Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ILTADA SI ODISEEA, POEME MISTICE

istorie












ALTE DOCUMENTE

Lagarele de concentrare īn Romānia comunista
Tribul din Montauk
Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)
VARIANTA 18 istorie bac rezolvare
Pintilie Iacob - VREMURI DE BĂJENIE sI SURGHIUN
EI TRACII ERAU DACI
Bancherii evrei impotriva Romaniei Mari
BATALIA DE LA MARASTI
HMS Beagle
Aparitia fenomenului militar in spatiul romanesc

ILTADA sI ODISEEA, POEME MISTICE

A existat īn cercurile neoplatonicieno sau pitagoreice o exegeza de ansamblu a Iliadei si Odiseei care transpunea asupra sufletelor aventurile eroilor trupesti.




Gasim la diversi autori urme, resturi ale acestei exegeze globale:  acestea  sīnt  adeseori  simple  aluzii.

I. ĪHada

Iliada se preta mai putin ca Odiseea acestui joc al trans­punerii. Cu toate acestea Produs si Hermias, umil īn comen­tariul sau la Republica lui Platon, celalalt īn comentariul la Phaidros, ne dau o schita destul de precisa.

Care este miza razboiului Troiei i1 Elena, a carei frumusete merita suferintele īndurate pentru ea si de cei care au rapit-o si de cei care au pornit pa mare pentru a o recuceri ... Cam aceasta murmurau batrinii troieni, contemplīnd-o pe ziduri pe aeeasta admirabila creatura, pe care Afrodita a īmpodo-j bit-o cu toate seductiile.

Dupa Proclos, Elena īntrupeaza īntreaga frumusete a lumii, "toala frumusetea pusa de demiurg īn aceasta lume a devenirii" *.

Insa frumusetea materiala nu este decīt o imagine, foarte palida, a adevaratei frumuseti, cea a lumii spiritelor, a lumii "inteligibile", cum spuneau platonicienii. Este una din ideile centrale ale platonismului; este revelatia strainei din Man-tineea, Diotima, catre Socrate, si misterul īn care ne ini­tiaza Banchetul lui Platon2: de la frumusetea trupurilor» trebuie s 20120v213u a ne ridicam la frumusetea sufletelor si de acolo la frumusetea eterna si unica, cea care nu cunoaste nasterea si moartea,' cresterea si scaderea; Frumusetea "pura si ne­amestecata", fara trup, fara chip si fara culoare ... pentru

330

care orice frumusete din lumea aceasta nu este decīt un eīdo-lon, o fantoma, un reflex, dupa expresia lui Platon3.    -

Elena este deci simbolul frumusetii trupesti si al oricarei fnimuseti create 4; ea este de asemenea imaginea - eidolon - frumusetii inteligibile5. Aceasta se vede prin transparenta, īn numele īnsusi al Elenei: ea e cea care "atrage, care retine spiritele" 6.

Razboiul Troiei, este lupta sufletelor pe pamīnt īn jurul frumusetii, īntruchipate de Elena.

Printre sufletele aflate īn pelerinaj aici pe pamīnt, unele ramīn sensibile doar la formele trupesti frumoase, incapabile cum sīnt de a evada īn afara materiei7; celelalte se ridica pīna la adevarata frumusete, hrana nu a ochilor si simturilor, ci a inteligentei: suflete "logice", care traiesc viata superi­oara a gīndirii 8.

Batalia grecilor cu troienii īn jurul Ilion-ului este o ima­gine a luptelor īn care sīnt antrenate sufletele ajunse la nastere. Ilion este īntr-adevar "tinutul materiei" 9, al "noroiu­lui", al "mīlului". Troienii īnchipuie sufletele trupesti, īn­fundate īn grosimea materiei, si care nu simt deloc nostalgia culmilor spirituale. Paris, prototipul troienilor, a ales viata erotica: el i-a dat, pe muntele Ida, marul Afroditeil0; el nu vede la Elena decīt farmecele senzuale. La fel si toti ai sai: ei nu urmaresc decit fantome. Caci frumusetea trupeasca a Elenai nu are mai multa realitate decīt fantoma lui Eneas fabricata de Apollon īn cīntul V al Iliadei: zeul arunca a-ceasta momeala combatantilor, care se lasa pacaliti, īn timp ce Afrodita īl duce pa adevaratul Eneas departe de lupta11. Troienii, putem adauga, sīnt asemenea prizonierilor din pestera platoniciana, care iau umbrele drept realitati.

Grecii, dimpotriva, īnchipuie sufletele spirituale. Aceste suflete au venit ca si celelalte la Ilion, strafundul materiei; ele sīnt ca si celelalte atrase de Elena, frumusetea sensibila: spre deosebire īn^a da celelalte, ele nu se opresc la frumusetea sensibila, ci se ridica pina la splendorile inteligibile. Cum se pot reliefa toate acestea d:n mitul homeric? Prin faptul ca grecii, dupa multe vicisitudini, e adevarat, revin īn patrie si nu se^ fixeaza la Troia. La fel, sufletele spirituale, dupa ce au ratacit un timp īn lumea devenirii, revin īn patria lor adevarata, sferele gīndirii.

331

Se va nota ca exegeza platoniciana prelungeste īntr-un punct exegeza morala traditionala, care se straduia sa puna īn relief preeminenta grecilor si inferioritatea troienilor.

Un alt detaliu al Iliadei capata si el un sens mistic: dura­ta expeditiei aheene. Grecii au stat zece ani īn īmprejurimile Troiei. Or sufletele, dupa opinia lui Platon, trebuie sa petreaca zece perioade de o mie de ani departe de regatul Ideilor: īntr-al zecelea mileniu se decide soarta lor, la fel cum cea a combatantilor de la Troia se decide īn al zecelea an12. Ca un an de razboi al Troiei reprezinta un mileniu de īncercari ale sufletelor, aceasta nu era īn ochii lui Produs decīt o abatere cu totul īntīmplatoare.

II. Odiseea

Cea de-a doua fiica a lui Ilomer, Odiseea, a cunoscut mai mult decīt Iliada predilectia platonicienilor, īntre secolele II  si V  e.n.

Pestera Nimfelor a lui Porphirius este īn esenta consa­crata exegezei alegorice a cītorva versuri odiseene: descrie­rea de catre Ilomer a cavernei din Ithaca, īn care Ulise si-a ascuns comorile. īnsa īn ultimele capitole ale operei sale, Porphirius largeste subiectul si ne da o vedere de ansamblu a interpretarii ratacirilor lui Ulise data de Numenius.

Numenius din Apameea trebuie sa fi trait īn a doua jumatate a secolului II13. īn scoala lui Plotin se citeau si se comentau textele acestui autor, foarte apreciat de alexan­drini 14. Numenius construise un straniu edificiu filosofic, īn care dualismul iranian, conceptia orientala sau iudaica a zeului transcedent, doctrinele gnostice se amalgamau mai mult sau mai putin bine cu platonismul. īnsa era vorba de un platonism destul de special si ramas piua atunci "secret": pentru a evita soarta lui Socrate, Platon a trebuit sa-si ascunda gīndirea originala si profunda pe care Numenius se lauda ca o cunoaste.



Acest om care aruncase o privire mereu plina dī sim­patie asupra atītor orizonturi diverse n-a putut sa nu se aplece si asupra misterelor homerice. El a contribuit, fara īndoiala, mai mult ca oricare altul la reconcilierea dintre

332

Platon si Homer, care nu va īnceta sa-i  obsedeze pe neo­platonici, pīna la Produs si Olympiodoros.

Tot asa cum avea interpretari speciale ale doctrinei lui Platon, Numenius aducea lucruri noi si daspre Ilomer: el regasea īn Odiseea īntreaga istorie a sufletului. Ulise era pentru el "imaginea omului care trece prin īncercarile succe­sive ale nasterii, pentru a fi īn sfīrsit transportat printre cei care nu mai cunosc agitatia valurilor si ignora marea"15. Iata sensul general al poemului homeric: Ulise simboli­zeaza sufletul coborīt din cer prin nastere, venit pe pamīnt pentru a se īncarna, īnsa chemat sa revina īntr-o zi īn patria sa cereasca.

Lunga ratacire a lui Ulise pe mari figureaza acest exil al sufletului īn tinutul materiei. Caci marea reprezinta lumea materiei, simbolism daja cunoscut lui Platon16.

Ratiunile acestui simbolism sīnt multiple. Principala este dasigur fecunditatea marii. Daca cīmpia marina nu poarta balanele recolte17, cele doua elemente care constituie marea, apa si sarea, sīnt doua mari principii de productie. Despre apa stim acest lucru de pe vremea lui Thales, care o con­sidera elementul originar si sublinia caracterul "lichid"' al semintelor animale si al sevei vegetale. Cit despre sare lucrul nu este mai putin sigur: Plutarh nota ca "alimentele sarate incita la dragoste": poetii, adauga el, aratīnd-o pe Afrodita naseīndu-se din mare au vrut sa sublinieze printr-o alegorie proprietatile fecundante ale sarii18.

Astfel marea este sinonima cu fecunditatea: iar materia este locul nasterii, locul corpurilor care se nasc si mor.

Vesnica miscare a valurilor aminteste pe de alta parte ca sufletele, atita vreme cit sīnt prizonierele trupului, sīnt leganate fara īncetare, agitate de pasiuni, supuse tuturor vicisitudinilor   acestei   lumi   schimbatoare.

Zborul sufletului īn afara materiei, īn clipa mortii, este figurat, dupa opinia lui Numenius, de īncercarea finala im­pusa lui Ulise. Odata pretendentii p3depsiti, el va trebui sa plece, asa cum i-a spus Tiresias, cu vīsla pe umar si sa mearga "pīna va īntllni oameni care nu cunosc marea", oameni care nu pun niciodata sare īn mīncare si n-au vazut nicio­data nave cu pereti rosii, nici vīsle lustruite 19. Pīna cīnd un drumet, īntīlnindu-l, īl va īntreba; "De-ce porti pa umar aceasta lopata pentru  grīne?"

333

I

Sufletul ajuns la eliberarea sa definitiva este, īntr-adevar transportat īntr-o lume absolut straina de materie, o lume īn care nu se stie nimic despre "operele materiei si ale marii, pīna la a confunda o vīsla cu o lopata de vinturat grīul, din cauza lipsei complete de experienta īn ceea ce priveste instrumentele  si  lucrurile  marinaresti" 2°.

Tiresias īl mai anunta pe Ulise īntr-un vers ramas enig­matic ca: ..moartea īti va veni de la (sau īn afara) marii" 21. Numenius nu ezita: trebuie sa īntelegem ,.īn afara marii, departe de mart": a muri īnseamna a scapa de valurile agi­tate  ale  vietii  do  aici,  din  materie -2.

Aceasta dura calatorie a sufletului īn trup, a trebuii īmplinita de Ulise pīna la caplt. "Nu era posibil, zice Por-phirius, comentīnd sau rezumīnd pe Numenius, sa se dez­bare pur si simplu de aceasta viata sensibila, orbind-o si straduindu-se sa o aboleasca cīt mai rop do: omul care a avut aceste īndrazneli era urmarit de minia divinilatiloi marii  si  ale materiei" 23.

Nu este īngaduit sufletului sa evadeze prin sinucidere din A'iata sensibila; nu este īngaduit de a scurta cu de la sine putere aceasta viata terestra, orice ar spune stoicii: Platon si scoala sa reprobau acest act de violenta asupra propriei persoane24. Atentatul lui Ulise crapīnd ochiul Ciclopului figureaza un act de acest gen: caci Polifem repre­zinta pentru Numenius, ne putem īnchipui, "viata sensi­bila": el este fiul lui Poseidon, el este copilul marii, al ma-j teriei.

Poseidon īl va razbuna pe fiul sau urmarindu-l pe Ulise cu mīnia sa... Mīnie a divinitatilor marii si ale materiei, pe care nici un suflet de aici nu o poate evita. "Aceste drvi-nitati trebuie īmblīnzite prin sacrificii, prin suferintele si īncercarile unei vieti de cersetor: cīnd luptīnd īmpotriva pasiunilor, cīnd recurgīnd la vraji, la siretenie, si transfor-mīndu-te cu totul īn prezenta lor, pentru a sfīrsi, dupa azvīr-lirea  zdrentelor,  prin  a le  doborī  p^ toate" 25.

Avem aici o transpunere pe pionul spiritual a ultimelor aventuri ale lui Ulise: viata sa īn Ithaca, īn propriul sau palat, deghizat īn cersetor si lupta sa īmpotriva pretenden­tilor, mai īntīi sub acoperamīntul zdrentelor sale, apoi pa fata. Aceasta lupta este imaginea acelora pe care sufletul trebuie sa le poarte īmpotriva pasiunilor: el trebuie sa el

334

scaps prin toate mijloacele, cīnd folosind siretlicul, cīnd atacīndu-le frontal. Ulise ucigasul pretendentilor, este su­fletul  mortificat,  īnvingator  definitiv  al  pasiunilor.




Ulise are o pretioasa aliata īn lupta, pa Atena. Dupa ce feacii īl debarca in Ithaca cu toate comorile sale, īi apare zeita care se face recunoscuta de catre eroul sau favorit si a'mīndoi ascund īn grota nimfelor darurile aduse din Scheria; apoi se aseaza sub maslinul sacru care domina portul si delibereaza asupra felului in care sa-i omoare p; pretendenti. Pentru a īncheia, Atena īl atinge pe Ulise cu bagheta sa si īl transforma īntr-un mosneag zdrentaros.

haina cersetorului, sa ne sfīsiem trupul, sa azvīrlim orice e de prisos, sa n<3 īntoarcem de la simturi: si atunci, sa deli­beram cu Atena, asezati īmpreuna cu ea la radacina mas­linului, asupra felului īn care sa ne dezbaram de toate pasiu­nile,   tradatoare   dusmane   ale   sufletului   nostru" 27.

In felul acesta trebuie sa parvina sufletul, ajutat de īntelepciunea divina, Atena, la eliberarea sa practicīnd un ascetism riguros.

Avem un Ulise cersetor devenit patronul cinicilor si un Ulise rabdatorul devenit idealul stoicilor. Cu Numenius se desavīrseste sublinmrea eroului: el nu mai este īnteleptul īn trupul sau, axat p3 viata terestra, ci sufletul, s\ifletul singur, luptīnd īmpotriva trupului sau, pīna īn clipa īn care se Ara despuia de zdrente pentru a-si regasi puritatea originara.

Ultimele pagini ale Pesterii Nimfelor sīnt scaldate de un profund misticism. Acest frumos elan este al lui Porphirius sau al modelului sau  Numenius ?

Aceste īnaltari ale dramei odiseene trebuie sa fi atins profund sufletele contemporanilor: neoplatonismul nu le va putea uita.

* * *

Plot in se slujeste de simbolul lui Ulise pentru a carac­teriza īnteleptul dupa Platon: el se opune discipolilor lui Epicur, acesti vinatori de placeri; se ridica deasupra stoi­cilor care cauta fara īndoiala cinstea, dar se limiteaza la re-

335

gulile de actiune, la viata practica; īnteleptul platonician se īnalta, prin contemplatie, din lumea simturilor īn lmnea inteligentei si parvine īn aceasta regiune spirituala care este adevaratul mediu al sufletului sau "ca un om care ajunge dupa o lunga ratacire, īn frumoasa tara civilizata a parintilor sai" 28.

Ulisc, fugind departe de Girce si de Calypso pentru a se īntoarce īn Ithaca, este pentru Plotin modelul sufletului īn ascensiunea sa de la frumusetea sensibila la cea inteli­gibila: "Sa fugim catre scumpa noastra patrie. .. "39 asa cum povesteste Ulise ca a fugit departe de Circe sau de Calypso, vrīnd sa insinueze, cred, ca nu ar fi fost satisfacut sa fi ramas: īn preajma lor, unde avea totusi toate placerile ochilor st īmpartasirea atītor frumuseti sensibile.

Atīt era de familiara contemporanilor lui Plotin aceasta exegeza a aventurilor lui Ulise, īneīt Apollon īnsusi, īn ora­colele sale, face aluzii la ea... Porphirius, īn Viata lui Plotin, raporteaza īntr-adevar un oracol al lui Apollo īn care maestrul este   comparat  cu   Ulise  ajungīnd īnot  pe insula feacilor

Dainadn care ai fost om, ai gasit īn inima ta puterea ca sa seaptl de furtuna īnspumata a pasiunilor si sa ajungi īnot, departe de poporul criminalilor, pe un tarm uscat,  unde sa asiguri sufletului tau purificat o  calc dreapta30.

Produs īsi aminteste īn permanenta ca Ulise este īntru*' chiparca sufletului:  Ulise ajuns īn portul lui  Phorkys, īn Ithaca sa natala, dupa ce a umblat de colo colo.

Doar viata īn spirit procura aceasta fixitate si īnmuiere mistica a sufletului31 la care poetul īl conduce pe Ulise, dupa marca rata­cire  a vietii32.

Ulise, azvīrlindu-si zdrentele si redevenind īn sfīrsit el īnsusi īn marea scena a recunoasterii33, este sufletul care se despoaie de trupul sau īn clipa mortii, pantru ca spiritul eliberat   sa-si   poata   desfasura  toate   fortele34.

Sirenele care au īncercat sa-l retina pa Ulise pentru a-l devora nu sīnt - dupa Produs - Sirenele ceresti, īn­sarcinate de Platon, īn mitul lui Er, cu miscarea armonioasa a sferelor:  sīnt  Sirenele posidoniene,  care traiesc īn apa,

sau lumea devenirii. Ele sīnt chemarea tulbure a acestei lunii a devenirii, care rasuna īn urechile īnteleptului, dar care nu va putea sa-l īntoarca de pe drumul sau catre In­finit 35.

* * *

Aceasta este, īn linii mari, exegeza neoplatonica a lui Homer Numenius, Porphirius, Syrianus, Produs l-au luat drept calauza mistica pe acest orb ai carui ochi trupesti erau īnchisi pentru lumina soarelui, īnsa al carui spirit se scalda ««  lumina  lumii   supranaturale30.












Document Info


Accesari: 1956
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )