Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Istoria Culturii si Civilizatiei

istorie












ALTE DOCUMENTE

Poporul dac sub conducerea lui Decebal
Winston Churchill, discurs la Fulton, Missouri, 5 martie 1946
Capitalismul si sfirsitul sau implacabil
Lista papilor
Exordium ex abrupto
Exista o stiinta pierduta?
SUFLETUL PRIZONIER AL TRUPULUI
Imperiul persan
Totalitarismul - origini si aparitie
Cavalerii in armuri

Istoria Culturii si Civilizatiei



1. Cu ce mit poate fi asemanat cel al lui Osiris?

Raspuns: Versiunea cea mai completa a mitului osirian este transmisa de Plutarh in tratatul sau "De Iside et Osiride". Osiris, rege legendar al Egiptului este ucis de fratele sau, Seth. Isis, sotia lui Osiris, reuseste sa fie fecundata de Osiris, desi acesta murise. Ea ii da nastere lui Horus, care ajuns la maturitate, razbuna moartea tatalui sau, omorandu-si unchiul. In timpul luptei celor doi, Seth reuseste sa ii scoata un ochi lui Horus, ochi care mai tarziu ii este de ajutor lui Horus sa isi readuca la viata tatal. Prin coborarea in Infern, acest mit poate fi asociat cu mitul lui Tammuz. (de fapt, mitul Inannei- Dumuzi- prima coborare in Infern, in versiune sumeriana). Zeita Istar a coborat in Infern pentru a-l scoate de acolo pe Tammuz. (versiune akkadiana).

2. A) Cine era Enkidu?

Raspuns: Personaj din "Epopeea lui Ghilgames", legenda despre cautarea nemuririi. Enkidu este un semisalbatic, care traieste in pace cu fiarele (toti se adapa de la acelasi izvor). El e creat de zei, cu scopul de a-l invinge pe regele Urukul, Ghilgames. Regele afla de existenta lui Enkidu si trimite o curtezana care s ail convinga pe acesta sa vina un Uruk. La prima intalnire cei doi se lupta, insa imediat dupa aceasta se imprietenesc, Ghilgames facand din Enkidu insotitorul sau de drum. Istar se indragosteste de Ghilgames si il cere in casatorie, insa acesta o refuza. Manioasa, ea il roaga pe tatal ei sa creeze Taurul Ceresc, pentru a-l ucide pe Ghilgames. Impreuna cu Enkidu, Ghilgames infrange Taurul Ceresc, si bucuros de victorie, Enkidu arunca in fata zeitei o coapsa din Taur. Enkidu e condamnat de zei si moare. Moartea lui e momentul cheie al epopeii, moment care il face pe erou sa plece intr-o calatorie initiatica, spre cautarea tineretii vesnice, calatorie finalizata prin esec. Epopeea e o ilustrare dramatica a conditiei umane, definite prin inevitabilitatea mortii. Este o poveste a unei initieri ratate.

B) Ce poet a scris o poema despre Enkidu?

Raspuns: Nichita Stanescu a scris poemul "Enghidu", cea de-a treia a volumului "Dreptul la timp".

3. Sarpele. Simbolistica. Un exemplu la alegere.

Raspuns: Jung afirma ca acesta este un vertebrat care intruchipeaza psihicul inferior, psihismul obscur, ceea ce este rar, tainic, de neinteles. In toate culturile, miturile si legendele lumii, acesta detine un loc fruntas. Simbolistica este extrem de bogata.

  Pigmeii il reprezentau prin trasarea unei linii drepte, dreapta fiind simbolul infinitului, renasterii. Linia poate reprezenta orice si se poate transforma in orice. Se spune ca sta la baza oricarei cosmogonii.

  Antanta e sarpele care sta la baza axei lumii. (ii este asociat si lui Vishnu). Simbolizeaza dezvoltarea ciclica. El e aspectul terestru al oricarui zeu. Este si Oceanul, care inconjura cu 9 inele cercul lumii, iar cu al 10lea, sub pamant, formeaza Styxul.

4. A) Ce este satirul? B) Cine sunt menadele? C) Ce e sparagamus?

Raspuns:  A) Satirii, denumiti si "sileni", sunt demoni ai naturii si apartineau cortegiului lui Dionis. Erau reprezentati in diferite feluri: uneori partea de jos era un cal sic ea de sus un om. Alteori, partea de jos era un tap. Aveau coada lunga si stufoasa. Dansau impreuna cu Dionis pe campie si beau, fugarind menadele si nimfele. Zeul Pan este deseori intalnit sub infatisarea unui satir.

  B) Menadele sunt bachantele nebune, blestemate sa isi piarda mintile, care faceau parte din cortegiul lui Dionis.

  C) Sparagmus este ritualul sfartecarii tuturor fiintelor vii de catre bacchante.

 

5. A) Ce este nagualul? B) Ce este un totem? C) Ce este un fetis?

Raspuns: A) Nagualul este un totem al civilizatiei Maya, e un animal considerat un alter ego al omului.

  B) Totemul este un animal considerat de un trib sau de o etnie ca fiind stramosul lor mitic.

  C) Fetisul este un animal sau un obiect purtator de noroc.

6. A) Ce este ritualul Pharmacon? B) Dar "pranzul totemic"?

Raspuns: A) Anual, comunitatea alegea un membru marginal contaminat de o boala fizica si psihica si il alunga din cetate, ducandu-l cu alai pana la porti in scopul ca o data cu indepartarea lui, sa fie eliminate toate miasmele din cetate. Acest ritual era indeplinit in cazuri grave de miasma doar de preotii lui Apollo.

  B) "Pranzul totemic" ("Saturn devorandu-si fiii"- Goya)- actul canibal sau teofagia( devorarea intre zei). Fiii se identifica tatalui si-si insusesc forta lui.

 

7. A) Ce este subconstientul? B) Psihanaliza? C) Complexul? D) Exemplu de complex.

Raspuns: A) Subconstientul e o totalitate de fenomene psihice inconstiente care intervin in calitate de elemente ale proceselor mintale active.

  B) Psihanaliza e metoda folosita de Freud ce ar surprinde si suprima tulburarile prin analiza subconstientului. Constientizand ne eliberam si devenim normali.

  C) Complexul e un ansamblu de idei de imagini sau de sentimente care constituie in mod inconstient personalitatea noastra. Termenul e folosit in psihanaliza desemnand un conflict latent, care opune tendintele noastre instinctive contradictorii, care coexista in personalitate.

  D) Exemplu de complex: "Complexul lui Oedip", "Complecul Electrei", "Complexul Peter Pan".

8. A) Apolinic/ dionisiac. B) Schema/ trasee culturale universal valabile determinate de Nietzsche.

 

Raspuns: A)  Apolinic vine de la numele zeului Apollo, Zeul- Soare, si se refera la ordine, masura si armonie, caracterizata printr-o contemplare senina, detasata.

  Dionisiac vine de la numele Zeului vinurilor si al orgiilor. Termenul intra in antiteza cu apolinicul, si desemneaza spargerea echilibrului, lipsa de forma, rascolirea instinctelor, violenta domnind peste ratiune.

  B) Nietzsche interpreteaza tragedia greaca ca un "mement dionisiac". Pentru Nietzsche opera lui Euripide inseamna moartea prin sinucidere a tragediei clasice grecesti. Arta alina ranile necunoscute din suflet si poate mantui lumea prin suferinta si e singura manifestare de vitalitate autentica, nemijlocita. Initierea, intelegerea constiintei lumii trece prin arta apolinica (depasirea limitelor fenomenalitatii) sprea cea dionisiaca (extazul esentelor si lipsa de masura) catre sinteza tragica, mijloc de terapeutica spirituala.

  Nietzsche dezvolta teoria celor doua principii spirituale si artistice opuse. Autorul vede mitologia ca pe un rezumat simbolic al fricii in fata efemeritatii. Tragedia vine sa ofere ca o metafizica compensatorie consolarea si recunoasterea existentei ca esenta.

Nobilul artei da justificare eterna lumii, ceea ce duce catre instrumentul filozofiei, adica mitul.

  Pentru Nietzsche mitul tragic se explica drept " intruchiparea intelepciunii dionisiace prin artificii apolinice", depasind aparentele spre metafizic. Mitul e chintesenta universului fara de care" orice cultura isi pierde vitalitatea creatoare".

  Nietzsche concepe o varianta irationalista a artei pe pivotul justificarii estetice a lumii si al semnificatiilor mitului tragic. Delirul dionisiac nu poate fi catalizat decat de spiritul apolinic. Dionysos si Apollo formeaza o pereche bipolara. Apolinicul si dionisiacul fiind cele 2 extreme intre care penduleaza toata spiritualitatea elina. Daca Apollo reprezinta aspectul rational de ordine al sacrului, Dionysos este celelalt aspect enigmatic al sacrului subversiv, tulburator, intunecat, greu de sesizat.

9. Exemplu de mit al mortii si al reinvierii. Exemplu de personaj care a coborat in Infern.

Raspuns: Mitul mortii si invierii lui Tamuz. Istar vrea sa-l readuca la viata pe Tamuz, de aceea coboara in lumea mortilor, iar acolo e tinuta prizionera, pana la urma ei se indura, iar Istar si Tamuz sunt eliberati, pamantul reinvie, revine la normal. (vezi intrebarea 1).

10. Definiti: A) catabasis, B) nirvana, C) bogomilism, D) ars poetica, E) animism, F) tabu, G) hazard, H) maniheism, I) refulare/ defulare, J) nihilism, K) panism, L) panteism, M) bildungsroman.

Raspuns: A) Catabasis este conventia epica a calatoriei eroului in lumea de dincolo.

  B) Nirvana e starea de fericire mistica, pe care budistii cred ca o pot obtine prin eliberarea de grijile vietii si prin contopirea individului cu esenta divina.



  C) Bogomilism e o doctrina si secta dualista aparuta in secolul x in Bulgaria si raspandita apoi in tarile balcanice, in Rusia si in alte parti, care contesta treimea divina ortodoxa, existenta umana a lui Hristos, respingea riturile ortodoxe, inclusive botezul, nu respecta ierarhia bisericeasca.

  D) "Ars poetica" este un concept normativ specific esteticii ce desemneaza un ansamblu de norme sau reguli privind nasterea poeziei sau in general tehnica literaturii. Prima arta poetica a fost semnata de Aristotel. Metatext.

  E) Animism este rezultatul gāndirii omului primitiv din stadiul prereligios timpuriu, manifestat prin personificarea obiectelor si a fenomenelor naturii, precum si prin investirea acestora cu atribute umane, avānd ca scop dorinta omului de a-si explica fenomene enigmatice din propria viata (somnul, visele, halucinatiile, bolile) sau credinta ca orice om are un suflet autonom care-l poate parasi temporar (īn somn sau īn lesin) sau definitiv (prin moarte).

  F) Tabu este un termen religios originar din Melanesia si Polinesia (introdus īn Europa de exploratorul James Cook), īnsemnānd interdictie absoluta cu caracter sacral, referitoare la comportamentul, limbajul, activitatile si relatiile oamenilor si impusa, īn societatile totemice, de capeteniile tribale (samani sau sefi militari).

  G) Hazard inseamna soarta, destin; imprejurare sau concurs de imprejurari favorabile sau nefavorabile, a caror cauza ramane in general necunoscuta.

  H) Maniheismul a reprezentat una dintre cele mai importante religii practicate īn antichitate, īn Orientul Mijlociu, īn special pe teritoriul Imperiului Persan. Este o teza dualista, propagata de Manes-Mani (216-277 d.Hr.), filozof persan, care, pretinzānd a fi īn posesia unor revelatii secrete, se considera a fi ultimul trimis, īntruchiparea fizica a "Paracletului". Maniheismul sustine dualismul radical ontologic īntre cele doua principii eterne, Binele si Raul, care se opun, īn cursul istoriei, īntr-o confruntare fara sfārsit. Organizata ca o noua religie, "religia luminii", avānd carti, cult si ierarhie, miscarea maniheista a fost obiectul unor represalii si persecutii. Īn sec.IV-V d.Hr. se raspāndeste īn China si īn Europa occidentala.

  I) Refulare-defulare. Tot ce e refulat cauta un esapament de descarcare pentru trecerea de la starea latenta, la cea manifesta. Defularea se intampla si la cel mai normal om, cand slabeste cenzura constientului, adica autocontrolul si anume in somn, vis, betie, febra etc. Refulare = inabusire; Defulare= descarcare.

  J) Nihilismul este o atitudine care neaga valorile umane existente; negativism; negarea absoluta.

  K) Panismul e un univers si o atmosfera vegetala, de indentificare cu elementele naturiste, spiritual-religioase, mistic-pagane.

  L) Panteism e o doctrina filozofica care identifica divinitatea cu intreaga materie.

  M) Bildungsroman e o practica nascuta din romanele cavaleresti, romanul formarii, instruirii, initierii. Ex. Goethe-"Anii de ucenicie al lui Wilhelm Meister", Creanga " Amintiri din copilarie", James Joyce " Portretul artistului in tinerete".

11. A) Ce e "Utopia"? B) Dar machiavelism? C) De ce "Elogiul nebuniei?"

Raspuns: A) "Utopia". In anul 1515 Morus a scris cea mai faimoasa si controversata opera a sa, "Utopia", un roman īn care un calator imaginar, Raphael Hythloday (al carui prenume este o aluzie la Arhanghelul Rafael, purtatorul adevarului, si al carui nume īnseamna "cel care vorbeste fara sens" īn greaca), descrie organizarea politica a unei natiuni insulare imaginare, Utopia (joc de cuvinte īntre grecul ou-topos, "niciun loc", si eu-topos, "loc bun").  Īn aceasta carte, orasul Amaurote este prezentat, printre altele, ca fiind "Cel mai valoros si mai demn".

Īn Utopia, proprietatea privata nu exista, si se practica o toleranta religioasa aproape absoluta. Mesajul principal al operei este necesitatea īn primul rānd de ordine si disciplina, mai degraba decāt libertate. Societatea descrisa este aproape totalitariana, si foarte diferita de ceea ce īntelegem astazi prin libertate. Este o lume īn care īncercarile de discutare a politicilor publice īn afara forumurilor oficiale se poate pedepsi cu moartea. Exista o asemanare cu statul comunist imaginat de Karl Marx mai tārziu, īn ceea ce priveste lipsa proprietatii private, dar īn Utopia nu exista ateismul considerat de Marx necesar. Mai mult, īn Utopia exista toleranta pentru diferite practici religioase, dar nu pentru ateism. Asta deoarece Morus considera ca daca un om nu credea īn Dumnezeu sau īntr-un tip de viata dupa moarte, nu i se putea acorda īncredere ca va accepta pe cale logica vreo autoritate sau principii care sa nu derive din propria persoana. Este posibil ca Morus a ales calea literaturii pentru a descrie o natiune imaginara, pentru a putea discuta liber probleme politice controversate. Propria lui atitudine privind organizarea descrisa īn carte a fost o tema īndelung dezbatuta. Desi pare greu de crezut ca Morus, un credincios catolic, ar fi considerat Utopia un model concret de reformare politica, unii critici au speculat ca Morus si-a bazat cartea pe comunalismul monahal bazat pe comunalismul biblic descris īn Faptele Apostolilor. Datorita īnsasi naturii scrierilor lui Morus, este dificil uneori de facut diferenta īntre pasajele īn care autorul este satiric fata de societate, de cele īn care chiar descrie solutii care corespund viziunii sale. Editia originala includea detalii ale unui alfabet simetric inventat de Morus, numit desigur "alfabetul utopic".

  B) Machaivelli elaboreaza o politica bazata pe ratiuni de stat si cauta omul care poate realiza in vremuri grele unificarea unui stat modern, unitatea italiana, dincolo de interesele proprii si remarca incapacitatea omenilor din timpul sau de a avea scopuri inalte.

  C) " Elogiul nebuniei" e opera principala a lui Erasmus de Rotterdamm, in care se afirma spiritul si fantezia. O satira virulent antidogmatica, criticand prostia societatii sale. Erasmus combate fanatismul Evului Mediu si crede ca ratiunea ar trebui sa predomine in orice actiune.

12. A) Irational vs ratiune. B) Exemplu de nebunie sau manie.

Raspuns: A) Eul constient exprima rationalul, forma zilnica de manifestare; iar irationalul apare cand fortele interioare tasnesc si apar bolile nevrotice.

  B) Ex. de nebunie: Paranoia si schizofrenia.

  Ex. de manie: Mania persecutiei

  13. Diferenta intre omul/ artistul medieval si cel renascentist.

Raspuns: In Evul Mediu ganditorii au probleme de comunicare cu Biserica. Intelectualul traieste pe muchie de cutit ca sa nu intre in contradictie cu strictetea dogmelor. Artistul e marginalizat in Evul Mediu.

  Tipul de "Om al Renasterii". Pentru marea masa a populatiei din acele timpuri, īnflorirea culturala si artistica ce a caracterizat Renasterea nu a produs nicio schimbare īn modul de viata sau de reprezentare a lumii. Referindu-ne īnsa la numarul restrāns al personalitatilor īn diferite domenii de creatie, putem spune astazi ca noile orizonturi spirituale si liberalizarea moralei au creat un anumit tip de "Om al Renasterii" ("Homo universalis renascentista"), caracterizat prin īntelegere ascutita, deschisa oricarei idei, simt deosebit al frumosului, dorinta de afirmare si renume, individualism cu posibilitati de dezvoltare multilaterala, adversar al dogmelor si ideilor preconcepute. Īn aspiratia sa spre universalitate, īnlatura orice bariera care-i sta īn cale, se arata curajos īn proiectele sale si plin de forta īn

actiune. Este prieten si cunoscator al artelor, colinda fara dificultate filosofia si literatura, īnlocuieste legile morale cu cele estetice. "Omul Renasterii" este īn primul rānd un umanist cu larg spirit de toleranta.

Īn contrast cu acesta nu dispar fanaticii, partizanii unei singure idei, care vad īn fiecare reprezentant al unei pareri contrarie, nu un adversar de idei, ci un dusman personal ce trebuie anihilat.

14. Reprezentari shakespeariene in modernitate. Actor si regizor.

Raspuns: "Hamlet" (2000) cu Ethan Hawke si Julia Stiles.

  " Noaptea de la spartul targului/A 12-a noapte" regia Silviu Purcarete; cu Ilie Gheorghe; 21.03.2004, Craiova.

  "In cautarea lui Richard". Regia: Al Pacino; cu: Al PAcino si Winona Ryder.

  "Hamlet" (1990) regia: Franco Zefirelli, cu: Mel Gibson, Glen Close.

15. Oedip- erou tragic/ problematic sau Hamlet sau Don Quijote.

Raspuns: Oedip este inteles de Freud ca o descatusare a unui complex erotic, practic toata literatura fiind privita ca un bogat depozit de marturii ale eului latent. Oedip este un personaj reprezentativ al culturii vinei. Cand incalca legile civile prin comiterea paricidului, Oedip violeaza teritoriul sacrului si produce o miasma. Miasma e o vina dincolo de ordinea umana atragand ireversibil razbunarea zeilor si se rasfrange nu doar asupra celor in cauza, dar si asupra urmasilor si cetatii celui condamnat. Cel care a facut o crima nu se mai poate apropia niciodata de sacru, ci trebuie sa fie alungat de comunitate, altfel si aceasta ar fi pangarita. E vorba de culpa si blestem. Vina lui Oedip se rasfrange asupra intregului sau neam. Sensul orbirii e unul filozofic, cand avea ochi nu a vazut ce era de vazut. Scoaterea ochilor ce are loc pentru ca el in Infern sa nu-si poate privi in ochi copiii facuti cu propria-i mama. Greseala lui Oedip e aceea de a se considera preafericit, uitand ca acesta e un sentiment trecator si fericirea poate fi urmata de nenorociri. La aceasta greseala se adauga vanitatea, obsesia adevarului si crima, toate constituind vina tragica a lui Oedip. Piesa arata ca superioritatea omului asupra destinului potrivnic sta doar in cunoastere. Destinul tragic devine drama cunoasterii. Oedip e un model perfect de tragedie, unde zeii reprezinta o lume a legilor fixe.

16. A) Suprarealismul si dadaismul. (Exponent). Exista o legatura intre Dali, Bunuel, Llorca?

Raspuns: Suprarealismul este un current artistic si literar de avangarda care proclama o totala libertate de expresie, intemeiat de Andre Breton, care se dezvolta mai ales in deceniile trei si patru ale secolului trecut. Reprezentanti: Breton, Mallarme, Picasso, Bunuel, Dali, Lorca, Diego Riviera, Urmuz, Gellu Naum.

  Dadaismul este un current cultural si artistic anarchic indreptat impotriva rutinei in viata, gandire si arta, infiintat la Zurich de poetul de origine romana, Tristan Tzara si Marcel Iancu.

  Cei trei au luat parte impreuna la cel de-al doilea manifest suprarealist. Bla bla.

  17. Un simbolist, un romantic, un realist, un clasic.

Raspuns: Simbolist: Verlaine, Mallarme, Paul Valery, Macedonski, Bacovia, Minulescu.




  Romantic: Goethe, Eminescu, Chopin, Goya, Delacroix.

  Realist: Dostoievski, Flaubert, Dickens, Tolstoi, Caragiale, Rebreanu, Preda.

  Clasic: Moliere, Boileau, Corneille, Racine, LaFontaine.

  18. Cele trei modele antice vs cele trei modele medievale.

Raspuns: Modele antice: regele, atletul, razboinicul

  Modele medievale: calugarul, cavalerul, saracii.

19. Exemplu al absurdului in literatura.

Raspuns: "Asteptandu-l pe Godot" de Samuel Beckett

  "Cantareata cheala" de Eugen Ionescu

  "Procesul", "Metamorfoza" de Kafka

  "Ciuma" de Camus

20. Ce sunt operele anonime? Ce e literatura curteana? Ex. de roman cavaleresc. Exemplu de epopee.

Raspuns: Operele anonime reprezinta operele Evului Mediu, care se transmit oral si sunt transcrise mult mai tarziu.

  Roman cavaleresc: "Povestiri din Canterbury" Chaucer

  Epopee: "Cantecul Nibelungilor", "Epopeea lui Gholgames", "Iliada", "Odiseea".

  Literatura curteana este literatura in care toti eroii sunt eroi exponentiali, personaje exceptionale in situatii limita. Literatura curteana aduna urmatoarele genuri: epicul cu poeme eroice, romane cavaleresti, poezia trubadurilor, teatrul misterelor, miracolelor si farse, snoave si satire.

21. Modernism si postmodernism. (Exemple). Proletcultismul in Romania.

Raspuns: Modernismul este o miscare culturala, artistica si ideatica care include artele vizuale, arhitectura, muzica si literatura progresiva care s-a conturat īn circa trei decenii īnainte de anii 1910 - 1914, cānd artistii s-au revoltat īmpotriva traditiilor academice si istorice impuse si considerate standard ale secolelor anterioare, īncepānd cu cele ale secolului al XIV-lea si culminānd cu rigiditatea si "osificarea" academismului secolului al 19-lea.

Exemple: Arghezi, Barbu, Lovinescu, Blaga.  Postmodernismul este o miscare īn arte, arhitectura si filosofie, aparuta ca reactie la modernism. Postmodernismul se ocupa de modul īn care autoritatea unor entitati ideale (numite metanaratiuni) este slabita prin procesul de fragmentare, consumerism, si deconstructie. Postmodernismul ataca ideea unor universalii monolitice si īn schimb īncurajeaza perspectivele fracturate, fluide si pe cele multiple.  Exememple de postmodernisti: Emil Brumaru, Mircea Cartarescu.

22. Lolita- raportare la Freud.

Raspuns: Roman scris de Vladimir Nabokov. Film: Stanley Kubrik (1962)

  Adrian Lyne (1997)

Freud defineste complexul Lolita ca fiind atractia unui barbat mai in varsta pentru o fata foarte tanara si invers. Deriva de la complexul Electrei. Obsesia tatalui inexistent, face ca fetele sa aiba o inclinatie inspre barbatii mai in varsta.

23. A) Ce e avangarda? B) Dar naturalismul?

Raspuns: A) Curent cu o tendinta de modernizare cu orice prźt a literaturii, care uneori devine stridenta si socanta. Este o reactie de revolt ace neaga tot ce era inainte si care aspira la revolutionarea artei.

  B) Este o ramura a realismului, care apare in Franta. Adeptii acestui current aplica metode stiintifice, considera ca omul e legat de ereditate si mediu social, iar actiunile sunt dictate de temperament. Apare sordidul, patologicul, omul e denaturat, degradat.. Zola

24. A) Discutati un personaj simbol la Shakespeare. B) Ce e Renasterea? C) Ce e Umanismul?

Raspuns: A) Regele Lear. Este un simbol al pretului care trebuie platit pentru o prea mare incredere in vanitatea personala si o judecata superficiala a unor concepte universale, cum ar fi dragostea parinteasca si modul in care poate fi exprimata. Lear este propria sa victima. La inceput el judeca lumea in conventii lipsite de substanta. Nobletea sa, prezenta in mod ironic la Shakespeare, il orbeste initial si il impiedica sa vada adevarata esenta a sentimentelor umane. Isi imparte regatul- semn de destramare in traditia saxona- folosind repere simple afirmatii magulitoare, neputand sa vada adevarata lor valoare. Soarta si propria prostie il vor face sa cunoasca adevaraul intr-un mod tragic. Nebunia va deveni luciditate.

B) Renasterea. Reprezinta o epoca de reinnoire sociala si culturala, caracterizata prin redescoperirea interesului pentru cultura si arta antichitatii clasice.

C) Umanismul. Caracterizeaza aceasta etapa a omului universal care se descopera.

25. Paralela orfism- crestinism- Jean Cocteau.

Raspuns: Orfeu este artistul, poetul mistic, care cu arta sa imblanzeste animalele, opreste rauri si vantul, lupta cu Infernul.

  Prin orfism se respinge caracterul violent, ucigas, se refuza consumul de carne, se acuza razboaiele, se doreste renuntarea la sacrificiile umane si animale. In orfism, salvarea individului consta in pastrarea sufletului curat prin practici apolinice. Orfismul devine un protest la religia oficiala, un refuz al dogmelor societatii, iar reincarnarile successive sunt considerate curatiri, pentru ca sufletul in final sa devina sacru. Nemurirea sufletului, moartea ca eliberare, conteaza dor viata urmatoare.

  Trasaturile orfice se gasesc si in crestinistm, o religie spiritualista in care se propaga un mod de viata ce nu pune accent pe trup, nazuinta fiind unirea cu divinul prin eliberarea sufletului. Crestinismul se intemeiaza pe Invierea lui Iisus ca Mesia, la fel ca in orfism, renasterea zeului e un mit essential ce asigura initiatilor un triumph asupra mortii. Diferenta: crestinul renaste prin botez intorcandu-se la starea de desavarsire initiala din care decazuse, in timp ce pentru initiatul orfic e vorba de o metamorfoza corporal ace elimina miasma naturii titanice. Regenerarea orfica e rezultatul unei actiuni magice, neimplicand un act de credinta.

  Jean Cocteau. Obsedat de orfeu. Adapteaza mituri antice la realitati moderne cautand un sens poetic prin mit ca pretext. El insusi devine un personaj in filmele sale. Filmele sale sunt fantezii, alegorii, metafore si autobiografii codate. Intentia lui e de a transfigura realitatea.

26. Laurence Olivier, Orson Welles.

Raspuns: L.O. Mare actor, producator, regizor. Shakespearolog. Richard III, Hamlet, Lear.

  O. W. REgizor si actor de film si de teatru. "Citizen Kane". Shakespeare: Macbeth, Othello.

27. Diferente, asemanari intre Macbeth si Macbett.

Raspuns: Macbett, varianta lui Eugen Ionesco pentru piesa Macbeth, are la baza aceeasi tema, dar este prezentata in lumina absurdului. Apar noi personaje, simboluri ale absurdului: ex. Vanzatorul de limonada.

 

28. Exemplu de mit la alegere.

Raspuns: Mitul lui Icar. Icar si Dedalus, tatal sau, au construit labirintul din Creta, in care regele Cretei, Minos, l-a inchis pe Minotaur. Banuiti ca ar fi contribuit la fuga lui Teseu, care venise sa ucida Minotaurul, dupa incheierea lucrarilor, au fot inchisi in labirint de catre Minos. Pentru a scapa, au faurit aripi din pene si ceara si au zburat din labirint. Fascinat de frumusetea inaltimilor, Icar s-a apropiat prea mult de soare, in ciuda sfatului tatalui sau. Ceara din aripile lui Icar s-au topit si el a cazut in Marea Egee si a murit.



29. Exemplu de sacru vs. profan, ratiune vs. violenta in sec XX.

Raspuns:   Sacru si profan. Concepte intalnite adesea in opera lui Mircea Eliade, unde spatial si timpul se desacralizeaza urmand drumul profanului, avand ca scop purificarea spiritului personajelor sale.

  Ratiune si violenta, duc cu gandul la operele lui Dostoievski. Personajele sale penduleaza intre cele doua stari, incercand sa isi gaseasca echilibrul. In pictura, Dali.

30. Arhetipuri/ Jung.

Raspuns: Jung a introdus conceptual de personalitate introvertita si extravertica si cele patru functii psihologice: senzatia, intuitia, gandirea si sentimentul. 

  Jung fefineste arhetipul ca pe un dat care se defineste mai degraba printr-o tendinta decīt prin continuturi specifice, imagini etc. mostenite, care influenteaza conduita umana atīt īn planul ideilor cīt si īn cel al moralei, eticii, conduitei īn general. Jung vorbeste despre arhetip ca despre acele trasaturi comportamentale īnnascute. Deci, tendinte īnnascute care modeleaza conduita umana.

Exemplu de arhetip: mama, cu imagine sa universala.

31. A) Ce e budismul? B) Zen? C) Calvinismul? D) Lutheranismul?

Raspuns: A) Budismul este o religie si o filozofie orientala care a originat īn India īn India in secolul VI i. Hr. si s-a raspāndit ulterior īntr-o mare parte a Asiei Centrale si de Sud- Est. Se bazeaza pe īnvataturile lui Budha, gānditor indian care a trait īntre 563 i. Hr. si 483 i.Hr. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scindari, īn prezent fiind o religie foarte divizata, fara o limba sacra comuna si fara o dogma stricta, clar formulata.

B) Zen este o forma specifica a budismului caracterizata prin afirmarea divinului in toate lucrurile si a fericirii obtinute prin acceptarea realitatii, nu prin sustragerea de la fluxul vital si pieirea in neant.

C) Biserica Reformata, cunoscuta si sub denumirea de Biserica Calvina, este o biserica crestina rezultata īn urma Reformei Protestante. Credinta Bisericii Reformate se bazeaza pe interpretarea data de Zwingli si Calvin scrierilor din Noul Testament. Pentru ca cei doi fondatori au activat īn Elvetia (Zwingli īn Zurich, iar Calvin la Geneva), denumirea latina a īnvataturii propagate de ei este Confessio Helvetica ("credinta elvetiana"), spre deosebire de Confessio Augustana ("credinta de la Augsburg"), adica cea raspāndita de Martin Luther.

D) Luteranismul reprezinta o teologie, elaborata de preotul Martin Luther.

32. Ce este maya?

Raspuns: Maya (Hinduism) este un concept īn filosofia hindu/vedica; reprezinta o stare de percepere eronata a realitatii; forta inerenta a Divinei Mame (Devi).

Maya (iluzie), concept al filozofiei dharmice;

iluzia realitatii fizice sau de suprapunere a perceptiei finite asupra realitatii infinite;

ideea de a vedea īntreaga lume ca o iluzie.

Maya (zeita), din mitologia Indiana, este zeita iluziei, mama tuturor lumilor, creatoarea universului conform hinduismului.

33. Diferenta intre paranoia si schizofrenie in arta. (Dali, Van Gogh).

Raspuns: "Metoda paranoico-critica". Dalķ este entuziasmat de miscarea suprarealista, īn care vede posibilitatea manifestarii imaginatiei sale exuberante unita cu o virtuozitate tehnica a desenului si culorii. Nerespectānd niciun fel de reguli, īn 1934 este exclus din grupul artistilor suprarealisti, ceea ce nu-l īmpiedica sa se considere singurul artist capabil de a capta "formele suprareale". Ca alternativa la "automatismul psihic" preconizat de Breton, Salvador Dalķ recurge la propriul sau stil ca "metoda paranoico-critica", pe care o defineste drept "o metoda spontana a cunoasterii irationale care consta īn interpretarea critica a reveriilor delirante". Astfel, imaginile pe care pictorul īncearca sa le fixeze pe pānza deriva din agitatia tulbure a inconstientului (paranoia) si reusesc a capata forma numai datorita rationalizarii delirului (momentul critic).

Din aceasta metoda au rezultat imagini de o extraordinara fantezie pāna la stupefactie. Tehnica adoptata este aceea a picturii din Renastere, din care preia doar exactitatea desenului si cromatismul, nu īnsa masura echilibrului formal. Īn picturile sale prevaleaza efecte iluzioniste si o complexitate tematica care amintesc emfaza si exuberanta barocului iberic. Dalķ recurge la spatii largi īn care include o mare cantitate de elemente - oameni, animale obiecte - īntr-o combinatie irationala a raporturilor si deformare a realitatii.

Van Gogh- schizofrenic. ("schizofrenic degenerat"), pictor olandez, a fost diagnosticat cu o deviere psihica, internat din proprie initiativa, dup ace isi taiase urechea, unde picteaza 200 de tablouri. Culorile corespund toanelor emotionale si conflictelor. Picturile realizate de el sunt dovada starilor emotionale prin care a trecut, a bolii sale psihice, a momentelor de depresie, acesta fiind si motivul sinuciderii sale.  

34. Ce complex discuta Jim Morrison in melodia "The End"?

Raspuns: Complexul lui Oedip.

Father, yes son, I want to kill you

Mother...i want to...fuck you

35. Mitul lui Sisif. Conceptia existentialista.

Raspuns: Pentru vina de a fi dat īn vileag rapirea Aeginei de catre Zeus, Sisyphus si-a atras asupra-si mānia acestuia din urma si a fost supus īn Infern la o cazna perpetua: el a fost sortit sa urce un deal īmpingānd vesnic o stānca uriasa, care o data ajunsa īn vārf, se rostogolea din nou la vale si cazna era reluata de la īnceput.

Existentialismul este o doctrina filozofica si de actiune caracterizata printr-o accentuare a individualitatii, propagarea libertatii individuale si a subiectivitatii. (Vezi Jean-Paul Sartre, Existentialismul este un umanism). Existentialismul īsi are originea īn lucrarile lui Kierkegaard, este dezvoltat de contributiile lui Husserl si Heidegger, devenind faimos dupa sfārsitul celui de-al doilea razboi mondial prin lucrarile lui Jean-Paul Sartre si ale autorilor grupati īn Franta īn jurul revistei "Les Temps Modernes", Simone de Beauvoir, Albert Camus, Maurice Merleau-Ponty. Existentialismul cuprinde deopotriva un sistem ideatic, o morala si o doctrina de actiune.

36. A) Ce este angoasa? B) Barocul? C) Roccocco?

Raspuns: A) Angoasa (die Angst - anxietate, teama nedeterminata) ocupa un loc dominant īn filozofia lui Heidegger, caci prin ea se descopera neantul care caracterizeaza fiinta umana īn fondul sau. Omul este abandonat lumii fara un sens al existentei sale acolo, este suspendat īn spaima contingentei absurde a destinului sau. Īn existentialismul lui Sartre, omul este considerat īntr-o permanenta activitate de definire de sine. Omul nu poate decāt sa actioneze, gāndurile lui sunt proiecte si angajari, sentimentele lui sunt īntreprinderi īn sensul īn care viata este unitatea conduitei sale. Atunci de unde provine angoasa (l'angoisse)? Daca omul nu este ci se face si facāndu-se īsi asuma responsabilitatea īntregei specii, daca nu exista nici valoare, nici morala care sa fie date a priori, daca īn fiecare caz noi trebuie sa decidem singuri, fara punct de sprijin, fara ghid si totusi pentru toti, "condamnati de a fi liberi" (Sartre), cum am putea sa nu resimtim spaima unui asemenea destin? La aceasta se adauga constiinta tragica a faptului ca noi nu supravietuim decāt prin propriul nostru efort (fie si numai acela de a respira, sau de a ne cāstiga existenta). Fiecare din actele noastre pune īn joc sensul lumii si locul omului īn univers; prin fiecare din actiunile noastre, chiar cānd nu o vrem, noi constituim o scara de valori, cu responsabilitatile lor. Ponge afirma ca omul este viitorul omului. Acest viitor nu este īnsa dat, hotarāt. Fiecare din gesturile noastre contribuie la desenarea acestui viitor. Angoasa īnsa, departe de a fi un obstacol īn calea actiunii, īi este chiar conditia de existenta. Ea devine una cu sensul acestei redutabile responsabilitati a oricaruia īn fata tuturor.

B) aroc (īn italiana si portugheza Barocco, īn franceza si engleza Baroque) desemneaza simultan o perioada īn istoria europeana dar si un curent artistic care a fost generat īn Roma, Italia, īn jurul anilor 1600, migrānd si fiind relativ rapid asimilat īn celelalte tari si culturi europene, de unde a migrat apoi si īn cele doua Americi dar si īn alte parti ale lumii. Stilul baroc se regaseste clar reprezentat īn arhitectura, dans, filozofie, mobilier, muzica, literatura, pictura, sculptura si teatru. A excelat in arhitectura.

C) Rococo este un termen care desemneaza o perioada relativ tārzie din evolutia barocului, caracterizata de exagerarea caracteristicilor acestuia pāna la opulenta.

37. Un reprezentant al generatie 30. (Nume, carte.)

Raspuns:  Emil Cioran. Pe culmile disperarii.













Document Info


Accesari: 4979
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )