Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































DINAMICA ECONOMIEI NATIONALE

istorie












ALTE DOCUMENTE

ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNATIONALE, ÎN PERIOADA INTERBELICA
Winston Churchill, discurs la Fulton, Missouri, 5 martie 1946
Al Doilea Război Mondial în Asia
PRIMUL RAZBOI MONDIAL (1914 - 1918)
ARHITECTURA ROMEI ANTICE
Expunerea antichitatilor metalice
Alexandru al III-lea
Eduard I si celtii - William Wallace
Schisma si consecintele ei pentru unitatea bisericii
Istoria spionajului romanesc de la infiintare pana in prezent

DINAMICA ECONOMIEI NATIONALE

a) Trasaturi generale




Unirea din a dus la intarirea potentialului economic al Romaniei, a creat conditiile necesare fructificarii la scara nationala a bogatiilor solului si subsolului, a accentuat ponderea industriei in ansamblul economiei nationale. Legaturile economice traditionale au capatat un cadru geografic-statal adecvat, au fost lichidate barierele vamale ridicate de fostele imperii pe teritoriul romanesc, ceea ce a asigurat pietei interne o deplina unitate.

Comparativ cu anul suprafata arabila a Romaniei a crescut de la milioane la milioane ha, cea acoperita cu paduri de la milioane la milioane ha, reteaua cailor ferate de la km la circa km, forta motrice a industriei s-a marit cu cele mai importante progrese inregistrandu-se in industria electrica si chimica

in perioada imediat urmatoare Unirii, in fata economiei romanesti se puneau doua probleme esentiale: aceea a refacerii, a vindecarii ranilor pricinuite de razboi si de ocupatia straina, si aceea a integrarii la scara nationala a tuturor ramurilor economice, a valorificarii noului cadru politico-statal faurit in

Nivelul de la care se pleca era foarte scazut: in se realiza doar din productia anului ceea ce insemna dupa aprecierea economistilor o involutie de ani. Practic, intreaga economie era dezorganizata: Romania, care inainte de razboi era unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Europa, a fost nevoita sa importe in anul grau pentru hrana populatiei.

Politica guvernamentala s-a caracterizat prin aplicarea doctrinei "prin noi insine', care viza asigurarea independentei economice a Romaniei, modernizarea structurilor economiei nationale, prin cresterea

interventiei statului in viata economica, fapt reflectat si in sporirea ponderii ministerelor economice in structura guvernamentala.

b) Evolutia principalelor ramuri ale economiei nationale Industria a beneficiat de un sprijin sustinut din partea statului. Masurile vizand refacerea productiei au urmarit in acelasi timp si realizarea unui organism economic unitar si functional, inca din ianuarie a luat fiinta Directia Refacerii in cadrul Ministerului Industriei si Comertului, prin care guvernul s-a implicat in achizitionarea si transportul marfurilor din strainatate, acordand prioritate produselor absolut necesare economiei nationale (utilaje, materii prime etc.). Un rol important 1-a avut Societatea Nationala de Credit Industrial, constituita in care, prin politica de credite, a sprijinit dezvoltarea industriei. Cu ajutorul statului au fost infiintate mari intreprinderi metalurgice cu procese tehnologice complexe, intre care Fabrica de Sarma de la Campia Turzii (1922), Uzinele Titan-Nadrag-Calan (1924), Copsa Mica-Cugir (1925), precum si intreprinderi constructoare de masini din randul carora se remarca: Malaxa-Bucuresti (1926), I.A.R.-Brasov (1926). Potrivit datelor statistice, aproape din totalul intreprinderilor industriale existente in fusesera infiintate dupa

in intervalul industria romaneasca s-a dezvoltat intr-un ritm de pe an, unul dintre cele mai ridicate din intreaga lume. in perioada interbelica, Romania ocupa primul loc in Europa si locul sase din lume la productia de petrol (nivelul maxim de extractie fiind de milioane tone in locul al doilea in Europa la extractia de aur kg. in dupa Suedia; acelasi loc (dupa Uniunea Sovietica) la extractia de gaze mj in Romania dispunea de o industrie petroliera la nivel mondial, in ceea ce priveste extractia, prelucrarea, transportul; in rafinariile din tara se prelucra din titeiul extras. Romania producea negru de fum, cauciuc sintetic, precum si opt tipuri de locomotive, vagoane de toate categoriile (calatori, marfuri, cisterne), autobuze, motoare electrice, aparate de radio, cazane cu aburi de variate tipuri, elice si piese speciale pentru constructii navale, instalatii petroliere la nivelul tehnicii mondiale. Dintre realizarile de varf ale perioadei de dupa Marea Unire se remarcau avioanele romanesti construite la I.A.R.-Brasov, cu performante similare celor produse de statele foarte dezvoltate din punct de vedere economic. Astfel, avionul I.A.R.-80 cu un plafon de 11 m si o viteza de km pe ora se clasa pe locul in Europa, iar 1.A.R.-81 se afla, sub raportul vitezei de zbor, pe locul din lume.

Potrivit aprecierilor facute de economisti, in productia autoh­tona satisfacea din necesitatile de produse industriale ale Romaniei.

Transporturile au cunoscut si ele o evolutie pozitiva. S-a realizat, mai ales intre anii o retea rutiera moderna, s-a introdus transportul interurban cu autobuzul (inca din Progrese importante au fost inregistrate in domeniul transporturilor feroviare, prin modernizarea sistemului de semnalizare si dirijare, acoperirea necesarului de vagoane si locomotive. S-au construit noi linii pentru caile ferate (Ilva Mica-Vatra Dornei, Caransebes-Resita, Tulcea-Babagad, Eforie Sud-Mangalia); a inceput construirea liniilor Bumbesti-Livezeni si Salva-Viseu, care se vor termina dupa anul 1

Romania dispunea de un important transport prin conducte (de circa km) care legau zona petroliera din Valea Prahovei cu Bucurestiul, Constanta si Oltenita. De asemenea, dispunea de un transport aerian modern; in 1 Romania a creat, impreuna cu Franta, cea dintai companie aviatica internationala din lume (pentru traseul Paris-Viena-Budapesta-Belgrad-Bucuresti-Istanbul).

Transportul pe apa era asigurat de Navigatia Fluviala Romana si de Serviciul Maritim Roman, companii care se bucurau de increderea calatorilor romani si straini.

in s-a inaugurat prima centrala telefonica automata (in Bulevardul Dacia din Bucuresti), iar prin construirea Palatului Telefoa­nelor (ca urmare a concesiunii acordate firmei americane International Telephone and Telegraph din New York), care a intrat in functiune in Romania dispunea de aparatura la nivelul tehnicii mondiale.



Agricultura a ramas principala ramura a economiei nationale, in structura proprietatii agrare s-au produs mutatii substantiale. Din cele ha cat reprezentau mosiile de peste ha, s-au expropriat ha., adica Prin aplicarea reformei agrare, milioane familii au primit milioane ha de teren arabil, la care se adaugau milioane ha, reprezentand izlazuri comunale. Lotul mediu al unei gospodarii taranesti era de ha, in timp ce o gospodarie independenta din punct de vedere economic trebuia sa aiba minimum ha. Proprietatea mica (sub ha) detinea din totalul suprafetei agricole a tarii. O puternica frana in calea modernizarii agriculturii a fost suprapopulatia agricola, adica

acea forta de munca disponibila din lumea satului, care nu-si gasea plasament in alte ramuri economice.

S-au depus eforturi, pe linie guvernamentala, pentru sprijinirea micilor proprietari, dar rezultatele au fost modeste. O anumita contributie au adus la dezvoltarea agriculturii Institutul de Cercetari Agronomice, Camerele de Agricultura, Consiliul Superior al Agriculturii, Institutul National de Zootehnie. A inceput productia interna de batoze, semanatori si alte masini agricole, care in satisfacea din necesitatile Romaniei.

Productia la hectar a cunoscut o crestere sensibila in perioada (de la chintale la chintale la grau, si de la chintale la chintale la porumb), dar ea a ramas in continuare cu mult sub media europeana. Productia globala a sporit de la milioane tone la milioane tone in (nivelul maxim din perioada interbelica). Romania se afla pe primul loc in Europa si pe locul al cincilea pe glob la productia totala de porumb, pe locul al patrulea din Europa si pe locul al zecelea din lume la productia de grau, pe locul intai din lume la productia de floarea soarelui.

Finantele au cunoscut evolutii fluctuante, in s-a realizat unificarea monetara prin retragerea din circulatie a rublelor (in Basarabia) si coroanelor (in Transilvania si Bucovina). Dupa repetate incercari de revalorizare a leului la cursul din in s-a realizat stabilizarea monetara la un curs de de ori mai mic decat cel antebelic. Treptat, s-a inregistrat un proces de devalorizare, care a ajuns in la iar in la Leul a ramas o moneda liber-convertibila, participand la operatiunile de bursa din Europa si S.U.A.

Datoria externa a crescut de la miliarde lei in la miliarde lei in (cel mai inalt nivel), scazand apoi la miliarde lei in Daca in datoria externa absorbea din buget, in ponderea acesteia s-a redus la astfel ca achitarea ei devenise suportabila pentru contribuabilii romani, in cand Romania a suspendat plata datoriei externe, aceasta era de miliarde lei. intre transferul peste granita de profit si de capital, impreuna cu anuitatile datoriei publice externe, s-a ridicat la miliarde lei, adica de ori bugetul national pe anul cel mai substantial buget din perioada interbelica.

O problema cu care s-a confruntat economia romaneasca a fost aceea a capitalului strain, in ponderea acestuia in industria Romaniei (vechiul Regat) era de circa (in industria petrolului procentul atingea Ca urmare a efortului de dezvoltare prin forte proprii, a cresterii

puterii economice a tarii, prezenta capitalului strain in industrie s-a redus la (in industria petrolului acesta avea din totalul capitalului).

Comertul exterior al Romaniei s-a aflat la un nivel foarte scazut in dupa care a cunoscut cresteri notabile. Balanta comerciala a fost in general activa, in anii crizei economice s-a practicat o politica de fortare a exportului, desi preturile produselor romanesti cunosteau o scadere sensi­bila (in anul valoarea unei tone exportate era de lei, iar in de l lei; daca in se exportau tone de produse romanesti pentru o tona de produse straine, in raportul era de tone pentru o tona).

Ca urmare a mutatiilor survenite in economia nationala, cerealele au pierdut primul loc la export, fiind inlocuite de produsele petroliere (cu o pondere de din totalul exportului romanesc). O alta caracteristica o constituia cresterea controlului de stat asupra comertului exterior, care din viza din totalul acestuia. In acelasi timp s-au inregistrat o crestere a importului de materii prime (de la in la in si o scadere a importului de produse fabricate (de la in la in

c) Economia romaneasca in



Mutatiile survenite in perioada interbelica au demonstrat o evolutie pozitiva a economiei nationale, in industria ptoducatoare de mijloace de productie detinea o pondere de iar cea producatoare de mijloace de consum de din totalul productiei industriale, ceea ce indica o sensibila apropiere intre cele doua mari grupe. Pe ramuri, valoarea produc­tiei se prezenta astfel: l chimica (inclusiv petrol); metalurgica; textila; electrotehnica; pielarie; hartie si arte grafice; alimentara.

Contributia ramurilor economiei nationale la produsul social si la venitul national, in era urmatoarea:


Ramura

Produsul social

Venitul national

Industrie



Agricultura si silvicultura



Constructii



Transporturi



Circulatia marfurilor



Alte ramuri



Ramurile neagricole (industria, constructiile, transporturile) aveau o pondere de in produsul social si de in venitul national. Aceste date arata limpede ca Romania incetase sa mai fie un stat agrar, devenind un stat agrar-industrial. Predominante erau intreprinderile industriale mici. Enciclopedia Romaniei constata ca din totalul intreprinderilor aveau mai putin de de persoana, in timp ce intreprinderile cu peste de persoane aveau o pondere mai mica de De-a lungul intregii perioade interbelice s-a mentinut o suprapopulatie rurala, adica o forta de munca disponibila in lumea satelor, care nu-si gasea plasamentul dorit in activitati economice din mediul urban.

Provinciile istorice unite in s-au integrat armonios in economia tarii, unde le era locul firesc. O atesta puternica dezvoltare, dinamismul vie­tii lor economice. Astfel, din numarul societatilor anonime industriale exis­tente in in Transilvania, aproape trei sferturi erau infiintate dupa

Indicatorul cel mai sintetic privind dezvoltarea economica a unei tari este venitul national pe locuitor, in acesta se prezenta astfel: Romania dolari (alte surse indica de dolari); Turcia dolari, Grecia dolari, Portugalia dolari, Bulgaria dolari, Polonia dolari, Iugoslavia dolari, Ungaria dolari, Franta dolari, Anglia dolari, S.U.A. dolari (cel mai inalt din lume la acea data).

Aceste date arata limpede ca, desi era in urma unor state dezvoltate ale lumii, Romania se gasea intr-o situatie avantajoasa comparativ cu statele vecine, de care o lega un destin istoric comun.

infrangand numeroase obstacole intre care distrugerile din timpul primului razboi mondial, ravagiile crizei economice din presiunea monopolurilor straine Romania a cunoscut in perioada interbelica o dezvoltare economica semnificativa.




loading...











Document Info


Accesari: 2803
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )