Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































HABITAT SI POPULAŢIE, STRUCTURI, EXISTENŢA COTIDIANĂ, IMIGRĂRI

istorie


HABITAT SI POPULAŢIE, STRUCTURI, EXISTENŢA COTIDIANĂ, IMIGRĂRI



-   ŢĂRILE ROMNE N PRIMII ANI Al SECOLULUI AL XIX-LEA.

-   HABITATUL SI POPULAŢIA.

-   CARACTERUL PREVALENT RURAL AL HABITATULUI.

-   AsEZĂRI CU CARACTER URBAN SI SEMIURBAN.

-   STRUCTURA ETNICĂ A POPULAŢIEI.

-   DATE PRIVIND STRUCTURA CONFESIONALĂ A LOCUITORILOR SPAŢIULUI,
CARPATO-OANUBIANO-PONTIC.

-   STRUCTURA SOCIALĂ A POPULApEI ROMNEsTI.

Ţarile Romne n primii ani ai secolului al XIX-lea. n primele decenii ale secolului al XIX-lea, istoria oamenilor pamntului de la Dunare, Pont si Carpati marcheaza, n dezvoltarea sa, o nsemnata etapa a habitatului uman, ndeosebi a celui urban. Acesta este, de altfel, rezultatul principal al cresterii demografice din secolul al XVII-lea-al XVIII-lea, al progresului economic si al mobilitatii sociale, al cursului politic promovat de regimul austriac si de cel otomano-fanariot, prin reformele administrative, fiscale, sociale, culturale si religioase specifice "despotismului luminat". La nceputul secolului al XIX-lea nsa, progresul general al societatii romnesti resimte si influentele negative ale unor factori externi. Ne gndim, n primul rnd, la invaziile repetate ale armatelor straine.

n iarna 1801/1802, trupele pasei de Vidin, Pasvan Oglu, prada Oltenia. Craiova este arsa, Manaf Ibrahim, aghiotantul pasei amintite, distruge Tg. Jiu. Panica provocata n rndurile populatiei locale este cvasigenerala. nsusi M/hai sutu, aflat la a treia domnie n Ţara Romneasca, ultima n anii 1801-1802, paraseste tronul. Ca urmare, timp de cteva luni, domnul Moldovei, Alexandru sutu (1801-1802), ndeplineste si functia de caimacam pentru principatul de la sud de Milcov. n aceasta perioada, numeroase familii de mari boieri, de la miazazi de Carpati - Brncoveanu, Cmpineanu, Dudescu, Ghica, Obedeanu, stirbei s.a. - trecusera muntii, refugiindu-se la Sibiu si Brasov. Din ultimul centru urban mentionat, reprezentantii lor se adreseaza lui Napoleon Bonaparte, solicitnd protectie "mpotriva tlhariilor turcesti".

Demersurile ulterioare ale diplomatilor francezi aduc numai o scurta perioada de liniste,relativa,n Cmpia Dunarii. Prin hatiseriful de la Gulhanei i septembrie 1802), Poarta reconfirma "privilegiile" cuprinse n firmanele din 1774,


1783 si 1791- Este stabilit regimul obligatiilor materiale ale "Valahiei" si Moldovei fata de Imperiul Otoman, fiind exclusa orice alta cerere de bani din partea curtii suzerane. Totodata, este recunoscuta autonomia celor doua tari carpato-duna-ne, imixtiunile otomane n treburile lor interne fiind, de asemenea, interzise. Durata domniei este fixata la sapte ani. Anterior expirarii acestui termen, mazilirea domnilor este conditionata de acordul comun al Rusiei si Portii. n acest context, nu mai surprinde faptul ca, imediat, noii domni de la Bucuresti - Constantin Ipsilanti (1802-1806, 1807) - si lasi - Alexandru Moruzi (1802-1806, 1807) - adopta o politica filo-rusa. Ei nemultumesc, astfel, pe primul mparat al francezilor, care l convinge pe sultan sa-i ndeparteze din scaun (12 august 1806). Ţarul Alexandru I (1801-1825) invoca ncalcarea hatiserifului sus-mentionat si ordona trupelor ruse sa invadeze Moldova, apoi Tara Romneasca.

Razboiul ruso-otoman (1806-1812) desfasurat pe teritoriul locuit de romni, provoaca acestora mari pierderi umane si materiale. Mai mult, desi la nceput anuntase ca actioneaza pentru apararea religiei si drepturilor romnilor, Curtea de la Sankt-Petersburg pretinde, totusi, anexarea Principatelor invadate. Presati de Napoleon I, care declanseaza campania din Rusia, diplomatii lui Alexandru I ncheie pace cu otomanii (Bucuresti, 16 mai 1812) multumindu-se numai cu ncorporarea unei parti din Moldova. Este vorba despre regiunea dintre Nistru si Prut (Basarabia), pamnt romnesc pe care B.P. Hasdeu l defineste a fi "cu picioarele muiate n Marea Neagra si cu fruntea umbrita de codrii Bucovinei".

Noul rapt teritorial este urmat de schimbari demografice. Pe lnga miscarile traditionale ale populatiei autohtone, respectiv emigrari n zone mai putin expuse asupririi sociale si nationale, au loc imigrari repetate, colonizari initiate de catre autoritatile de ocupatie. Alogenii si cele cteva sute de asezari ntemeiate de acestia nu pot schimba nsa ponderea evidenta a romnilor n ansamblul locuitorilor spatiului carpato-danubiano-pontic. Bastinasii si pastreaza obiceiurile, continuitatea caracterizndu-le ntreaga lor existenta cotidiana. Este rezultatul firesc al adaptarii la complexitatea conditiilor de viata oferite de teritoriul locuit (habitatul). n consecinta, se impune sa cunoastem structurile acestui habitat si pe cele ale populatiei.

n- -. * ; Pentru primele doua decenii ale secolului

al XIX-lea exista mai multe izvoare de demografie istorica: inventare (catagrafii) eparhiale, recensaminte (conscriptii) fiscale, schite statistice s.a. Multe dintre acestea nsa au un caracter regional si se refera, adesea, numai .a familiile contribuabile. Datele continute sunt, asadar, incomplete. Totusi, Pe temeiul lor, putem cunoaste cu aproximatie structura etnica, confesionala si sociala a locuitorilor, repartizarea acestora pe orase, trguri, sate. Cu rezervele de rigoare trebuie privit si urmatorul tablou sinoptic privind sezarile rurale, semiurbane si urbane din- spatiul carpato-danubiano-pontic, pna la 1821:

11


entitatea * istoriC6-geogbaf(ca

>

STRUCTURA HABITATULUI

TOTAL AsEZĂRI

din care.

trguri si orase _, asezari rurale s

numar

%

numar

%

* BANAT BASARABIA BUCOVINA CRIsANA DOBROGEA MARAMUREs MOLDOVA TRANSILVANIA ŢARA ROMNEASCĂ

729 707 316 460 453 403 1455 2 182 2 779

56 22

7 5 7 24 * 25 63 34

7,68 3,11 2,21 1,09 4,55 5,95 1,72 2,89 1,22



673 685 309 455 446 379 1,430 2119 2 745

92,32 96,89 97,79 98,91 98,45 94,05 98,28 97,11 98,78

TOTAL GENERAL

9 484

243

2,56

9 241

97,44

,: Din cele aproape 9 500 asezari

atestate documentar n perioada care ne intereseaza, peste 97% reprezinta sate. Acest procent denota caracterul prevalent rural al habitatului din spatiul carpato-danubiano-pontic. O asemenea trasatura se explica prin faptui ca economia nsasi are un pronuntat caracter agrar.

Procentul asezarilor rurale difera nsa de la o entitate istorico-geografica la alta. Astfel, media pe ntreg spatiul amintit este depasita de procentul nregistrat n cele cinci cercuri administrative din comitatul Bihor, cele doua sangeacuri dobrogene (Silistra si Tulcea), n cele 17 judete din Muntenia, unde numarul asezarilor rurale fireste ntre anii 1815-1821, n cele 16 tinuturi din Moldova .dintre Prut si Carpati si n Bucovina. Spre 1826, numarul asezarilor rurale scade n Transilvania.

Datele aceluiasi tablou sinoptic

confirma si cresterea diferentiata a numarului trgurilor. Procentele cele mai semnificative sunt, n aceasta privinta, cele din Banat si Maramures. Diferentieri exista nsa chiar ntre subdiviziunile administrative ale acestor doua entitati istorico-geografice.

Astfel, n comitatul Arad documentele confirma existenta unui singur "oras liber regesc", dar si un numar de trguri mai mare cu zece, dect cel al asezarilor cu caracter semiurban din comitatele Timis si Torontal, luate la un loc, unde sunt atestate trei orase. De asemenea, n comitatul satmar, integrat Maramuresului nca din timpul Dragosestilor, exista - la nceputul secolului al XIX-lea "doua orase libere regesti" si un "oras liber minier". n schimb, comitatul care poarta numele amintitei entitati istorico-geografice nordice, Maramures, are numai "cinci orase-trguri".

n comitatul Alba de Jos sunt atestate patru orase si zece trguri, dar n comitatur Alba de Sus lipsesc asemenea structuri ale habitatului. Numai trguri, fara orase, figureaza n izvoare demografice referitoare la comitatele Caras< Chioar, Crasna, Hunedoara si Zarand, la scaunul Aries, n judetul Ialomita ori la cazatele Ostrovsi Mangalia-. n Basarabia, un izvor cartografic din 1817 confirm3 existenta a 17 trguri si 5 cetati.


Numarul csl mai mare de orase (11, dintre care sise "regesti si cinci orase-municipii)- se nregistreaza, pe "Pamntul Craiesc" respectiv scaunele jOrastie, Sebes, Miercurea Sibiu, Nocrich, Medias, Cincu, Sighisoara, Rupea, districtele Brasov si Bistrita. mpreuna cu trgurile, centrele urbane reprezinta, n zona respectiva, putin peste 8% din numarul total al asezarilor (276, din care 253 "sate). Procente peste media continentala, de la acea data, ntlnim nsa numai n districtul Brasov (16,66%) si n scaunul Medias (25,9%).

Se constata ca numarul trgurilor este mai mare dect cel al oraselor. Ambele tipuri de habitat sunt depasite numeric, coplesite chiar, de habitatul rural. Gradul redus de urbanizare, ca fenomen demografic petrecut pe aceste meleaguri - anterior anului 1821 - permite desprinderea clara a functiilor orasului. Fara ndoiala, acesta reflecta dezvoltarea mestesugurilor si comertului. Exista, totodata, elemente care denota o intensa activitate agricola, ndeosebi horticola (floricola, legumicola, pomicola) si viticola, precum si una pastorala.

Printre vii si "frumoase gradini", admirate de un conte francez n toate

'orasele strabatute, de la Timisoara si pna la Bucuresti, adaposturi pentru vite,

pentru oi, au n preajma ateliere metalurgice, manufacturi de postav, hrtie,

sticla, salpetru, potasa,- piele, bere, var, ceara etc; sedii ale breslelor si

companiilor comerciale sunt situate n preajma pietelor centrale, printre edificii

ecleziastice sau laice, de traditie medievala ori baroc, si case taranesti (una

chiar n centrul capitalei Ţarii Romnesti, lnga Manastirea Sf. Sava). La lasi, din

cele sase mii de case, despre care scrie un calator strain, numai trei sute sunt

construite din piatra; printre ele, numai tre bai publice.

Pe masura ce va fi promovata o viata intelectuala tot mai bogata si o estetica arhitecturala proprie, se va ajunge la o structurare valorica a spatiului urban. Deocamdata, orasele - si unele trguri - dobndesc numai un statut administrativ (resedinte de cazale, comitate, districte, judete, sangeacuri, scaune, tinuturi s.a.m.d.). Din punct de vedere juridic, unele orase si trguri au statut de asezari libere; altele, cum vom vedea, lupta nsa pentru emancipare de sub stapnirea marilor proprietari funciari. De asemenea.orasele si trgurile se deosebesc ntre ele si prin numarul de locuitori. Majoritatea lor covrsitoare, inclusiv Cernauti (5 743 locuitori n 1810), Satu Mare (8 370) si Timisoara (8 480), au sub zece mii de locuitori (cifra tipica pentru Europa Apuseana). Peste aceasta cifra, ntre 10.000 si 20.000 de locuitori au orasele Cluj (circa 13.000), Sibiu si Brasov (ultimul depasind 18.000 de locuitori, la 1820). O populatie mai mare de 20.000 de locuitori avea orasul lasi, n timp ce orasul Bucuresti depasise deja 30.000 de locuitori.

Cresterea numarului locuitorilor oraselor reda mai convingator procesul de urbanizare. Fata de procentul asezarilor neagricole din Moldova (1,72%), unaoara, indicele concentrarii populatiei n orasele si trgurile Principatului respectiv este superior (9,11% n 1803).'




" . Exista statistici care redau numarul

siht- ri' r conform structurii etnice a locuitorilor, lata, spre exemplu, o asemenea ! statistica pentru Banat, la cumpana dintre veacurile al XVIII-lea si e

13


--------------------------- m-

Asezarile dupa structurile etnice

Romnesti

Romno-srbesti

Srbesti

Srbo-germane

Romno-srbo-germane

Procentul din totalul asezarilor banatene

73,35%

3,56%

19,91%

1,31%

1,87%

Din cele aratate rezulta ca, n Banat, circa 3/4 din localitati cuprindeau populatie romneasca.

Semnificativa este, n aceeasi ordine de idei, si structura gospodariilor din Basarabia, n anul 1817, potrivit careia, din totalul de 96 528 gospodarii basarabene, luate n calcul, cele romnesti reprezentau, asadar, peste 94%.

Gospodariile dupa structura etnica a membrilor lor

"Moldovenesti" (romnesti)

Evreiesti

Grecesti

Armenesti

Bulgaresti si gagauze

Numarul

91.048

3.826

640

530

482

Sa retinem ca, anterior, n Bucovina existau urmatoarele procente privind numarul familiilor dupa structura lor etnica: familii de romni - 77,3%; ruteni si alti ucrainieni, din Imperiul Habsburgic-15,8%; evrei-3,7%; tigani-2%; armeni - 0,4%; alte nationalitati - 0,8%.

n cele 16 tinuturi din Moldova sunt atestati, n 1820, aproximativ 700 000 de locuitori romni. Pentru anul urmator, populatia din Ţara Romneasca este estimata la aproape 1 800 000 de locuitori.

Pentru Dobrogea, datele sunt incomplete. Cele referitoare la romni, de exemplu, provin numai din cteva cazale (Tulcea, Isaccea, Macin, Babadag, Hrsova si Mangalia), unde sunt atestati n numar de aproape 18 000. Alaturi de romni traiesc turco-tatari (n numar aproximativ egal cu cel al romnilor), bulgari, cazaci si greci (cteva mii fiecare grup etnic), tigani, evrei, si armeni (ntre 800 si 400 de suflete, fiecare). Sa retinem nsa faptul ca, n Dobrogea, datorita pastoritului transhumant, locuiesc anual ntre 2 900 si 5 000 de mocani, veniti cu oile din Moldova, Transilvania si Ţara Romneasca.

mpreuna cu locuitorii de acelasi neam din Banat, romnii din Transilvania, Crisana si Maramures, totalizeaza, la nceputul secolului al XIX-lea, peste 2 200 000 de locuitori. Astfel, ponderea romnilor, n ansamblul populatiei spatiului carpato-danubiano-pontic, este urmatoarea:

TERITORIILE

TOTAL LOCUITORI

DIN CARE ROMNI

Moldova si Ţara Romneasca Banat, Transilvania, Crisana si Maramures Bucovina, Basarabia si Dobrogea

2.695.130 2.807.075 759.955

2.575.020
2.202.542"
639.438 ________________ .

TOTAL GENERAL

6.262.160

5.417.000

Cifra atestata n perioada istorica imediat urmatoare.

14


Un numar nsemnat de locuitori romni este atestat, totodata, n Mace-

nia Pe vaile Timocului si Maritei sau la est de Nistru; de asemenea, n Galitia

Slovacia, de unde, printr-un proces asemanator de emigrare, locuitori de alte

5' .. se vor ndrepta spre spatiul istorico-geografic romnesc. mpreuna cu cei

6 ste 5.4 milioane de locuitori autohtoni, alogenii se vor integra unei vieti

P ijtjco-nationale complexe, dar nu lipsita de contradictii generate de dominatia

? rtial, cnjar ocupatia) imperiilor absolute vecine.

Date privind structura confesionala a locuitorilor spatiului carpato-da-ubian i-pontic. Majoritatea covrsitoare a populatiei de la Dunarea de Jos, Pont si Carpati apartine, n continuare, confesiunii traditionale, respectiv cea a credinciosilor crestini ortodocsi. Acestia sunt ndeosebi romni, a- caror viata religioasa este coordonata de Mitropolia Ungro-Vlahiei si de Mitropolia Moldovei, n 1821, este ntemeiata Mitropolia Basarabiei, n frunte cu Gavriil Banu-lescu-Bodoni (1746-1821). De sub autoritatea Mitropolitului Moldovei au fost scosi, anterior, si romnii ortodocsi din Bucovina. Episcopia acestora, cu resedinta la Cernauti, mpreuna cu cele sase protopopiate ale sale (ntre care cele ale Ceremusului, Nistrului, Sucevei), mpreuna cu ortodocsi din Banat (romni si srbi), Crisana, Maramures si Transilvania (romni, n majoritatea lor, si greci) sunt trecuti n subordinea Scaunului mitropolitan de la Karlowitz. La Sibiu se mentine numai o Episcopie Ortodoxa. Mitropolia Ortodoxa care functiona la Alba-lulia fusese desfiintata cu prilejul Uniatiei, cnd o parte dintre romnii ardeleni, pentru a obtine egala ndreptatire n fata legilor, devenisera greco-catolici.

ntr-un izvor demografic publicat la Sibiu, referitor la anii 1786-1833, se arata ca: "mai numerosi sunt adeptii religiei greco-neunite", respectiv ai Bisericii Ortodoxe "careia i apartine aproape trei cincimi dintre romni si tigani si apoi toti grecii. Numarul acestora poate, desigur, sa se ridice la 800 000 de suflete, daca nu si mai mult". Celelalte 2/5 ale populatiei romnesti si locuitori apartinnd diferitelor grupuri etnice crestine din Transilvania alcatuiesc adeptii confesiunii greco-catolice (uniti cu Biserica Romei), care nregistreaza "sporul numarului (...) cel mai important (...) datorita trecerii unor comune ntregi" la aceasta religie.



Dupa numarul adeptilor, n Transilvania urmeaza religia evanghelico-lu-therana, de care "tin, cu putine exceptii, sasii (..) circa 250 000 de suflete", la care se adauga "si cteva comunitati ungare de aceasta religie". Ct priveste religia romano-catolica, aceasta are, n interiorul arcului carpatic, la nceputul secolului al XIX-lea, 18 081 de adepti, cu deosebire maghiari si secui. Tot n scaunele secuiesti, dar si n comitatele Alba de Jos, Cluj etc, si au credinciosii celelalte doua religii reformate: calvina si unitariana (sunt atestati 140 043 unitarieni). Potrivit aceluiasi izvor, religia mozaica are aproximativ 3 000 de prozeliti dintre "evreii ce traiesc risipiti prin Transilvania".

Comunitati de catolici si mozaici sunt prezente, totodata, n Moldova si n c vina; armenii si organizeaza temeinic institutiile religioase n Basarabia.

Majoritatea confesiunilor amintite exista si n Dobrogea primelor doua decenii

e Veacului al XIX-lea. n plus, remarcam coreligionarii ortodocsi de rit vechi,

Prezentati de cazacii crosoviti sau lipovenii colonizati ntre Dunare si Marea

agr. De asemenea, cteva mii de musulmani, ndeosebi "bosniaci si arnauti de

9lr|e slava, renegati", vin sa ntregeasca acest tablou al vietii religioase.


Structura sociala a populatiei romf Izvoarele de demografie istorica ofera date semnificative si n legatura cu structura sociala a populatiei romnesti din primele doua decenii ale secolului ai XIX-lea. Spre exemplu, redam n tabelul de mai jos procentele care revin principalelor grupuri sociale n cadrul celor peste doua milioane de romni din Transilvania, Banat, Crisana si Marafnures.

Ţarani dependent'

Ţarani liberi

Oraseni

Mica nobilime

Intelectuali

81,3%

10,5%

5,2%

2,8%

0,2%

n diferite regiuni nsa, procentele oscileaza, mai putin ori mai mult, fata de cifrele medii mai sus-mentionate. Spre exemplu, pe Pamntul Craiesc, ele se reprezinta astfel:

-    tarani liberi.................................................................................... 59%

-    tarani dependenti............................................................................ 24%

-oraseni......................................................................................... 17%

n Ţara Romneasca si Moldova, taranii clacasi reprezinta cu putin peste

70%, iar cei biberi (mosnenii, razesii) aproape 30%. Ultima cifra este confirmata de repartitia proprietatii funciare dintre Carpati si Nistru, mai precis de structura satelor mentionate n recensamntul fiscal din 1803 (impropiu denumit Condica liuzilor):

Sate domnesti

Sate manastiresti

Sate boieresti

Sate razasesti

25

215

927

546

Pentru cunoasterea locului n viata sociala a diferitelor categorii de locuitori, semnificativa este si urmatoarea structura a familiilor romnesti din Bucovina: 4"

Boieri

Mazili

Razesti

Fete bisericesti

Slujbasi publici

Mestesugari si negustori

Ţarani iobagi

0,13%

1%

0,9%

2,9%

1,6

4,5%

87,9%

HISTORISCHE BESCHREIBUND (1780) despre locuitorii Bucovinei, religia si limba obsteasca a regiunii.

...locuitorii cei mai vechi ai Bucovinei sunt deopotriva cu locuitorii din Moldova turceasca, descendenti din coloniile valahe sau vechi romane. n timpurile precedente ei primira o puternica sporire de coreligionari grecesti, refugiati din Transilvania. Catre sus-numitii vechi locuitori s-au mai atasat multi din tarile vecine, care, refugiindu-se ici-colo, s-au asezat aici. De aceea ntlnesti n tara multe familii unguresti, transilvanene, armenesti, dar mai cu seama evreiesti. Limba obsteasca a tarii este limba moldoveneasca ce se compune dintr-o latineasca stricata.

J.A DEMJAN, statistic/an austriac, despre structura etnica a populatiei Transilvaniei la nceputul secolului al XIX-lea (1804).


ntre natiunile mai vechi, romnii ocupa necontestat n privinta numarului, locul cel dinti. ". .or se poate aprecia pe drept la 4/7 din ntreaga populatie. nmultirea populatiei romnesti e TlailJdsproportinat de mare fata de cea secuiasca, maghiara si saseasca, nct oriunde traieste att de aceia' |e ja locul ndata. Ei sunt raspnditi n ntreaga tara, pe de o parte n grupuri romnu ntregjme satele sau jumatate din populatia acestora, pe de alta parte la marginea asezarilor unguresti, secuiesti st sasesti.(...)"













Document Info


Accesari: 1520
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )