Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































DESFASURAREA REVOLUTIEI DE LA 1821

istorie


DESFĂsURAREA REVOLUŢIEI DE LA 1821

RĂZVRĂTIREA OLTENIE!.



-  TUDOR LA ŢÂNŢĂREN!, ÎPSILAfc        * SAsI.

-  "SOMNIA" LUI TUDOR.

-  SFÂRsITUL REVOLUŢIEI; MOAR      . DE MARTIR A LUI

în contextul creat de implicarea miscarii eteriste

într-o insurectie care îsi avea baza de plecare în Principatele Române, trei dintre cei mai de seama boieri ai tarii au desemnat, printr-un înscris, pe Tudor Vladimirescu, sa ridice norodul la arme pentru "obstescul folos", în vederea obtinerii vechilor dreptati ale tarii: autonomie si domniile pamântene.

în consecinta, în noaptea de 18 ianuarie 1821 Tudor a parasit Bucurestiul, si, dupa ce a întarit Manastirea Tismana, s-a instalat la Pades, unde oamenii sai de încredere pregatisera  /ra/ea" De aici, la 23 ianuarie el a facut cunoscuta Proclamatia prin care chema pe toti locuitorii tarii pentru a înlatura nedreptatile si "raul ce ni-l pun peste cap capeteniile noastre" iar dintre acestia "sa se aleaga... cei care pot sa fie buni si cu care noi dimpreuna vom lucra binele, ca sa le fie si lor bine, precum ne sunt fagaduiti".

Tot de aici, Tudor s\ Adunarea norodului constituita la Pades au întreprins demersuri diplomatice la Poarta, Austria si Rusia, carora le solicita sprijinul, aratându-le ca nu s-au ridicat împotriva autoritatii legitime a Portii, ci împotriva stapânirii interne, fanariote. Prin asigurarile date Imperiului Otoman, Tudor urmarea sa împiedice o invazie armata si orice suspiciune cu privire la intentia de razvratire împotriva ordinii legale.

în drumul sau spre Craiova, Tudor

'rece prin Baia de Arama, Brosteni si Strehaia, unde i s-au alaturat numerosi tarani. Chemarea sa a avut efectul unei declaratii de razboi adresate boierilor. Coborând pe Motru el îsi stabileste tabara la Ţântareni, nu departe de Craiova, Ur>de Adunarea norodului a ramas toata luna februarie si unde, pastrând o Permanenta legatura cu boierii "partidei nationale"din administratia centrala, va "   masuri de fortificare a manastirilor din Oltenia în vederea unei rezistente |ndelungate. Organizarea armatei, al carei nucleu îl formau pandurii, precum si

rea disciplinei si a capacitatii combative a trupelor sale l-au preocupat în m a deosebit pe Tudor.

s"    Pentru el, actiunea abia începuta nu trebuia sa fie o simpla diversiune care a lnlesneasca trecerea eteristilor în sudul Dunarii sau interventia Rusiei într-un flit cu Poarta Otomana.


11 &. -t;

Trecerea Oltului de catre pandurii lui Tudor

Dar actiunile eteriste din Moldova au schimbat planul initial, complicând situatia. în seara de 22 februarie 1821, Alexandru Ipsilanti a intrat în lasi si l-a asigurat pe domnitorul Mihai sutu de sprijinul pe care Rusia îl acorda miscam sale si -de iminenta trecerii Prutului de catre trupele tariste. în "Proclamatia sdresata locuitorilor Moldovei", pe 28 septembrie, carora le garanta persoana'si averea, îi asigura ca, în cazul intrarii otomanilor în tara, acestia vor avea de înfruntat o "strasnica putere". Aceste declaratii au compromis miscarea în fruntea careia se afla Alexandru Ipsilanti. Deconspirata, Rusia a dezavuat imediat Etena si miscarea pornita de Tudor.

Sub presiunea acestor evenimente, îngrijorati si de amploarea sociala extraordinara a miscarii conduse de Tudor, capeteniile "partidei nationale" au luat drumul Brasovului (2Q februarie 1821). în acelasi timp, lordache Olimpiotula avut o întrevedere cu Tudor, în tabara de la Tântareni, spre a-l atrage de partea Eteriei; discutiile purtate pe baza "Cererilor norodului românesc" au reflectat clar divergentele dintre cele doua miscari.



Atent la tot ce se întâmpla în tara, constient însa si de consecintele externe ale unei actiuni pripite, Tudor a cautat solutiile cele mai bune, în situatia în care, la 5 martie 1821, armata greceasca aflata în Moldova si'a început marsul spre Dunare. în interesul actiunii românesti, era absolut necesar ca fortele armate de sub comanda lui Tudor sa ajunga la Bucuresti, înainte de a sosi aici Ipsilanti împreuna cu sustinatorii sai.

"Domnia" lui Tudor. Plecat din Tântareni, prin Slatina, spre Capitala, el va ajunge aici la 21 martie 1821. Dupa ce si-a stabilit tabara el a initiat tratative atât cu Comitetul de Obladuire din Bucuresti, cât si cu otomanii, pentru a da o aparenta de legalitate actiunilor sale si a pune la adapost tara, în cazul eventuale interventii de peste Dunare.

30


în acest sens,  Tudor si boierii ramasi în Bucuresti, reciproc, si-au jurat

a- ta Acordul încheiat între parti si-a gasit expresia în Proclamatia din 23

c  1-   1821, în virtutea careia comandantul armatei revolutionare recunoastea

      elnica stapânire" a tarii, alcatuita din boieri "patrioti". Tudor accepta sa

'Vr6Huca împreuna cu ei, iar acestia declarara ca "pornirea slugerului Tudor nu

eSte r®?ontjnutu| acestui compromis politic îsi gasea expresia într-un document

■ tat Portii si într-un memoriu adresat tarului. Scopul general al revolutiei

"mânea împlinirea "dreptatilor tarii" si hotarârea de a le obtine chiar cu "varsare

!f sânge", ceea ce marcheaza etapa noua în care se intrase dupa dezavuarea

emisa de tarul Alexandru.

La 28 martie, trupele lui Alexandru Ipsi/antis-au oprit la marginea Capitalei, *n Colentina. Aflându-se cu "sabia în tara sa" Tudor se opunea intrarii armatelor eteriste în oras, .exprimându-si hotarârea de a-si pastra independenta si libertatea de miscare. întâlnirea din 30 martie 1821 cu conducatorul Eteriei a scos în evidenta lipsa de concordanta dintre mijloacele si caile folosite de catre cele doua miscari. Tudor1-a atras atentia lui Al. Ipsilanti ca fara sprijinul Rusiei nu va putea ridica steagul luptei antiotomane, iar daca doreste sa o faca sa treaca Dunarea si sa-i înfrunte acolo.

în ciuda unor grave divergente, cei doi ajung la un acord, în urma caruia judetele din nord trec sub autoritatea lui Alexandru Ipsilanti, iar Oltenia si judetele de câmpie sub cea a lui Tudor. în consecinta, primul îsi stabileste cartierul general la Târgoviste, iar celalalt la Cotroceni. Tudor îsi deplaseaza fortele principale, întreprinde unele lucrari de aparare a Capitalei, sporeste efectivul trupelor, carora le mareste capacitatea combativa si disciplina, si duce tratative cu pasalele de la Dunare pentru a evita interventia acestora. în acelasi timp, recomanda stabilirea de legaturi cu boierii din lasi, ca "la un gând si o unire cu Moldova sa putem câstiga deopotriva drepturile acestor principate". si peste munti, în Transilvania, era asteptat "craiul Tudorut", autoritatile habsbur-gice temându-se ca duhul razvratirii sa nu-i cuprinda si pe românii de acolo.

în scurtul timp ai guvernarii sale, preocuparea de capetenie a lui Tudor a fost întarirea capacitatii de aparare a tarii, sporirea numarului oamenilor sub arme si buna lor aprovizionare, în eventualitatea unui conflict militar îndelungat. Boierii retinuti sa-l slujeasca la Bucuresti au primit, de la început, însarcinarea sa asigure ordinea în tara, sa strânga bani si sa asigure mijloacele de transport si alimente pentru nevoile ostirii. Desi Capitala tarii era asezata într-o zona ' proprie apararii si nu dispunea de ziduri si fortificatii el a ocupat Manastirile Kadu-Voda, Mihai-Vodas\ Mitropolia si a întarit tabara de la Cotroceni.

In concordanta cu programul revolutiei, ori de câte ori a fost sesizat, Tudor  actionat ferm atât împotriva actelor de indisciplina ale trupei, cât si a abuzurilor varsite de diversi proprietari funciari, în raporturile lor nemijlocite cu taranii. Dla" i  '    aPri'ie 1821 marele vistier era chemat sa usureze claca satelor din ', Dâmbovitei, iar 5 zile mai târziu a ordonat sa fie înjumatatita darea impusa Olului CretestMIfov.




 lUa*'a concreta a Principatelor, unde autoritatea puterii suzerane fusese Cata. a determinat însa interventia armata a Portii, la începutut lunii mai

 încurajata si de expectativa rusa.


Sfârsitul revolutiei; moarte?*, de martir a lui Tudor. La apropierea otomanilor de Bucuresti, Tudor Vladimirescu, dupa îndelungate ezitari, a parasit Capitala considerând ca rezistenta ar primejdui orasul. într-un cuvânt catre ostenii sai, la 15 mai 1821 el anunta hotarârea de a se uni "cu ceilati fratj crestini" pentru "a descarca împreuna pustile în carne de turc".

Desi la 18 mai, la Golesti, s-a ajuns la o întelegere între Tudor si lordache Olimpiotul, conducatorit eteristi au hotarât sa-l îndeparteze de la conducerea armatei pandurilor cu sprijinul capitanilor D. Macedonsky si Hagi Prodan. Seve­ritatea excesiva cu care a pedepsit actele de indisciplina prin executia unuia din tinerii sai capitani, loan Urdareanu, i-a îndepartat pe ceilalti si a usurat misiunea complotistilor. în dimineata zilei de 21 mai 1821, dupa înmormântarea lui loan Urdareanu, mai multi eteristi, în frunte pu lordache Olimpiotul, au patruns la Tudorcare a refuzat orice discutie. Izolat de ai sai, Tudora fost scos repede din tabara, înainte ca "lagarul pandurilor sa se trezeasca bine si sa afle despre ce este vorba", si înconjurat de arnauti a fost pornit spre Pitesti, iar de aici la Târgoviste.

înfruntând moartea cu dârzenie si demnitate, Tudora fost ucis în noaptea de 26-27 mai 1821, la marginea Târgovistei, iar trupul sau spintecat si azvârlit într-o fântâna. Singurul sau mare pacat a fost acela ca "voise ca în tara lui sa aiba parte de fericire si de putere saracii neamului românesc". Ramasa fara comandant, oastea lui Tudor s-a dezmembrat, nu înainte de a-si demonstra, în luptele cu otomanii de la Dragasani, o înalta capacitate de lupta. în schimb, armata eterista, lipsita de pregatirea si instructia militara corespunzatoare, a fost înfrânta, ultima rezistenta consemnându-se la Manastirea Secu.

Arestarea lui Tudor de catre eteristi


în Oltenia, luptele de hartuire au mai continuat o vreme, chiar daca tia fusese înfrânta o data cu disparitia conducatorului acesteia, iar tara din reV    cupata  de trupe  otomane.  Sumele  enorme  solicitate  de întretinerea n u , r  represaliile exercitate împotriva participantilor la evenimentele anului trU? au dus la o nemultumire generala care a generat puternice framântari si

"uscari sociale.

Unul din obiectivele "partidei  nationale" a fost astfel atins. Problema

-neasca a devenit subiect de discutie între Marile Puteri Sub presiunea lor rorTI rta a f0St obligata sa numeasca primii domni pamânteni, lonita Sandu Sturza -   Moldova) si Grigore Dimitrie Ghica (în Ţara Româneasca). Sosirea lor în p     pate, fn toamna anului 1822, concidea cu retragerea trupelor otomane de

atie care (asau în urma amintirea a nenumarate jafuri, distrugeri si a mii de victime omenesti.

* *

NICOLAE BĂL CESCU despre evenimentele de la 1821

.Revolutia de ia 1821 a strigat dreptate si a vrut ca tot românul sa fie liber si egal, ca statul sa se faca românesc Ea fu o revolutie democratica."

NICOLAE /ORGA despre Tudor Vladimirescu

"Nu se poate zice ca Tudor a cazut orbeste în prapastie El a înteles si slabiciunea sa fata de turci si încurcatura în care trebuia sa se zbata fata de etensti si putinul temei ce trebuia pus pe boieri, A facut tot ce se putea face de un om necunoscut, fara mijloace, fara adevarati sfatuitori si fara sprijinitori trainici A chibzuit, a socotit, a potrivit - nu fara izbânda de multe ori Fara a se lauda si a minti, ca dusmanii sai el s-a pastrat multa vreme teafar nevatamat, sigur de el si oastea sa, deopotriva. Dar o putere mai mare decât viata lui îl târa spre pieire"

TEMĂ .   Ilustrati politica interna a lui Tudor Vladimirescu si stabiliti semnificatia acesteia.


loading...










Document Info


Accesari: 3928
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )