Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Istoria bizantina

istorie












ALTE DOCUMENTE

O istorie a planetei Marte
Adolf Hitler
Unirea de la 1 Decembrie 1918
AL DOILEA RaZBOI MONDIAL IN EUROPA
CONTINUAREA REVOLUŢIEI DE LA 1848 ÎN TRANSILVANIA
VIZIUNEA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ (II)
Zilele Craiovei, un festival multiart
Primul razboi mondial -un nou tip de razboi-
ÎNTOARCEREA BELETRISTICII sI BILANŢUL EVULUI MEDIU
PERIOADA MAJORDOMILOR PALATULUI

Istoria bizantina ia sfârsit la o data sigura: cucerirea Constantinopolului de catre otomani la 29 mai 1453. În schimb ea are o data de nastere: creearea noii Rome, pe malurile Bosforului, pentru care Sfântul Constantin a decis sa-i poarte numele. La acea vreme împaratul se gândea la o apropiere de frontierele cele mai amenintate, Dunare si Eufrat, fara a avea în vedere crearea unui nou Imperiu. Din punct de vedere cronologic Bizantul a succedat Imperiului Roman deschizând o era noua. Chiar daca în structura sa a pastrat o serie de norme ce au sustinut edificiul imperial roman, evolutia sa ulterioara descoperindu-ne o directie diferita. De asemenea, Bizantul se înscrie pe coordonatele elenismului, orizont cu deschidere ampla spre antichitate, reprezentând o sinteza la alcatuirea careia au contribuit factori si valori apartinând unor culturi diverse.  



Rolul Imperiului bizantin în istoria europeana si a poporului român nu poate fi neglijat chiar daca multi îl trec uneori cu vederea. De fapt întreaga istorie a crestinismului, din momentul în care a devenit religie libera, s-a desfasurat în cadrul acestui Imperiu. Prin studierea Istoriei si Spiritualitatatii Bizantului putem întelege mai bine cadrul si modul în care crestinismul s-a dezvoltat, si-a formulat dogmele si normele sale de baza, a creat opere de cultura, arta si arhitectura, a dat viata unor forme superioare de traire spirituala si s-a impus în viata societatii determinându-i cursul. Bizantul a fost, asa cum spune bizantinologul, Steven Runciman, «imperiul lui Dumnezeu pe pamânt, o palida imagine a Împaratiei lui Dumnezeu din Cer».

În ceea ce ne priveste pe noi românii, Bizantul a avut un rol hotarâtor în continuitatea daco-romana, în crestinarea noastra, în procesul de formare a poporului si a limbii române, în organizarea si viata bisericeasca, în cultura si arta. În perioada migratiei popoarelor, Imperiul bizantin a reprezentat singura formatiune politica din sud-estul european care a reusit sa se impuna în fata barbarilor, obligându-i pe acestia sa dea libertate de viata si de credinta autohtonilor daco-romani. De la Bizant a fost condusa activitatea misionara de crestinare în partile noastre. Mai târziu, când s-au constituit Statele feudale independente românesti, în secolul al XIV-lea, întemeierea mitropoliilor si organizarea bisericeasca, formele pe care le-a îmbracat monahismul, toate s-au facut în strânsa legatura cu Bizantul.

Orasul Byzantion, de unde vine numele de Bizant, a fost fondat pe malul vestic al Bosforului în jurul anului 660 î.d.Hr. Pozitia sa geografica deosebit de favorabila, i-a permis sa aiba succese economice si politice notabile înca de la înfiintarea sa. Acest oras domina comertul dintre Marea Neagra si Marea Egee, dintre Europa si Asia Mica, fiind usor de aparat, înconjurat pe trei laturi de ape. Cu toate acestea Bizantul nu si-a putut apara granitele sale, fiind cucerit pentru o scurta perioada de persi, la sfârsitul secolului al VI-lea. Adevarata glorie a orasului va începe însa în timpul domniei lui Constantin cel Mare cel care îl va transforma în capitala Imperiului.

Foarte multi cercetatori au considerat ca Imperiul bizantin a fost o continuare directa a Imperiului roman, numindu-l chiar la un moment dat (395), Imperiul roman de rasarit. Afirmatia nu este lipsita de temei deoarece Împaratii bizantini au pastrat o lunga perioada de timp titulatura Împaratilor romani, s-au considerat pâna la sfârsitul Imperiului urmasii acestora, revendicând toate teritoriile asupra carora acestia stapânisera. În Imperiul bizantin au supravietuit forme de organizare statala, administrativa ori sociala de traditie romana. Dreptul si normele juridice romane au ramas în vigoare multa vreme, cu modificari neesentiale. Chiar si limba oficiala a Imperiului a fost pâna la începutul secolului al VII-lea, latina. La rândul lor locuitorii Imperiului bizantin se numeau pe sine romei, iar tara lor era Romania sau pamântul roman.




Caracterul grecesc al lumii bizantine s-a accentuat începând cu secolul al VII-lea, cu domnia împaratului Heraclius, când latina este înlocuita cu greaca. Grecismul va deveni mai pregnant în secolele urmatoare, când între Apus si Rasarit vor interveni disensiuni religioase majore (iconoclasmul, schisme) si chiar conflicte politice ca în cazul cruciadelor.Vom întâlni pentru bizantini tot în aceasta perioada si termeni ca: helleni sau helladikoi, dar în mod izolat si fara sa-l înlocuiasca pe cel de romei. Persistenta traditiilor grecesti si a populatiei de limba greaca în Imperiul bizantin a determinat pe istoricul August Heisenberg sa spuna ca: «Bizantul este Imperiul roman devenit crestin, dar de nationalitate greaca» iar pe Karl Krumbacher sa considere elenismul ca al doilea element fundamental al civilizatiei noastre. De altfel grecii de astazi considera istoria Bizantului drept istoria lor nationala. În definitia lui Krumbacher si a altor cercetatori, se mentioneaza ca al treilea element constitutiv: crestinismul. De altfel, cum se stie, religia crestina a reprezentat osatura spirituala a Imperiului bizantin. Întreaga viata publica si particulara a bizantinilor era patrunsa de învatatura crestina. Literatura bizantina, ca si majoritatea creatiilor artistice si arhitectonice, îsi au sursa de inspiratie în crestinism. De aceea Istoria si Spiritualitatea Bizantului presupune preocuparea pentru cunoasterea istoriei crestine pe o perioada de 1.000 de ani, atât cât a durat Imperiul bizantin.

În cadrul realitatilor bizantine un loc important l-au avut si diferitele influente, fie ca au fost orientale, fie occidentale, în disciplina pe care o studiem având obligatia sa tinem seama si de acest lucru. Reiese din cele de mai sus ca Istoria si spiritualitatea Bizantului este o stiinta vasta, ca domeniul ei de cercetare este complex, meritând din plin a fi studiata în cadrul Facultatilor de Teologie Ortodoxa.

Multumiri Prea Fericitului Parinte Patriarh TEOCTIST, Parintelui Arhim. Grigorie BĂBUs, D-lui. Prof. Emilian POPESCU, Familiei 












Document Info


Accesari: 3455
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )