o luna mi-a facut o prezentare a P.C.R., de la înfiintare, relatând, în acelasi timp diverse evenimente din timpul razboiului, cât si de la conferinta de Pace de la Paris din toamna anului 1946, când a facut parte din delegatia româna.
O parte din cele prezentate de Pavel Pavel a facut subiectul articolului subsemnatului Din istoria nescrisa sau denaturata a anilor 1940 - 1944 (suplimentul Aldine al ziarului România Libera din 2 noiembrie 2002).
În legatura cu perioada de razboi 1941 - 1942 din Rusia, redau cele povestite de Pavel Pavel, sub rezerva aflarii, de catre istorici, a documentelor.
Având în vedere apelurile insistente, uneori chiar disperate ale Sovietelor de ajutorare, acestia încheie cu America Conventia de împrumut si închiriere. În prealabil, Stalin pune în aplicare o mare diversiune, prin care vrea sa arate ca Sovietele îsi reorienteaza politica interna, renutând, de fapt, numai la forme si formule necorespunzatoare cerintelor internationale occidentale.
Astfel:
. Se da libertate bisericii ortodoxe ruse, în fruntea careia se instaleaza un Patriarh (Alexei al Moscovei).
. Se schimba denumirea de Comisar ar poporului cu cea de Ministru.
. Se dau grade în armata si decoratii.
Efectul acestor hotarâri a fost dublu, în special cel privind libertatea religoiasa. Îmi amintesc, din relatarile celor veniti din Rusia, militari, sau civili, de rivirimentul populatiei care îsi scotea icoanele îngropate, în special, în zonele de ocupatie, convinsi fiind ca în eventualitatea reîntoarcerii armatelor rosii, nu vor avea de suferit repercusiuni. Desigur bisericile nu au fost readate, ele ramânând, în continuare sa îndeplineasca misiunea de Depozite. Întreaga suflare ruseasca traia un eveniment însufletitor, înrolându-se în zonele de ocupatie, în unitatile de partizani. Marea Farsa aduce, însa si reversul "medaliei", constând în primirea Sovietelor, din partea americanilor, a 40.000 de camioane, 10.000 de tancuri, precum si artilerie grea si aviatie.
Privitor la "Ajutorul aliat", iata cum este prezentat de Jacques de Launay, în volumele I si II din Mari decizii ale celui de-al doilea razboi mondial 1939-1945 :
La 13 octombrie (1941) Roosevelt decide ca si Uniunea Sovietica sa beneficieze de avantajele legii de Împrumut si închiriere. Decizia nu este facuta publica, decât la 7 noiembrie 1941, când conjunctura politica interna a aparut presedintelui, ca fiind cea mai favorabila.
Acordurile au fost încheiate pe o durata de 12 luni, pâna la 30 iunie 1942, ele vor fi reînoite în fiecare an, pâna în 1945. În întreaga perioada a razboiului Sovieticii au primit circa : 17.000 de avioane, 16.000 de tancuri, 8.000 de tunuri, 50.000 de motociclete, 500.000 de camioane, 51.000 de masini de teren tip Jeep, 450.000 de tone de exploziv, etc., etc. Am încheiat citatul.
În finalul acestui episod inserez, înca o data, o relatare din sursa Pavel Pavel, care ar putea apartine "humorului negru", sau unei nuante de cinism.
În anul 1946, la presiunile americane, Sovietele sunt obligate sa restituie în stare de functionare, materialele primite în baza legii amintite. Îmbarcarea are loc la Vladivostok unde, pe vasele americane, se aflau prese uriase, care transformau blindatele în "pachetele". Stupefiati, rusii au protestat, dar fara efect.
Între 28 noiembrie si 1 decembrie 1943, are loc conferinta de la Teheran (preambulul celei de la Yalta), unde se face o evaluare politico-militara si unde presedintele Roosevelt admite, în aceasta prima faza, pretentiile teritoriale Sovietice, cu rugamintea ca ele sa ramâna secrete, pâna dupa alegerile prezidentiale din Statele Unite, pentru a nu pierde voturile cetatenilor americani originari din tarile vecine Uniunii Sovietice (polonezi, finlandezi, baltici).















Document Info


Accesari: 2554
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )