Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DESĂVRsIREA UNITĂŢII NAŢIONALE A STATULUI ROMN

istorie


DESĂVRsIREA UNITĂŢII NAŢIONALE A STATULUI ROMN



-   CONTEXTUL INTERN SI INTERNAŢIONAL.

-   UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI SI TRANSILVANIEI CU ROMNIA - ACT
CU CARACTER DEMOCRATIC SI PLEBISCITAR.

-   IMPORTANŢA ISTORICA A MARII UNIRII DIN 1918.

Contextul intern si international, intrarea Romniei n razboiul mondial, n vara anului 1916, alaturi de Antanta, a urmarit realizarea deplinei unitati nationale prin unirea cu Vechiul Regat a Transilvaniei si Bucovinei, stravechi teritorii locuite de romni. Luptele din anii 1916-1917 au pus n lumina, cu multa putere, durabilitatea sentimentului national si convingerea ca se apropia ziua nfaptuirii marelui act al unirii tuturor romnilor.

n ciuda impunerii pacii umilitoare de la Bucuresti din 1918, si a prezentei trupelor straine pe o mare parte a teritoriului national, Romnia, redusa teritorial la Moldova, prin retragerea armatei si autoritatilor, continua sa existe ca stat de sine statator. n conditiile n care, n 1918, pe fronturile de lupta Puterile Centrale nregistrau nfrngeri categorice, imperiile multinationale, si n primul rnd Austro-Ungaria, s-au prabusit sub actiunea unui avnt revolutionar de proportii, popoarele aflate sub dominatie straina dorind sa-si decida singure soarta. Paralel cu lupta politico-diplomatica si militara a Romniei pentru supravietuire, s-a desfasurat lupta romnilor din provinciile aflate sub stapnire straina pentru libertate nationala. Acestia au hotart, ntr-un cadru democratic reprezentat de adunarile populare si printr-o consultare larga a maselor populare, sa se uneasca cu Ţara. Deplasarea armatei romne n provincii s-a facut doar la chemarea organelor reprezentative ale populatiei romnesti si numai atunci cnd hotarrea unanim aprobata a populatiei majoritare a fost pusa n pericol de vreo posibila interventie armata straina. Se ncheia, astfel, un proces legic prin care romnii s-au reunit n limitele unuia si aceluiasi stat national.

Unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romnia - act cu caracter democratic si plebiscitar, prima provincie care s-a unit cu pa-tria-mama >a fost Basarabia. Aceasta a survenit pe fondul dezmembrarii Imperiului Rus, odata cu proclamarea, principiului autodeterminarii pna la despartirea de statul multinational n care au fost nglobate. n 1917 s-a constituit n provincie Partidul National Moldovean, ce a coordonat miscarea de eliberare "ationala. n acelasi an a aparut, la Chisinau, ziarul "CuvntMoldovenesc".

Cu prilejul Congresului ostasilor moldoveni de la Chisinau, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a constituit un organ reprezentativ numit Sfatul tarii. Ca for coordonator al sau a fost format Consiliul Directorilor. Acesta a

anuntat autonomia Basarabiei. Presedinte al sau a fost ales loan Inculet. n conditiile primejdiei reprezentate de pretentiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut si Nistru si folosindu-se de prevederile Declaratiei drepturilor popoarelor din Rusia, n decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. Tulburarile provocate de bolsevici n Moldova, n conditiile destramarii unitatilor militare ruse o data cu lovitura de stat bolsevica din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, pericolul ntreruperii legaturilor ntre guvernul de la lasi si serviciile romnesti dislocate, prin refugiu, n sudul Rusiei, au creat noi agitatii n Basarabia. Consiliul Directorilor a cerut sprijinul armatei romne, care a patruns, n aceste conditii, n provincie. La 13/26 ianuare 1918, guvernul Rusiei sovietice a ntrerupt, prin urmare, relatiile diplomatice cu Romnia.

n ianuarie 1918 si-a proclamat independenta Ucraina. Complet izolata, Republica Moldoveneasca si-a proclamat, la rndul sau, la 4 februarie 1918, independenta. La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul tarii, care cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor - 138 deputati - a adoptat, cu majoritate de voturi, hotarrea sasarabie/'de a se uni cu Romnia.

Desfasurarea primei conflagratii mondiale a adncit si criza de structura a regimului dualist austro-ungar si a impus rezolvarea situatiei provinciilor locuite de catre romni, si anume, Bucovina si Transilvania. Bucovina a fost teatru de razboi, numerosi tineri fiind nrolati n armata austro-ungara, ceea ce a agravat suferintele locuitorilor sai. Totodata, ea a constituit un subiect al planurilor Vienei n ncercarea de reorganizare a Imperiului pe baze federale. Lupta nationala s-a radicalizat n provincie, n conditiile nfrngerilor suferite de Puterile Centrale.

225


umerosi ostasi romni din fosta armata austro-ungara, cazuti prizonieri n usia, s-au nrolat n detasamentele de voluntari care sustineau lupta pentru litate nationala. La 27 mai/8 iunie 1917 a sosit la lasi primul detasament de jluntari transilvaneni si bucovineni.

Situatia romnilor din Bucovina s-a nrautatit n toamna anului 1918 cnd ustro-Ungaria, practic, se prabusise. Se vehicula teza anexarii de catre absburgi, ca o ultima solutie de salvare, a Bucovinei la Galitia, n timp ce craina ridica pretentii de stapnire asupra provinciei romnesti si ameninta cu terventia armata. Din initiativa lui Sextil Puscariu si lancu Flondor, s-a jnvoca't, n aceste conditii, la 14/27 octombrie 1918, o Adunare a sprezentantilor populatiei romnesti din provincie. Aceasta a decis unirea ucovinei cu teritoriile locuite de romni, din Austro-Ungaria, acum, practic rabusita. S-a ales un Comitet Executiv si un Consiliu National. Lider politic a ist ales lancu Flondor. Populatia romneasca si-a manifestat astfel, libera de rice ingerinta, vointa de a se uni cu Ţara. Interventia trupelor ucrainene l-a eterminat nsa pe Flondor sa ceara sprijinul armatei romne.

n atari mprejurari, a avut loc la Cernauti, la 15/28 noiembrie 1918, ".ongresul General al Bucovinei, si anume, al reprezentantilor romnilor, olonezilor, germanilor, rutenilor. Romnii constituiau marea majoritate a articipantilor. La propunerea lui lancu Flondor, care a prezidat lucrarile :ongresului, s-a votat, cu o majoritate zdrobitoare, "unirea neconditionata, entru vecie a Bucovinei n vechile ei hotare cu regatul Romniei". teprezentantri celorlalte populatii au recunoscut si acceptat hotarrea jmnilor.


n Transilvania, lupta pentru realizarea unirii cu patria-mama a tins sa se radicalizeze o data cu debutul primei conflagratii mondiale. Contactele cu cercurile oficiale de la Bucuresti s-au intensificat, iar Liga pentru unitatea politica a tuturor romnilor a desfasurat o vie activitate n sprijinul idealului national. Intrarea trupelor romne n Transilvania, n vara lui 1916, a fost salutata cu entuziasm de catre romni. Numerosi tineri au cautat sa se nroleze n armata romna. Dupa retragerea unitatilor militare, urmare a necesitatilor campaniei de la sudul Dunarii, autoritatile maghiare au dezlantuit o campanie de reprimare a miscarii nationale romnesti. S-au facut rechizitii, internari n lagare, s-a trecut la arestarea unor lideri politici, a fost suspendata presa romneasca, au fost nchise si desfiintate scoli confesionale si elementare ale romnilor. Multi romni au fost nrolati cu forta n armata austro-ungara. n aceste conditii grele au avut loc, n ciuda interdictiilor pronuntate de guvernul Tisza, actiuni sociale si de protest, ntre 1916 si 1918, pe Valea Jiului, la Cluj, Oradea, Brasov, Timisoara, n conditiile nfrngerilor de pe front si a adncirii crizei dualismului austro-ungar s-au produs, la finele anului 1917 si n 1918, demonstratii de strada si agitatii n unitatile militare. La 1 octombrie 1917 a reaparut ziarul "Adevarul". n ianuarie si n iunie 1918 au avut loc, n ntreg Imperiul, puternice greve generale.



n acelasi timp, s-a desfasurat n strainatate, pe diferite cai, o vasta propaganda pentru sustinerea cauzei unitatii tuturor romnilor, deoarece mai existau, nca, multi oameni politici occidentali, n S.U.A. si Marea Britanie, care cereau mentinerea Austro-Ungariei. Au actionat n acest sens, n Franta, Anglia, S.U.A., Italia, Suedia, ntre altii, Take lonescu, Simion Mndrescu, loan Ursu, Constantin Angelescu, Vasile Lucaciu, V. Stoica. S-au publicat articole de presa si carti, au avut loc conferinte si manifestatii, s-au facut interventii n parlamente, s-au obtinut audiente pe lnga mari oameni politici. La 8 aprilie 1918 a avut loc la Roma, Congresul popoarelor asuprite din Imperiul Austro-Ungar, la care au participat din partea romnilor Simion Mndrescu, dr. Nicolae Lupu, D. Draghicescu, G.G. Mironescu. S-a, decis, astfel, continuarea luptei comune a popoarelor asuprite din dubla monarhie. La 3 octombrie 1918 s-a constituit la Paris, sub presedintia lui Take lonescu, Consiliul National al Unitatii Romnesti, care publica ziarul "La Roumanie".

n toamna anului 1918, n conditiile prabusirii structurilor puterii imperiale, s-a desfasurat n Transilvania un puternic proces revolutionar, cu colaborarea tuturor fortelor sociale reprezentnd populatia romneasca. si-a reluat, astfel, activitatea Partidul National Romn. Comitetul sau executiv reunit la Oradea a adoptat, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, o declaratie ce proclama "independenta natiunii romne" din cadrul dublei monarhii. n acelasi timp, au fost reluate si intensificate contactele cu Partidul Social Democrat. La 3/16 octombrie 1918, mparatul Caro//a facut ultima ncercare de a salva monarhia aflata n plina dezagregare. El a lansat manifestul "Catre popoare/e mele credincioase", n care propunea federalizarea Austro-Ungariei. Drept raspuns, deputatul romn Alexandru Vaida-Voevqd a citit n parlamentul maghiar Declaratia de independenta a populatiei romnesti din Transilvania S du desfasurat, de asemenea, numeroase actiuni pentru pace, pentru respectarea drepturilor si libertatilor democratice, pentru realizarea unirii cu Romnia.

Treptat, puterea locala a fost preluata de Consiliile romnesti, denumite Sfaturi] care au dispus de sprijinul militar al populatiei romnesti prin intermediul

227


larzilor romnesti. Ele au organizat rezistenta mpotriva oricaror provocari ale jstelor autoritati maghiare. La 30 octombrie/12 noiembrie 1918 s-a constituit Consiliul National Romn Central (C.N.R.) din care au facut parte sase sprezentanti ai Partidului National Romn - Teodor Mihaly, Vasile Goldis, Aurel ''Iad, Alexandru Vaida-Voevod, stefan Cicio-Pop, A. Lazar-s\ sase ai Partidului locial Democrat - loan Flueras, Basil Surdu, losif Renoiu, Tiron A/bani, Enea Jrapini, losif Jumanca. El a avut sediul la Arad si a devenit organul central al jptei romnilor pentru unire.

Ulterior, el a luat denumirea de Marele Sfat al Natiunii din Transilvania si Ingaria. La 9/22 noiembrie. 1918, Consiliul National Romn Centrala anuntat uvernul de la Budapesta ca a preluat puterea deplina n Transilvania. ntre 13-5 noiembrie 1918 au avut loc, la Arad, tratative ntre reprezentantii Consiliului /ationa/s'i cei ai guvernului Tisza. Ele au esuat nsa datorita pozitiei reticente a elegatiei conduse de Krolyi. Trecndu-se la preluarea puterii administrative si olitice locale n Transilvania, s-a hotart sa se supuna aprobarii populare documentele unitatii nationale n cadrul unei mari adunari, la Alba-lulia.

Adunarea nationala de la Alba-lulia a avut loc la 18 noiembrie/1 decembrie 918. Ea a reunit peste 1 228 delegati alesi si peste 100 000 oameni veniti din >ate colturile Transilvaniei pentru a consfinti, n mod liber de orice constrngere, otarrea de unire cu patria-mama. Adunarea a fost deschisa de Gheorghe Pop e Basesti. ntr-o atmosfera de puternic entuziasm popular, prin glasul lui Vasile Goldis, Marea Adunare Nationala a proclamat unirea "acelor romni si a tuturor ?ritorii/or locuite de dnsii cu Romnia". Rezolutia Unirii prevedea nfaptuirea


luliu Maniu


Vasile Goldis


unui regim democratic n Romnia. A doua zi s-au ales organele provizorii ale puterii de stat, si anume, Marele Sfat National care a jucat rol de for legislativ, condus de Gheorghe Pop de Basesti, si Consiliul Dirigent, prezidat de luliu Maniu si format din 15 membri. Actul de la Alba-lulia a consfintit pe vecie, prin votul maselor, nfaptuirea Marii Uniri.

Delegatia venita din Transilvania sa predea regelui Ferdinand actul marii unirii din 1918

Unirea a fost salutata si recunoscuta de nationalitatile din Transilvania. La 8 nuarie 1919, Comitetul Central Sasesc a recunoscut, la Medias, actul de la decembrie 1918. n acelasi sens, s-au pronuntat reprezentantii populatiei evreiesti nuarie 1919), Congresul svabilor de la Timisoara (august 1919), Consiliul National 'agh/ar de la Trgu Mures. Pozitia cercurilor democratice maghiare fusese primata nca de la finele anului 1918. ntr-un manifest din 3 noiembrie 1918 se Jblinia ca: "Fata de natiunile surori nu avem nici o pretentie.- si noi ne consideram o apune rennoita, o forta acum eliberata pe ruinele monarhiei. Ne trezim usurati la nstiinta faptului ca nu mai suntem fortati sa fim stlpii asupririi. Sa traim unul lnga 'tul n pace...". Refuzul autoritatilor maghiare de a recunoaste nsa hotarrea de lire a romnilor si Consiliul Drigent, permanentele amenintari proferate de Bela un la adresa Romniei rentregite, ca si atacurile armatei maghiare mpotriva imanilor din Transilvania, au impus participarea armatei romne la campania din 919. Dupa o ofensiva n Transilvania si pe Tisa, n august 1919, armata romna, ifrngnd fortele maghiare, a patruns n Budapesta.

30


Trupele romne la Budapesta, n 1919

iV.if.i,<-<ni<> lit.-ff.- . Airtff n-.ir un Unirea din 1918 ntr-un singur

stat a tuturor romnilor s-a realizat, asadar, ca expresie a vointei populare ntr-un context favorabil. Tratatele de pace din 1919-1920 au recunoscut de jure o situatie deja existenta, rod al actiunii romnilor nsisi. S-a creat astfel- un cadru favorabil dezvoltarii societatii romnesti, intrata ntr-o noua etapa a evolutiei sale.

Marea Unire din 1918 a ncununat aspiratiile de veacuri ale romnilor de a vietui ntr-un singur stat. Ea a fost rodul luptei tuturor fortelor si categoriilor sociale interne. De asemenea, au contribuit la edificarea ei o generatie importanta de oameni politici precum: regele Ferdinand, Ionel Bratianu, luliu Maniu, Ion Nistor, Take lonescu, Ion Inculet, Nicolae lorga si multi altii. n noul cadru istoric de dupa anul 1918 s-a accelerat ritmul de dezvoltare si modernizare al societatii romnesti, ceea ce a conferit trainicie statului national. Suprafata tarii a sporit de la 137 000 km2 la 295 049 km2, populatia de la'7 250 000 locuitori, nainte de 1918, la 18 052 896 locuitori, la recensamntul din 1930. Au marcat cresteri importante, ntre altele, suprafata arabila-de la 6,6 milioane ha la 14,6 milioane ha, suprafata acoperita cu paduri - de la 2,5 milioane ha la 7,3 milioane ha, reteaua cailor ferate - de la 4300 km la 11 000 km. A avut loc integrarea deplina, social-economica \ politica, a noilor teritorii unite cu patria-mama, un progres economic real si eficient, aplicarea unui program democratic de propasire a tarii.




Modificarea fundamentala a structurii institutionale si economice, dupa reformele din 1921-1923, s-a tradus prin largirea masiva a cadrului vietii social-politice, mutatii n ceea ce priveste echilibrul social de forte. S-a faurit,n acelasi timp, o lume a contrastelor, Tn care taranimea, ce reprezenta majoritatea Populatiei, traia relativ greu, mai ales din gospodariile proprii, iar Bucurestiul

231


Arcul de triumf din Bucuresti

devenit "Micul Paris", principala capitala din sud-estul Europei, un oras idem, aliniat standardelor urbanismului international.

ntr-un cadru general de evolutie a ntregii societati au aparut si fenomene <i, precum coruptia, arivismul si, foarte rar, violenta, au avut loc conflicte 'dale. Degradarea pozitiilor forteior conducatoare a facut loc manifestarilor de trema stnga si dreapta n societate, cu efecte, din perspectiva istorica, igative. Pe plan international, Romnia s-a afirmat ca un factor cu initiativa olomatica, cu o conduita exemplara, n sensul mentinerii pacii si securitatii iropene, contra politicii de revizuire a tratatelor de pace, a oricarui atentat la Iresa statu-quo-u\u\ teritorial. n noile conditii internationale din deceniul al itrulea al secolului nostru, marcate de ascensiunea fascismului, a tendintei itre autoritarism, promovata de regele Caro/ al II, Romnia Mare s-a zmembrat, n vara anului 1940, sub loviturile de forta ale puterilor totalitare, mocratia facnd loc regimurilor totalitare.

Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romnia, la 27 martiel9 aprilie 1918

"n numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţarii declara:

Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), n hotarele dintre Prut, Nistru, Dunare, area Neagra si vechile granite cu Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechei oldove,


n puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor,

de azi nainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romnia. Aceasta unire se face pe urmatoarele baze:

1. Sfatul Ţarii actual ramne mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare dupa nevoile si cererile norodului; aceste hotarri se vor recunoaste de Guvernul Romn; 2. Basarabia si pastreaza autonomia provinciala, avnd un Sfat al Ţarii (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, ca un organ mplinitor si administratia proprie; 3. Competenta Sfatului Ţarii este: a) Votarea bugetelor locale; b) Controlul tuturor organelor zemstvelor si oraselor; c) Numirea tuturor functionarilor administratiei locale, pnn Organul sau mplinitor, iar functionarii nalti sunt ntariti de Guvern; 4. Recrutarea Armatei se va face n principiu pe baze teritoriale;

5.     Legile n vigoare si organizatia locala (zemstve si orase) ramn n putere si vor putea fi schimbate
de Parlamentul Romn, numai dupa ce vor lua parte la lucrarile minoritatilor din Basarabia;

6.     Respectul drepturilor minoritatilor din Basarabia; 7. Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra n
Consiliul de Ministri Romn, acum desemnati de actualul Sfat al Ţarii, iar pe viitor luati din snul
reprezentantilor Basarabiei din Parlamentul Romn; 8. Basarabia va trimite n Parlamentul Romn
un numar de reprezentanti proportional cu populatia, alesi pe baza votului universal, egal, secret si
direct; 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste
si sate, orase, zemstve si Parlament, se vor
face pe baza votului universal, egal, secret
si direct; 10. Libertatea personala, libertatea tiparului, a
cuvntului, a credintei, a adunarilor si toate libertatile obstei vor fi garantate prin Constitutie..."

Declaratia de Unire a Bucovinei cu Romnia, la 1928 noiembrie 1918

"Congresul General al Bucovinei ntrunit azi, joi n 15/28 noiembrie 1918 n sala sinodala din Cernauti, considera ca: de la fundarea Principatelor Romne, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor, a facut pururea parte din Moldova, care n jurul ei s-a nchegat ca stat; ca n cuprinsul hotarelor acestei tari se gaseste vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domnesti de la Radauti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca fii acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori au aparat de-a lungul veacurilor fiinta neamului lor mpotriva tuturor ncalcarilor din afara si a cotropirei pagne; ca n 1774 prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei habsburgilor; ca 144 de ani poporul bucovinean a ndurat suferintele unei acrmuiri straine, care i nesocotea drepturile nationale si care prin strmbatati si persecutii cauta sa-si nstraineze firea si sa-l nvrajbeasca cu celelalte neamuri cu cari el voieste sa traiasca ca frate; ca n scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate cmpurile de bataie din Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava si marirea asupritorilor lor si ca ei drept rasplata aveau sa ndure micsorarea drepturilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publica, din scoala si chiar din biserica; ca n acelasi timp poporul bastinas a fost mpiedicat sistematic de a se folosi de bogatiile si izvoarele de cstig ale acestei tari, si despoiat n mare parte de vechea sa mostenire; dara ca cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul mntuirii, asteptat cu atta dor si suferinta va sosi, si ca mostenirea lor strabuna, taiata prin granite nelegiuite, se va rentregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui stefan, si ca au nutrit vecinie credinta ca marele vis al neamului se va nfaptui prin unirea tuturor tarilor romne dintre Nistru si Tisa ntr-un stat national unitar; constata ca ceasul acesta mare a supat!



Astazi, cnd dupa sfortari si jertfe uriase din partea Romniei si a puternicilor si nobililor ei
aliati s-a ntronat n lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile si cnd n urma
loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungar
a s-a zguduit din temeliile ei si s-a prabusit, si toate
neamurile
ndatusate n cuprinsul ei si-au cstigat dreptul de libera hotarre de sine, cel dintiu gnd
al Bucovinei desrobite se ndreapta caire regatul Romniei, de care ntotdeauna am legat nadejdea
desrobirii noastre. ,

Drept aceea

Noi,

Congresul general al Bucovinei,

ntrupnd suprema putere a tarii si fiind investit singur cu puterile legiuitoare,

n numele Suveranitatii nationale,

Hotarm:

Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei n vechile ei hotare pna la Ceremus, Colacin si Nistru, cu regatul Romniei".

233


Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba-lulia de la 18 noiembneU decembrie 1918

I ADUNAREA NAŢIONALĂ A TUTUROR ROMNILOR DIN TRANSILVANIA BANAT SI FARA UNGUREASCĂ adunati prin reprezentantii lor ndreptatiti la Alba-lulia n 1 DECEMBRIE 1918 DECRETEAZĂ UNIREA ACELOR ROMNI SI A TUTUROR TERITORIILOR LOCUITE DE 5NsII CU ROMNIA Adunarea Nationala proclama ndeosebi dreptul inalienabil al natiunii omne la ntreg Banatul cuprins ntre rurile Mures Tisa si Dunare

II            ADUNAREA NAŢIONALĂ rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pna la
ntrunirea Constituantei aleasa pe baza votului universal

III           n legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat romn Adunarea
vlational
a proclama urmatoarele

1 Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare

Fiecare popor se va instrui administra si judeca n limba sa proprie prin indivizi din snul sau ?i fiecare popor va primi drept de reprezentare n corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii n jroportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc

2 Egala ndreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din

stat

3    nfaptuirea desavrsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietn publice
y/otul obstesc direct egal secret pe comune n mod proportional pentru ambele sexe n vrsta de
21 de am, la reprezentarea n comune judete ori parlament

4    Desavrsita libertate de presa asociere si ntrunire libera propaganda a tuturor gndurilor
Dmenesti

5    Reforma agrara radicala

Se va face conscnerea tuturor proprietatilor n special a proprietatilor mari n baza acestei sonscneri desfiintnd fidel comisurile n temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator pasune padure) cel putin att ct o poate munci el cu familia lui Principiul conducator al acestei politici agrare este pe de o parte promovarea nivelam sociale pe de alta parte potentarea productiunn

6 Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate n
cele mai avansate state industriale din apus

IV      Adunarea nationala da expresie vointei sale ca congresul de pace sa nfaptuiasca comu
nitatea na
tiunilor libere n asa chip ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile
mari si mici deopotriva iar n viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor
interna
tionale

V   Romnii adunati n aceasta Adunare nationala saluta pe fratn lor din Bucovina scapati de
|ugul monarhiei austro-ungare
si umti cu tara-mama Romnia

VI      Adunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea natiunilor subjugate pna aci
n monarhia austro-ungara anume natiunile ceho-slovaca austro-germana, jugoslava, polona si
ruteana, si hotaraste ca acest salut sa se aduca la cunostinta tuturor acelor natiuni

VII Adunarea Nationala cu smerenie se nchina naintea memoriei acelor bravi romni care
n acest razboi si-au varsat sngele pentru nfaptuirea idealului nostru murind pentru libertatea si
unitatea Natiunii Romne

VIII Adunarea Nationala da expresie multumim si admiratiunn sale tuturor puterilor aliate
care, prin stralucitele lupte purtate cu cerbicie mpotriva unui dusman pregatit de multe decenii
pentru razboi au scapat civihzatiunea din ghearele barbariei

IX Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romne din Transilvania Banat
si Tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Romn
care va avea toata ndreptatirea sa reprezinte Natiunea Romna, oricnd si pretutindeni
fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare n interesul
natiunii

TEMĂ

1   Prezentati mprejurarile unim Basarabiei cu Romnia n anul 1918

2   Ce rol a jucat Bucovina n anul 1918 n planurile Habsburgilor?

3   Ilustrati caracterul plebiscitar al unim Transilvaniei cu Romnia, n anul 1918

4   Care a fost semnificatia istorica a Marii Uniri'













Document Info


Accesari: 1505
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )