Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































EPOCA LUI MIHAI VITEAZUL IN MARTURIILE CALATORILOR

istorie












ALTE DOCUMENTE

Muzeul Municipiului Bucuresti
Dinastia Hohenzollern in Romania
Bartolomeo Diaz si descoperirea Capului Bunei Sperante
Tratatul asupra Uniunii Europene
SCURT ISTORIC AL SINOADELOR ECUMENICE
RAZBOIUL DE O SUTA DE ANI (PRIMA PARTE)
Romanii inchisi la Tiraspol sunt ostatici ai Federatiei Ruse
RELATIILE ECONOMICE DINTRE BIZANT SI MUSULMANI INTRE SECOLELE VII - IX
PRAVILELE LAICE sau CARTEA ROMANEASCA DE INVATATURA SI DE INDREPTARE A LEGII
Documente constitutionale din secolul al XIX-lea

EPOCA LUI MIHAI VITEAZUL ĪN MĂRTURIILE CĂLĂTORILOR


2'asim īntr-o epoca īn care calatoriile sīnt relativ dese pentru sfirsitul ului al XVI-lea si am fi dorit sa avem alte amanunte cu privire la acei a ani cari formeaza cariera lui Mihai Viteazul. Posedam cu privite la aceasta domnie o expunere īn limba latina a ispra-

lui Mihai, facuta pe baza unui "izvod", mai probabil slavonesc, datorit 'atului Tudose, care a īntovarasit pe domn īn Ardeal - un boier de i veche, cu oarecari cunostinti & 212g67c #351;i oarecare pricepere la scris, ori, mai




cu simtul ca īn asemenea vremi logofatul ar putea sa fie putintel si iograf. Acel care a facut traducerea este un silezian, Balthazar Walther tinar", ruda probabil cu acel Walther pe care l-am īntīlnit cu prilejul oriei lui Bongars. Omul a stat o bucata de vreme la Tīrgoviste, - īn ilitate este greu de spus -, si a cunoscut acolo pe Andrei Taranowski, ml voevodului, iar, pe cind "prietenii" sai plecau spre casa prin Moldova, )lul polon Golski, el se ducea la Poarta. Mihai Viteazul a cerut la un ent dat -, si a si capatat, dar nu exact atunci cīnd īi trebuiau si īn pro-ile de care avea nevoie -, calareti silezieni, acei ,,schlesische Reiter" joaca īn istoria militara de la sfirsitul veacului al XVI-lea un rol impor-: o cavalerie grea, cu platosa, mult mai mult poloni decit germani: este )il ca īntre acesti cavaleri silezieni sa fi fost si Walther. Spune īnsusi , īn prefata lui, cu privire la legaturile cu Ţara Romāneasca, dar e putin ca sa īntelegem ce a putut fi si ce misiune a īndeplinit la noi. Ar fi fost de dorit, iarasi, ca, pe līnga ce a crezut ca trebuie sa adauge, cplicatii generale, despre rosturile terii īnsesi, sa fi adaus amanunte geo-ce, lamuriri cu privire la moravuri, la impozite, la organizarea armatei dar, desi genul acestei lucrari ar fi admis, ba chiar cerut sa se dea aceste īunte, nu le aflam īn ea; īntīlnim, īn schimb, lamuriri, care nu prea au nnatate, cu privire la Alexandru cel Rau, un Lapusneanu ratacit din ova si stramutat la munteni, acel care era sa taie pe Mihai Viteazul īn Lentul cīnd i-a banuit intentiile īmpotriva stapīnirii lui; se vorbeste si aīnzurarea la Constantinopol a acestui Alexandru, cu alte lucruri aflate rtea lui Mihai. Astfel fiind, nu-1 putem pune īntre calatori pentru ca, desi

Epoca lui Mihai Viteazul īn marturiile calatorilor

a calatorit la noi, desi s-a legat prin activitatea lui de istoriografia noastra, cu toate acestea nu ni-a dat material de calatorie, ca acela din Sommer, din Graziani etc.

si, pentru ca a fost vorba de cronici privitoare la Mihai Viteazul, este si o alta cronica, netradusa īn limbi straine, ci pastrata numai īn romāneste, cronica īn legatura cu foarte puternica familie a Buzestilor, cari aveau o multime de mosii, dispunīnd de tinuturi īntregi, si au luat parte de cea mai mare īnsemnatate īn campaniile domnului lor. Avīnd de multe ori īn aceste campanii oarecare initiativa, precum au avut si īn ce priveste politica lui Mihai, ei au vrut sa se scrie istoria campaniilor acestuia īn asa chip, īncīt sa se reliefeze īnainte de toate partea lor si chiar sa se atribuie, cum se si face, īnceputul miscarii, nu lui voda, ci acelora cari-1 īncunjurau, sfatului terii, īn fruntea caruia ar fi stat īnsasi ambitioasa influenta a lui Radu Buzescu, Preda Buzescu si Stroe Buzescu, cei trei membri ai acestei puternice dinastii. "Cronica Buzestilor", foarte importanta din punctul de vedere al limbii, fiind scrisa īnsa de un cronicar de tara pentru oameni cari cunosteau tara lor, evident ca nu da stiri despre mediul romānesc al luptelor eroului.

Mai avem apoi doar ici si colo cīte o informatie subsidiara īn rapoarte militare privitoare la luptele lui Mihai, citeva note privitoare la orase, la locu­rile pe unde au trecut ostile crestine la 1595, cīnd, dupa batalia de la Cālu-gareni, Mihai a fost silit sa se retraga īn munti si sa astepte ajutorul lui Sigis-mund Bāthory si al lui stefan Razvan, care parasise Moldova ca sa-i alerge īn sprijin.

Aceasta campanie, care a dus pe noii cruciati de la Tīrgoviste la Bucuresti si de aici la Giurgiu, a facut zgomot; la dīnsa participasera, nu numai romāni din Ţara Romāneasca si din Moldova si ardeleni de-ai lui Sigismund, īntre cari sasi, dar, fiindca era o expeditie de cruciata, facīnd parte din pornirea generala a crestinatatii contra turcilor, menita sa ridice si entuziasmul religios pe o vreme cīnd papa lupta īmpotriva protestantismului si trebuia sa-si legitimeze autoritatea prin succese asupra pagīnului, au venit si specialisti din Italia, si anume din Toscana1. Ei au luat parte la asediul si cucerirea Giurgiului, operatie de valoare supt raportul militar, si rapoartele acestor toscani ar merita din acest punct de vedere special o cercetare amanuntita.

Poate ca e cel dintii raport cu importanta tehnica pentru luptele care s-au desfasurat la noi. Se mai poate culege īnsa numai uneori cīte o lamurire privi­toare la orase, dar pentru organizarea armatei, pentru felul cum se facea tabara, cum se punea straja, pentru toata situatia militara acest izvor are o deosebita importanta2.

īn afara de aceste lamuriri pe carele da redactorul italian sīnt, dealtfel, atītea scrisori de straini cari au fost amestecati īn luptele lui Mihai Viteazul si, iarasi, pentru unele puncte de amanunt, ele pot sa ne lamureasca. Astfel rapoartele nunciului Visconti, episcop de Cervia.


Alte stiri īn memoriul din 1926 a d-lui Andrei Veress la Academia Romāna.

13 - Istoria romānilor prin calatori

hw    Pīna !a jumatatea veacului al XVII-Iea

Pentru tonul naiv īn care sīnt redactate si pentru sinceritatea, n-am

i sufleteasca, dar macar de stil, pentru transparenta populara a scrisului

jot recomanda si scrisorile unuia dintre fratii de' Marini Poli, despre cari



vorbit si mai īnainte, Giovanni. Agentul acesta a lasat o multime de scri-

īntr-o' italieneasca de ultima treapta, asa cum se vorbea pe coasta dal-

,'ina, cu o sintaxa care uneori aduce si a romāneste1.

Sīnt si unele stiri franceze privitoare la acest razboi, dar toate mai mult

a gazetele de atunci, gazete manuscrise, care cuprindeau, dupa localitati,

urile de mai mare importanta petrecute īn toata lumea2. Cutare din ele

odusa īn facsimile la 1913, dupa originalul tiparit la Lyon, īn 1595, da,

uri de lucruri secundare, si cutare informatie din Brasov īn care se spune

e pret se vindeau acolo vitele care faceau parte din prada romāneasca3.

Izvoare grecesti privitoare la Mihai Viteazul sīnt doua, dar nici unul?

altul nu dau lamuriri asupra terii. Intīi avem o povestire īn versuri, scrisa-

īaracter mai mult popular, de vistierul - nu marele vistier, ci vreun

er al treilea, care facea functiune de capitan - Stavrinos, prins de ad~

irii lui Mihai Viteazul si īnchis īntr-o temnita din Bistrita, unde a scris,

optile luminoase, "la lumina stelelor", povestea Viteazului. Apoi un alt

profesor la scoala din Ostrog, īn partile rusesti ale regatului Poloniei,

! era o scoala cu caracter clasic, a scris o epopee a lui Mihai, imitīnd, cu

ie modeste puteri, Gerusalemme Liberata a lui Torquato Tasso. Opera lui

)rghe Palamed e mai putin importanta tocmai pentru ca e artificiala,

)oasa, solemna, decīt naiva povestire, plina de orgoliu national grecesc

ici se scot necontenit la iveala faptele palicarilor greci cari au luptat si

ilugareni -, a lui Stavrinos4.

lucrurile acestea le spunem mai mult ca sa nu se creada ca, daca lip-jtiri de calatori pe vremea lui Mihai Viteazul, lipseste si informatia īn rele straine privitor la epoca lui. īsi īnchipuie oricine ca, pe o vreme de tenite turburari, cīnd voevodul se razboia īn toate directiile, la sud fata .ci, la nord fata de ardelenii unguri ai lui Andrei Bāthory, la rasarit fata ■emia Movila si de sprijinitorii lui poloni, pe o vreme cīnd razboiul fie'r-eci la toate hotarele, nu era ragaz sa vie calatori pe la noi.

cum, din activitatea lui Mihai au rezultat lucruri foarte mari, care au , si lucruri mai putin mari īn aparenta, care au ramas. Cīnd ajunge cineva lizeze planuri ca ale lui īn ordinea militara si politica, nu totdeauna itele pot fi mentinute, dar din faptul ca au fost capatate la un anume

Sie se afla tot īn volumul al XH-lea, publicat de mine din colectia Hurmuzaki. n colectia Hurmuzaki, III, se dau o multime de extrase din asemenea gazete, unele var foarte folositoare.

ovestire despre ceea ce s-a petrecut In Transilvania etc, tradusa de Ion Catina, la c), editor Gh. B. Niculescu, 1913.

etunle sīnt acestea: 48 de boi, 42 de vaci, 45 de vitei de un an, 100 de taleri; i, pma la 20 ughi (bani unguresti), "dont Ies six vingts font le ducat", un dat din aceasta o traducere romāneasca īn versuri.


.Lpocn Iui Mihai Viteazul īn marturiile calatorilor

moment urmeaza o stare de spirit de īncredere, de energie, de optimism, īndrazneala. Chiar daca, deci, rezultatele capatate la un anume moment se vor mentinea, ele fac posibila capatarea din nou ale acelorasi rezultate tr-o epoca de viitor mai apropiata sau mai departata.

Acest lucru s-a īntīmplat si pe vremea lui Mihai Viteazul. El a ajum lucruri pe care nu le avea macar īn planurile lui sau, admitīnd ca le-ar fi gA cu vremea, el a mers dintr-unul īntr-altul, ca odinioara Iustinian īn reface Imperiului roman de apus.

S-a creat īnsa o stare de spirit de pe urma īntreprinderilor lui care, e£ calauzit pe urma istoria noastra aproape un veac. Asa īncīt, cīnd se vorbe de Mihai Viteazul, nu trebuie sa ne oprim la urmarile imediate, ci sa tin sama de toata aceasta īnaltare si īmputernicire a sufletului romānesc. īn Io celor cari primeau orice, incapabili sa vada alta politica decīt cea turceas īn locul celor cari rabdau oricīt de la ienicerii capitalisti, de la turcii, arme si grecii din Constantinopol, īn locul domnilor cari la cel dintīi semn se duc< la Poarta, si īn locul unei teri care, cīnd primea vestea ca domnul a fost e lat īntr-o insula din Asia ori a fost spīnzurat, n-avea nici un sentiment revolta, īntīlnim dupa Mihai oameni mīndri, oameni tari, oameni hotarīt oameni cari au constiinta ca pot face ceva.




Se vazuse odata ca un romān poate sa mearga pe drumul lui Alexam Machedon, rīvnit de Mihai1; au īncercat si altii si atītea s-au capatat astfel; popor care īnainte nu se rascula, pe la īntīia jumatate a veacului al XVII-1 īndata ce nu-i place ceva, se rascoala; un popor care primea orice strain īnd ce el juca un rol mai mare, dintre greci si levantini, se ridica īmpotriva aces straini; un popor care īnainte īngaduia īn toate pe turci a stiut sa faca īn īnt jumatate a veacului al XVII-lea asa īncīt ei sa nu-si mai afle rost īn tt decīt ca functionari avīnd rosturi speciale pe līnga Divan; un popor care n nu s-ar fi gīndit sa poata alege un domn īmpotriva domnului trimis de Poa si sa se bata cu oastea īn mijlocul careia se gaseste steagul trimis din Const tinopol, poporul acesta a cutezat a face altfel cīnd a asezat īn marginea Buj restilor pe Matei Basarab contra lui Radu Voda, fiul lui Alexandru din M dova, numit de "īmparat". Asa ceva ar fi fost posibil oare fara dovada energie nationala īncununata de succes si aureolata de glorie care e īnsasi do nia lui Mihai Viteazul? In aceasta sta importanta lui cea mai mare pentru d voltarea vietii noastre nationale2.

Dupa ce am explicat astfel lipsa de stiri din calatorii pe vremea lui Mi Viteazul, sa venim la calatoriile care s-au facut īndata dupa dīnsul. si īn pem cu acei putini cari au fost pe la noi īn vremea chiar a lui Mihai. Intīi, du cronicarul Matei Strykowski, care, la 1574-6, īn alaiul lui Andrei Taranows vazuse Hotinul, Bīrladul, Buzaul, īntre ziduri, Bucurestii, cu capul, proas taiat, al lui Ioan Voda cel Cumplit, batut īn cuie, turceste, pe poarta curtii un polon, un dusman.

V. memoriul meu Carti reprezentative, īn Analele Academiei [Romāne, XXXV

V. N. Iorga, Faima lui Mihai Viteazul, 1920.


Pīna la jumatatea Teacului al XVII-lea

'aci īmpotriva politicei de dezbinare a crestinilor īndreptata catre Impe-oman din Apus, de natie germanica politica, pe care o reprezinta Mihai, [ partile rasaritene alta politica, avīnd, īn fond, aceeasi idee de cruciata, ;i īnchipuia ca ea trebuie atinsa, nu īnfrīngīnd pe turci de la īnceput, ci ndu-i cīstigīnd deocamdata tot ce se putea pe cale pasnica, - sau si lea armelor, dar fara declaratie de razboi -, pentru ca, atunci cīnd s-ar «a momentul potrivit, sa se traga concluziile din aceasta īnaintare pe ■ritele. Politica aceasta desigur n-avea nimic cavaleresc, dar putea fi > diplomatica. Ea era preconizata de unul dintre cei mai importanti ni pe cari i-a dat Europa orientala īn aceasta vreme, hatmanul si cance-polon Ioan Zamoyski, care el este īnAringatorul lui Mihai Viteazul, caci el au fost zdrobite planurile lui.

'ieinar din Zamosc, nu departe de granita noastra, avīnd si legaturi cu e de nord ale Moldovei, el īsi facuse studiile īn Italia, la Padova. Un om īlta cultura, capabil īnsusi sa īnsemne, īn cea mai buna latineasca, ispra->e care le-a īndeplinit. Fata de noi s-a folosit de turburarile provocate >ldova prin cruciata īmpotriva turcilor si a īnlocuit pe stefan Razvan, si el īnlocuise pe Aron Voda, prins de ardelenii lui Sigismund Bāthory, ■-un boier foarte bogat, dintr-o familie foarte cunoscuta, - un frate era polit si ei toti aAreau legaturi īn Polonia si mosie acolo, dispunīnd de un ii pe care l-au pus apoi īn deosebite īntreprinderi locale -, prin Ieremia a.

lcuit), cu prilejul instalarii lui Ieremia Movila, o suma de poloni au vazut a īntīia oara pamīntul Moldovei; altii, cari cunosteau acest pamīnt, au prilejul sa-1 revada, si īn povestirile privitoare la campania din 1595, a mioyski, īntīlnim atītea stiri privitoare si la pamīntul moldovenesc, cial la un scriitor foarte distins, cu forma foarte īngrijita, Heidenstein, si-, care īntre altele vorbeste si de aspectul Iasilor pe vremea aceasta, de jl domnesc, de cele trei biserici ortodoxe, de cea armeneasca, de baia tur-i ce era īn Iasi si care s-a pastrat pīna daunazi1.

>ealtfel s-ar putea pomeni pentru epoca imediat precedenta si un izA^or al, un calator grec, care si el da stiri despre Iasi, despre domnul care sta-) scaun, mai ales despre el, Petru schiopul.

e atunci, īn a doua jumatate a veacului al XVI-lea, veneau o multime lati greci īn partile noastre. Veneau pentru ca biserica din Constantino-i tot asa bisericile celelalte, din Alexandria, Ierusalim, Antiochia, ai sefi s-au īmbulzit la noi īn decursul acestui veac, ajunsese foarte saraca, īgiile mari care fusesera acordate de turci la cucerire, au fost, multa-trezentei īn fruntea afacerilor a unor viziri abuzivi si a unor sultani care-i īiau pe acestia, necontenit īngustate. Asa i s-a luat patriarhiei ba o cla-)a alta, si ea a ajuns, ca sa se mai poata mentinea, sa se adaposteasca, situl veacului al XVI-lea, īn paraclisul bisericii adause pe līnga "amba-capuchehaielīcul Munteniei la Constantinopol, īn "casa lui Vlad", ruda

-f- si Iorga, Istoria armatei, l, p. 397, notele 2-3.


Epoca lui 3iihai Yiteazul īn marturiile calatorilor

domnului de atunci (1586). Pe līnga aceasta patriarhii erau schimbati foi des, dupa pofta oricarui intrigant care platea bani ca sa fie asezat īn a< Joc de mai īnalta pastorie. Toate lucrurile acestea aduceau patriarhia īn acei stare ca si stapīnirea domnilor nostri. Precum catastrofa financiara de pe 1 mea lui Mihai Viteazul a fost adusa, nu de datoriile lui Mihai īnsusi, desi ci parase si el scaunul cu bani, ci de faptul ca plata datoriilor domnilor anter trecea īn sama domnului celui nou, asa īncīt el se trezea de la īnceput zdrc de asemenea sarcini, tot asa patriarhul avea raspunderea datoriilor acumul si atunci patriarhul īsi lua uneori talpasita si venea īn Muntenia ori īn Moi va, ba chiar īn Polonia, īn Rusia, īn Moscova, vīnzīnd ce putea: moaste, tluri si privilegii pe bani.



Astfel un Nichifor Dascalu, un Teofan, patriarh de Ierusalim, un CI Lukaris, fost īntīi patriarh de Alexandria, pe urma si administrator al bis cii din Constantinopol, au fost oaspetii nostri. si īmpreuna cu dīnsii ven si clerici greci mai marunti, cu acel Ieroteiu de Monembasia, care a si rai Ia noi pīna a perit īntr-o rascoala, ca Matei al Mirelor, din orasul Sfīnti Nicolae, care s-a asezat ca egumen la Dealu, līnga mormīntul lui Mihai teazul, ca mitropolitul muntean Luca, din Cipru, vestit pentru scoala de c grafie pe care a īntemeiat-o si care, desi depus, a stat aici pīna la moarte, fi īngropat, se spune, la schitul Izvoranu din Buzau. Dintre dīnsii, Matei a co nuat pe Stavrinos, scriind cronica lui Radu serban, biruitorul īmpotriva un rilor si luptatorul īmpotriva turcilor, zugravind apoi domnia lui Alexan Ilias, a lui Radu Mihnea si asa mai departe. Iar un Doroteiu de Monemba care se crede acum a fi deosebit de Ieroteiu, a facut si un cronograf, ac o istorie universala, īncepīnd de la Facerea Lumii, pentru a trece la evrei romani, la bizantini, pīna se ajungea si, īn timpurile mai noua, la ai nos

Figura lui Petru schiopul o cunoastem si din povestirea acestui oaspi care, trecīnd pe la Mihnea, a venit la Iasi, fiind bine primit de domn, dai cu tain, si a stat de vorba cu acesta, care i-a spus ca se intereseaza de geomc - am zice: de agrimensura - si, de fapt, cīnd Petru a fugit īn Apus, el a( sat o īnsemnare a distantelor facute, a itinerariului urmat.

Pe urma se da o īntreaga povestire despre familia lui Petru Voda, ara' du-se de ce origine este, ce rude are, care a fost cariera Domnului1, - est aratarea unui vis minunat al maicei lui.

Dupa un grec, un rus, Trifon Corobeinicov, care mergea la Constantino pentru nevoile cneazului din Moscova, la 1593.

El vede Hotinul, cu cetate mica de piatra si locuitori putini, cunoaste treacat, Botosanii, ca sat, ca si stefanestii, īn care sīnt trei biserici si 450 case, faclndu-se si tīrg. lasul, - vechea capitala, Suceava, ar fi fost paras dupa un ordin formal de la turci, - fara cetate, e īntarit numai īn jurul cu domnesti, care e de piatra, ca si unele din cele macar zece biserici - al1 fiind de lemn. Prin Corobeinicov avem descrierea bisericii Sfīntului Nicc līnga curte, cu īnsemnarea zugravelii, care, la alta, e si pe fata din afar

1 Am reprodus si tradus aceste pasagii īn Hurmuzaki, XV, p. 83 si urmatoarele


Pīna la jumatatea veacului al XVII-Iea

.ea are la mijloc si un turn de piatra. Coperisul e larg īntins īn stra-tea unde sta domnul, īn jet īmbracat cu rosu, e īncalzita. Se pome-mele mitropolitului, Nicanor, līnga care slujesc un "protopop", Ioa-ttru preoti si doi diaconi. In oras se noteaza "multe dugheni" pline

a.

li't la Aron Voda, drumetul vine cu ai lui, calare, pīna la scari. Voda

n loc īnalt acoperit cu scumpe covoare, turcesti, dupa cīt se pare; i fiind noapte, ard luminari īn sfesnice. Grecul Calogerā, un cretan, [ Moldovei, sta linga stapīnul terii; alti curteni, cu capetele goale, se

yuri de el.

a īntreaba, īn picioare, de sanatatea tarului "si de īntreaga lui īmpara-neaza obisnuita īntrebare daca aduce sau ba daruri, care, īnfatisate, īse dupa ordin, īnaintea lui. Apoi se da tainul si cartile de trecere cu le vama. Drumul urmeaza prin "Cīmpul lui Dobrici" (Dobrogea), si iese tatarii cari atunci se asezasera acolo, linga Babadag si "Caraus", deci mai vechi decit asezarea definitiva a natiei in Bugeac1. ind acum la apuseni, avem pentru aceasta vreme un calator olandez, ,eri singurul care a fost īn partile noastre. El se chiama Dousa si a ineste cartea lui, din 1599, care descrie calatoria ce a facut-o pe aici 82. E mai mult o īnsemnare a localitatilor prin care a trecut, dar ici ānt si explicatii. Dousa a vazut Hotinul, mergīnd de acolo la Iasi.

doar, īn ce priveste lasul, ca este un oras bine populat. A trecut pe a, unde fusese tocmai īntīlnirea armata a polonilor cu tatarii, care a

lui Ieremia Movila ocuparea tronului Moldovei, īeneste apoi de Ismail, care nu e asa de nou cum s-ar crede dupa nu-cesc de astazi; numele vechi moldovenesc al orasului este Smil - si ii, centrul asezarilor bulgaresti, recente, din sudul Basarabiei, pare nou, dar aproape de dīnsul a fost cetatea veche a Tobacului, ale carii

vad īnca3.

varasit la īntoarcere de acel sol polon, Stanislas Golski, de care vor-ilther, Dousa pomeneste de Babadag, care pe turceste īnseamna "Mun-leagului", dupa un santon īngropat acolo, un dervis, al carui mormīnt linga o fīntīna. Vorbeste cu acest prilej si de lacul Ramzin, pomenit īicherstorffer, care-i zice īnsa "Rosove". De la Isaccea, apoi, Dousa

la Husi, unde era sa fie īn curīnd o episcopie, īn legatura cu partile 3: spune ca aici era vadul spre Bugeac, unde tatarii se vor aseza, cum , tocmai pe vremea aceasta, īn colonie ca sa faca imposibila de acum J rascoala a Moldovei sau a Munteniei. īi e cunoscuta si populatia ungureasca din marginea orasului. Se mentioneaza apoi lasul, Hoti-Lenita, dīndu-se si unele inscriptii, pentru ca Dousa era un umanist ca trs, īn cautare de urme clasice4.

īogdan, īn Arhiva societatii stiintifice si literare din Iasi, p. 762 - 4.

itinere epistola.

Giobanu, īn Revista istorica pe 1919, p. 80 si urm.

untirilelui John Smith, apoi presedinte al Statului nord american Virginia (The 1, adventurss, ani obssrvations... from A.D. 1593, ed. Edward Arber, Edinburg, un curios falsificat (totusi editia I e din 1630 si el traia atunci).



loading...











Document Info


Accesari: 1672
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )