Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































DESFASURAREA REVOLUTIEI DE LA 1821

istorie


DESFĂsURAREA REVOLUŢIEI DE LA 1821

RĂZVRĂTIREA OLTENIE!.


-  TUDOR LA ŢĀNŢĂREN!, ĪPSILAfc        * SAsI.

-  "SOMNIA" LUI TUDOR.

-  SFĀRsITUL REVOLUŢIEI; MOAR      . DE MARTIR A LUI

īn contextul creat de implicarea miscarii eteriste

īntr-o insurectie care īsi avea baza de plecare īn Principatele Romāne, trei dintre cei mai de seama boieri ai tarii au desemnat, printr-un īnscris, pe Tudor Vladimirescu, sa ridice norodul la arme pentru "obstescul folos", īn vederea obtinerii vechilor dreptati ale tarii: autonomie si domniile pamāntene.

īn consecinta, īn noaptea de 18 ianuarie 1821 Tudor a parasit Bucurestiul, si, dupa ce a īntarit Manastirea Tismana, s-a instalat la Pades, unde oamenii sai de īncredere pregatisera  /ra/ea" De aici, la 23 ianuarie el a facut cunoscuta Proclamatia prin care chema pe toti locuitorii tarii pentru a īnlatura nedreptatile si "raul ce ni-l pun peste cap capeteniile noastre" iar dintre acestia "sa se aleaga... cei care pot sa fie buni si cu care noi dimpreuna vom lucra binele, ca sa le fie si lor bine, precum ne sunt fagaduiti".

Tot de aici, Tudor s\ Adunarea norodului constituita la Pades au īntreprins demersuri diplomatice la Poarta, Austria si Rusia, carora le solicita sprijinul, aratāndu-le ca nu s-au ridicat īmpotriva autoritatii legitime a Portii, ci īmpotriva stapānirii interne, fanariote. Prin asigurarile date Imperiului Otoman, Tudor urmarea sa īmpiedice o invazie armata si orice suspiciune cu privire la intentia de razvratire īmpotriva ordinii legale.

īn drumul sau spre Craiova, Tudor

'rece prin Baia de Arama, Brosteni si Strehaia, unde i s-au alaturat numerosi tarani. Chemarea sa a avut efectul unei declaratii de razboi adresate boierilor. Coborānd pe Motru el īsi stabileste tabara la Ţāntareni, nu departe de Craiova, Ur>de Adunarea norodului a ramas toata luna februarie si unde, pastrānd o Permanenta legatura cu boierii "partidei nationale"din administratia centrala, va "   masuri de fortificare a manastirilor din Oltenia īn vederea unei rezistente |ndelungate. Organizarea armatei, al carei nucleu īl formau pandurii, precum si

rea disciplinei si a capacitatii combative a trupelor sale l-au preocupat īn m a deosebit pe Tudor.

s"    Pentru el, actiunea abia īnceputa nu trebuia sa fie o simpla diversiune care a lnlesneasca trecerea eteristilor īn sudul Dunarii sau interventia Rusiei īntr-un flit cu Poarta Otomana.


11 &. -t;

Trecerea Oltului de catre pandurii lui Tudor

Dar actiunile eteriste din Moldova au schimbat planul initial, complicānd situatia. īn seara de 22 februarie 1821, Alexandru Ipsilanti a intrat īn lasi si l-a asigurat pe domnitorul Mihai sutu de sprijinul pe care Rusia īl acorda miscam sale si -de iminenta trecerii Prutului de catre trupele tariste. īn "Proclamatia sdresata locuitorilor Moldovei", pe 28 septembrie, carora le garanta persoana'si averea, īi asigura ca, īn cazul intrarii otomanilor īn tara, acestia vor avea de īnfruntat o "strasnica putere". Aceste declaratii au compromis miscarea īn fruntea careia se afla Alexandru Ipsilanti. Deconspirata, Rusia a dezavuat imediat Etena si miscarea pornita de Tudor.

Sub presiunea acestor evenimente, īngrijorati si de amploarea sociala extraordinara a miscarii conduse de Tudor, capeteniile "partidei nationale" au luat drumul Brasovului (2Q februarie 1821). īn acelasi timp, lordache Olimpiotula avut o īntrevedere cu Tudor, īn tabara de la Tāntareni, spre a-l atrage de partea Eteriei; discutiile purtate pe baza "Cererilor norodului romānesc" au reflectat clar divergentele dintre cele doua miscari.



Atent la tot ce se īntāmpla īn tara, constient īnsa si de consecintele externe ale unei actiuni pripite, Tudor a cautat solutiile cele mai bune, īn situatia īn care, la 5 martie 1821, armata greceasca aflata īn Moldova si'a īnceput marsul spre Dunare. īn interesul actiunii romānesti, era absolut necesar ca fortele armate de sub comanda lui Tudor sa ajunga la Bucuresti, īnainte de a sosi aici Ipsilanti īmpreuna cu sustinatorii sai.

"Domnia" lui Tudor. Plecat din Tāntareni, prin Slatina, spre Capitala, el va ajunge aici la 21 martie 1821. Dupa ce si-a stabilit tabara el a initiat tratative atāt cu Comitetul de Obladuire din Bucuresti, cāt si cu otomanii, pentru a da o aparenta de legalitate actiunilor sale si a pune la adapost tara, īn cazul eventuale interventii de peste Dunare.

30


īn acest sens,  Tudor si boierii ramasi īn Bucuresti, reciproc, si-au jurat

a- ta Acordul īncheiat īntre parti si-a gasit expresia īn Proclamatia din 23

c  1-   1821, īn virtutea careia comandantul armatei revolutionare recunoastea

      elnica stapānire" a tarii, alcatuita din boieri "patrioti". Tudor accepta sa

'Vr6Huca īmpreuna cu ei, iar acestia declarara ca "pornirea slugerului Tudor nu

eSte r®?ontjnutu| acestui compromis politic īsi gasea expresia īntr-un document

■ tat Portii si īntr-un memoriu adresat tarului. Scopul general al revolutiei

"mānea īmplinirea "dreptatilor tarii" si hotarārea de a le obtine chiar cu "varsare

!f sānge", ceea ce marcheaza etapa noua īn care se intrase dupa dezavuarea

emisa de tarul Alexandru.

La 28 martie, trupele lui Alexandru Ipsi/antis-au oprit la marginea Capitalei, *n Colentina. Aflāndu-se cu "sabia īn tara sa" Tudor se opunea intrarii armatelor eteriste īn oras, .exprimāndu-si hotarārea de a-si pastra independenta si libertatea de miscare. īntālnirea din 30 martie 1821 cu conducatorul Eteriei a scos īn evidenta lipsa de concordanta dintre mijloacele si caile folosite de catre cele doua miscari. Tudor1-a atras atentia lui Al. Ipsilanti ca fara sprijinul Rusiei nu va putea ridica steagul luptei antiotomane, iar daca doreste sa o faca sa treaca Dunarea si sa-i īnfrunte acolo.

īn ciuda unor grave divergente, cei doi ajung la un acord, īn urma caruia judetele din nord trec sub autoritatea lui Alexandru Ipsilanti, iar Oltenia si judetele de cāmpie sub cea a lui Tudor. īn consecinta, primul īsi stabileste cartierul general la Tārgoviste, iar celalalt la Cotroceni. Tudor īsi deplaseaza fortele principale, īntreprinde unele lucrari de aparare a Capitalei, sporeste efectivul trupelor, carora le mareste capacitatea combativa si disciplina, si duce tratative cu pasalele de la Dunare pentru a evita interventia acestora. īn acelasi timp, recomanda stabilirea de legaturi cu boierii din lasi, ca "la un gānd si o unire cu Moldova sa putem cāstiga deopotriva drepturile acestor principate". si peste munti, īn Transilvania, era asteptat "craiul Tudorut", autoritatile habsbur-gice temāndu-se ca duhul razvratirii sa nu-i cuprinda si pe romānii de acolo.

īn scurtul timp ai guvernarii sale, preocuparea de capetenie a lui Tudor a fost īntarirea capacitatii de aparare a tarii, sporirea numarului oamenilor sub arme si buna lor aprovizionare, īn eventualitatea unui conflict militar īndelungat. Boierii retinuti sa-l slujeasca la Bucuresti au primit, de la īnceput, īnsarcinarea sa asigure ordinea īn tara, sa strānga bani si sa asigure mijloacele de transport si alimente pentru nevoile ostirii. Desi Capitala tarii era asezata īntr-o zona ' proprie apararii si nu dispunea de ziduri si fortificatii el a ocupat Manastirile Kadu-Voda, Mihai-Vodas\ Mitropolia si a īntarit tabara de la Cotroceni.

In concordanta cu programul revolutiei, ori de cāte ori a fost sesizat, Tudor  actionat ferm atāt īmpotriva actelor de indisciplina ale trupei, cāt si a abuzurilor varsite de diversi proprietari funciari, īn raporturile lor nemijlocite cu taranii. Dla" i  '    aPri'ie 1821 marele vistier era chemat sa usureze claca satelor din ', Dāmbovitei, iar 5 zile mai tārziu a ordonat sa fie īnjumatatita darea impusa Olului CretestMIfov.



 lUa*'a concreta a Principatelor, unde autoritatea puterii suzerane fusese Cata. a determinat īnsa interventia armata a Portii, la īnceputut lunii mai

 īncurajata si de expectativa rusa.


Sfārsitul revolutiei; moarte?*, de martir a lui Tudor. La apropierea otomanilor de Bucuresti, Tudor Vladimirescu, dupa īndelungate ezitari, a parasit Capitala considerānd ca rezistenta ar primejdui orasul. īntr-un cuvānt catre ostenii sai, la 15 mai 1821 el anunta hotarārea de a se uni "cu ceilati fratj crestini" pentru "a descarca īmpreuna pustile īn carne de turc".

Desi la 18 mai, la Golesti, s-a ajuns la o īntelegere īntre Tudor si lordache Olimpiotul, conducatorit eteristi au hotarāt sa-l īndeparteze de la conducerea armatei pandurilor cu sprijinul capitanilor D. Macedonsky si Hagi Prodan. Seve­ritatea excesiva cu care a pedepsit actele de indisciplina prin executia unuia din tinerii sai capitani, loan Urdareanu, i-a īndepartat pe ceilalti si a usurat misiunea complotistilor. īn dimineata zilei de 21 mai 1821, dupa īnmormāntarea lui loan Urdareanu, mai multi eteristi, īn frunte pu lordache Olimpiotul, au patruns la Tudorcare a refuzat orice discutie. Izolat de ai sai, Tudora fost scos repede din tabara, īnainte ca "lagarul pandurilor sa se trezeasca bine si sa afle despre ce este vorba", si īnconjurat de arnauti a fost pornit spre Pitesti, iar de aici la Tārgoviste.

īnfruntānd moartea cu dārzenie si demnitate, Tudora fost ucis īn noaptea de 26-27 mai 1821, la marginea Tārgovistei, iar trupul sau spintecat si azvārlit īntr-o fāntāna. Singurul sau mare pacat a fost acela ca "voise ca īn tara lui sa aiba parte de fericire si de putere saracii neamului romānesc". Ramasa fara comandant, oastea lui Tudor s-a dezmembrat, nu īnainte de a-si demonstra, īn luptele cu otomanii de la Dragasani, o īnalta capacitate de lupta. īn schimb, armata eterista, lipsita de pregatirea si instructia militara corespunzatoare, a fost īnfrānta, ultima rezistenta consemnāndu-se la Manastirea Secu.

Arestarea lui Tudor de catre eteristi


īn Oltenia, luptele de hartuire au mai continuat o vreme, chiar daca tia fusese īnfrānta o data cu disparitia conducatorului acesteia, iar tara din reV    cupata  de trupe  otomane.  Sumele  enorme  solicitate  de īntretinerea n u , r  represaliile exercitate īmpotriva participantilor la evenimentele anului trU? au dus la o nemultumire generala care a generat puternice framāntari si

"uscari sociale.

Unul din obiectivele "partidei  nationale" a fost astfel atins. Problema

-neasca a devenit subiect de discutie īntre Marile Puteri Sub presiunea lor rorTI rta a f0St obligata sa numeasca primii domni pamānteni, lonita Sandu Sturza -   Moldova) si Grigore Dimitrie Ghica (īn Ţara Romāneasca). Sosirea lor īn p     pate, fn toamna anului 1822, concidea cu retragerea trupelor otomane de

atie care (asau īn urma amintirea a nenumarate jafuri, distrugeri si a mii de victime omenesti.

* *

NICOLAE BĂL CESCU despre evenimentele de la 1821

.Revolutia de ia 1821 a strigat dreptate si a vrut ca tot romānul sa fie liber si egal, ca statul sa se faca romānesc Ea fu o revolutie democratica."

NICOLAE /ORGA despre Tudor Vladimirescu

"Nu se poate zice ca Tudor a cazut orbeste īn prapastie El a īnteles si slabiciunea sa fata de turci si īncurcatura īn care trebuia sa se zbata fata de etensti si putinul temei ce trebuia pus pe boieri, A facut tot ce se putea face de un om necunoscut, fara mijloace, fara adevarati sfatuitori si fara sprijinitori trainici A chibzuit, a socotit, a potrivit - nu fara izbānda de multe ori Fara a se lauda si a minti, ca dusmanii sai el s-a pastrat multa vreme teafar nevatamat, sigur de el si oastea sa, deopotriva. Dar o putere mai mare decāt viata lui īl tāra spre pieire"

TEMĂ .   Ilustrati politica interna a lui Tudor Vladimirescu si stabiliti semnificatia acesteia.


loading...











Document Info


Accesari: 3807
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )