Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DREPTUL ANTIC - DREPTUL GETO - DAC

istorie












ALTE DOCUMENTE

Napoleon I
Hinduismul
Nazismul si Adolf Hitler
ROMA ANTICĂ
EVUL MEDIU OCCIDENTAL – PERIODIZARE
DE LA CONSTANTIN LA AETIUS
Vremea revolutiilor
Razboiul ruso-turc (1806-1812)
INFLUENŢA GRECO-ARABĂ ÎN SECOLUL AL Xiii-LEA sI ÎNFIINŢAREA UNIVERSITĂŢILOR
CONSTITUTIUNEA DIN 1923

d r e p t u l   a n t i c

Capitolul I

D r e p t u l   g e t o - d a c



1.1. Contextul istorico-politic

Lipsa surselor de informare asupra societatii dace nu este ab­so­lu­ta; cu toate ca sunt ,,destul de vagi si confuze” permit totusi con­tu­ra­rea unei imagini.

Desi din secolul IV î. Hr. societatea daca a 13313o146n fost organizata în u­niu­ni de triburi, nu se poate sustine ca acestea repre­zen­­tau deja o or­ga­ni­za­re politica statala. Pâna în jurul anilor 82–70 î. Hr. nu putem vorbi de existenta unui stat dac pentru ca au fost multe discontinuitati. Pe temelia unitatii de neam, cultura, civilizatie spirituala si eco­no­mica, Burebista a întemeiat statul dac centralizat si inde­pen­dent care i-a supravietuit în limite teritoriale restrânse. Acest stat a con­servat multe elemente din organizarea nucleelor prestatale exis­tente, pe care de altfel nu le-a desfiintat, ci doar le-a limitat atributiile în favoarea puterii centrale a regelui.

          Succesiunea regilor daci se întrerupe dupa Decebal (106), în urma cuceririi ro­mane. Dacii liberi, adica cei ramasi în afara stapânirii romane, nu au reusit sa reconstituie statul dac centralizat.

1.2.  Organele centrale ale statului dac

          Puterea suprema în stat era detinuta de rege. Institutia regalitatii a tins sa devina ereditara. Principiul ereditatii nu era absolut în­tru­­cât puteau veni la succesiunea tronului fratii regelui si marele preot.

Regele era conducatorul militar si judecatorul suprem, dar putea fi si mare preot; disocierea puterii regale de cea religioasa nu era un prin­cipiu obligatoriu, ba dimpotriva, ele puteau fi reunite unicefal.

          În cadrul statului dac, autoritatea religioasa avea un rol deosebit de important întrucât în spiritualitatea dacica se considera ca atât puterea regelui, cât si legile sunt de origine divina.

În exercitarea atributiilor regele era ajutat de un corp de sfetnici, supus vointei sale.

          Din putinele izvoare istorice ele se deduce indirect faptul ca te­ri­to­riul statului era împartit în unitati administrativ-teritoriale, dar si fap­tul ca au existat doua categorii de dregatori locali: cei care exercitau atri­­butii din ordin administrativ, iar altii care detineau comanda ar­ma­telor aflate pe teritoriul statului.

         

1.3.  Institutii juridice

          Cutuma a fost primul izvor de drept. Statul presupune dreptul, de­ci dacii trebuiau sa aiba reguli juridice. Ramâne deschisa proble­ma le­gilor scrise, atestate de unele surse literare care afirma ca regele Bu­­re­bista pentru consolidarea statului a elaborat legi cu un pro­nun­tat caracter religios.

1.3.1. Proprietatea la geto-daci




Se pare ca datorita modului lor de organizare în obsti satesti (de vecinatate), proprietatea a fost comuna asupra pamântului agricol, apelor si pasunilor. S-a opinat de asemenea ca pe lânga pamânturile nehotarnicite ar fi putut exista si terenuri hotarnicite, care ar fi servit altor scopuri decât agriculturii.

          În ce priveste casa, ograda, uneltele de munca, cirezile si turmele de animale, acestea au fost private.

1.3.2. Capacitatea juridica a persoanelor

         

Societatea geto-daca nu s-a abatut de la structura tipica anti-chitatii,  diferentiind persoanele în categorii sociale.

          Nobilii (tarabostes sau pileati), formau baza de alegere a regilor si a preotilor. Oamenii de rând (comati sau capilati) aveau capacitate juridica restrânsa se pare numai în ceea ce priveste dreptul public: ac­ce­sul lor la demnitatile de rege si preot nu era posibil. De notat ca ei nu erau o categorie dispretuita.

          A treia categorie o formau sclavii (daoi) atestati în numar mic. Ca­­­­rac­terul patriarhal al sclaviei presupune un regim diferit de cel cla­­sic. Asadar, ei erau fo­lo­si­ti de regula la activitatile domestice; iar robul era asimilat unui mem­bru inferior al familiei.

1.3.3. Familia

         

Informatiile sunt contradictorii: dupa unii antici familia la geti era poligama. În schimb Horatiu si Ovidiu, buni cunoscatori ai so­cie­ta­tii geto-dacice, nu au semnalat nimic despre o eventuala poligamie. Mai mult, Columna lui Traian prezentând scene din viata geto-da­ci­lor înfatiseaza fiecare barbat dac însotit de o singura femeie.

          Nu putem concluziona ca a existat o evolutie a institutiei casa­to­riei de la poli­gamie la monogamie sau ca s-au cunoscut ambele forme (cetatenii înstariti prac­ti­când poligamia, iar cei de rând monogamia). Poligamia a constituit o forma a ca­sa­to­riei la diferite popoare; este important ca în chiar culmea ci­vi­li­zatiei, familia daca a fost monogama, situatie conforma cu echilibrul bio-psihic al fiintei umane.

Cumpararea sotiei constituie o caracteristica si ea întâlnita la alte popoare, acolo unde sotia contribuia prin munca proprie la veniturile familiei. Acest obicei s-a pastrat pâna în zilele noastre la „târgul de fete” de pe Muntele Gaina.

Sotia se afla sub autoritatea si puterea barbatului, putând fi pe­dep­sita chiar cu moartea de catre barbat pentru infidelitate.

          Familia era patriliniara (descendenta copiilor se stabilea în primul rând dupa tata) si patrilocala (sotia se muta în casa sotului).












Document Info


Accesari: 2455
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )