Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MATEMATICA IN REGULAMENTUL ORGANIC

istorie












ALTE DOCUMENTE

Civilizatia azteca
Viata si opera lui Herodot
"Cu Hitler la putere"
Abraham Lincoln si Keneddy
Cucerirea Constantinopolului de catre turci. Crestinii sub dominatia turceasca.
NASTEREA SIONISMULUI
Pana LA RAZBOIUL DE sase ZILE
Alexandru Ioan Cuza, intemeietorul Romaniei moderne
Capitulatiile: puncte de vedere Juridice
intre tentatia si teama democratizarii institutiilor reprezentative

MATEMATICA IN REGULAMENTUL ORGANIC

S'a crezut multa vreme ca Regulamentul Organic, aplicat în Muntenia dela 1831 si în Moldova dela 1832, ereŕ o legiuire ce ni se harazise de catre Rusia, în scopul de a se mai pune orândui 818b15i ala în ocârmuirea tarii. Cercetându-se mai deaproape acest Regulament fata de fostele reguli, de datinele si de dorintele tarii pe atunci, s'a vazut ca dânsul are o origina nationala, ca a capatat o alcatuire în raport cu nevoile tarii si ca în definitiv el este o opera româneasca. El a fost discutat de comisii compuse din Munteni si Moldoveni, unele având ca secretari pe fostul Domnitor Barbu stirbei si pe marele enciclopedist român al veacului trecut, Gheorghe Assaghi. Regretatul profesor Pompiliu Eliade spune în aceasta privinta urmatoarele, în scrierea sa La Roumanie au XIX-e sičcle:



« Le Rčglement Organique est, avant tout, une oeuvre roumaine. Qu'il ait été ou non un don dela Russie pendant l'administration provisoire des trois présidents, c'est dans l'esprit roumain qu'il a vu d'abord son éclosion, c'est la pensée moldave et valaque qu'il représente ; dans ses bons et mauvais côtés c'est le ręve des boyars des deux principautés qu'il a voulu réaliser ».

Numai în partea sa politica si religioasa Regulamentul Organic are multe dispozitiuni rusesti.

Astfel fiind, cum noi acě nu ne ocupam, nici de politica, nici de religie, putem sa consideram ca prevederile acelui regulament, în privinta învatamântului matematic la noi în tara, exprima starea ideilor si nevoilor ce ereau pela 1830 în Muntenia si Moldova în privinta acestor stiinte. Din acest punct de vedere, cunostinta dispozitiunilor privitoare la matematici prezinta interes pentru istoricul matematicilor în România.

Regulamentul Organic al Muntenii prevedeŕ patru feluri de scoli pentru învatamântul public : scoalele începatoare, Umanioarele, Invataturi complimentare si Cursuri speciale.

scolile începatoare sunt scolile primare de azi si aveau 4 clase. Ca învataturi de matematica se prevedeŕ urmatoarele:

Clasa II : "Se vor deprinde înca la acele patru lucrari ale aritmeticii, facând socoteala din gând cu numere simple ; aceasta deprindere va da mai la urma scolarului multa înlesnire a face curând orice socoteala".

Clasa III : "Aritmetica practica pânala frângeri inclusiv".

Clasa IV : "Sa vor învatŕ începuturi de geometrie si de mecanica practica".

Ca observare generala pentru toate clasele se mai spuneŕ : "Aceste învataturi vor fi trebuincioase mai ales tinerilor care nu vor puteŕ sa urmeze mai departe ale lor învataturi, care înca esind dintr'acest clas sa vor da la vrun mestesug. Acestora sa vor da numai cunostintele cele mai simple de geometrie si de mecanica care sunt de neaparata trebuinta pentru lucrarea din toate zilele la zidarie, dulgherie si celelalte".

Umanioarele coprindeau de asemenea 4 clase si ereau gimnaziile clasice de azi. La ele, în clasa I si II, nu se predŕ nimic din matematici. La celelalte doua clase se prevedeŕ urmatoarele :

Clasa III : "Se va începe cursul de aritmetica rezonata si se va întinde pâna la frângeri inclusiv".

Clasa IV : "Aritmetica se va sfârsě, sa va aplicŕ aritmetica la tinerea registrurilor".

In scolile de învataturi complimentare ereau trei clase, si constituiau partea superioara a liceului de azi. Se prevedeŕ aci :

Clasa I : "Geometria, algebra".

Clasa II : "Fizica".

Clasa III : "Chimia".

Pentru scolile cu Cursuri speciale ereau trei sectiuni : una pentru studiul legilor, alta pentru matematici aplicate si alta pentru agricultura practica.

Sectia de matematicii aplicate comprindeŕ trei clase, în care trebuiŕ sa se învete :

Clasa I : "Trigonometria aplicata la mestesugul de ridicarea planurilor si Algebra superioara".

Clasa II : "Sa va învatŕ mai întâiu calculul diferential si integral, pe urma geodesia, pe cât poate fi trebuincioasa la Triangulatia cea mare pentru ridicarea planurilor topografice".




Clasa III : "Sa va învatŕ Mecanica si Architectura".

Pentru scolile începatoare nu se da explicatii relative la învatamântul aritmeticii.

Pentru învatarea aritmeticii la Umanioare se da multe detaliuri si anume : "Aritmetica, deosebit de întrebuintarea ei cea de obste, coprinde precum toate celelalte stiinte exacte, folosul a deprinde cugetarea si patrunderea la întelegere si a da placere pentru deslusirea ideilor ; de aceia aritmetica trebuie sa se învete ca un mijloc de deprindere a întelegerii, iar nu într'un chip mecanic, sau ca un lucru numai de tinere de minte. Nu este în destul ca scolarul sa învete regulile pe din afara, ci trebuie ca sa dea si cuvântul pentru fiecare regula ; scolarul trebuie ca sa se povatuiasca astfel la aceasta învatatura, în cât sa poata gasě singur regula ; rola unui profesor este a unui povatuitor ce lumineaza drumul scolarului si prin întrebari si probleme îl opreste ori când vede ca scolarul se abate din drum".

"Aritmetica se va împartě în doua cursuri, care se vor face de acelasi profesor în clasul al treilea si al patrulea, cursul dântâiu se va urmŕ numai pâna la frângeri inclusiv, cel de al doilea va începe dupa frângeri si va merge pâna la sfârsit. Dupa aceia amândoua partile cursului de aritmetica sa vor aplicŕ la tinerea registrurilor pentru tot felul de operatii de negot si de economia casnica. Teoria si practica vor fi temeiul acestei parti de învatatura. Metodul ce se va întrebuintŕ în scoli va fi deodata cel mai deslusit si cel mai simplu, si operatiile, cu toate ca numai închipuite, vor fi însa razimate pe exempluri adevarate".

"Profesorul, dupa ce va da o prescurtare de deosebitele sisteme, va desvoltŕ pe aceia ce sa afla primita în scoala si o va spune la toate combinatiile ce se pot întâmplŕ la tinerea registrurilor în dopia scriptura".

"Va da scolarilor model de deosebite registruri întrebuintate în negot, ajutatoare si principale, le va talmaci trebuinta de a-si asezŕ lucrarile pe o contabilitate sigura si bine întocmita, si a-le adeverě prin bilanturi potrivite".

"Profesorul, va da scolarilor sa faca toate lucrarile trebuincioase pentru tinerea regulata a registrurilor, atât ajutoare cât si principale".

In clasele scoalei de învataturi complimentare se cereŕ sa se aiba în vedere urmatoarele norme pentru predarea matematicilor :

"In clasul întâiu de învataturi complimentare se va învatŕ înca Geometria si Algebra pâna la ecuatiile gradului al doilea inclusiv, aceste doua învataturi se vor începe întraceiasi vreme, si se vor urmŕ amândoua alaturia însa schimbându-se una într'o zi si alta într'alta".

"Cursul Geometrii se va împartě în Geometrie plana, geometrie solida si trigonometrie drept liniata. Cartea cea d'întâiu se va sfârsě în semestrul d'întâiu si celelalte doua în cel de al doilea".

"In partea doua si a treia profesorul va desvoltŕ deosebitele aplicatii ale geometrii, va propune câteva aplicatii ca niste probleme, a caror deslegare scolarii o vor face cu ajutorul profesorului".

"Fisica se va învatŕ în clasul al doilea al învataturilor complimentare".

"Acest curs care va tine un an, se va înpartě în doua parti potrivit cu cele doua semestruri ale anului scolastic".

"In partea cea dintâiu se va aratŕ proprietatile generale, si starea deosebitelor trupuri".

"In partea a doua se va vorbě pentru fluidurile imponderabile (nesupuse cântaririi)".

"In partea întâia se vor coprinde toate principurile sau lucrarile mecanicii rationale care se pot aplicŕ mai dese ori".




"Cele mai multe dintre aceste principuri vor fi numai aratate fara a se dovedě, pentru ca scolarii acestui clas nu vor fi îndestul sporiti în matematica, ca sa priceapa demonstratia tutulor principurilor, însa se va aratŕ mai mult aplicatia lor".

"Intr'aceasta parte a cursului se va da multa desvoltire teorii pentru rezistantia trupurilor solide, în odihna sau în miscare si pentru frecarea lor".

"In partea doua se va aratŕ mai cu seama teoria caldurii".

"Intinderea acestui curs trebuie sa coprinza toate fenomenele de capetenie, se vor coprinde înca mai cu deosebire acelea care pot aveŕ aplicatii trebuincioase ; celelalte se vor aratŕ mai pe scurt".

"Aceasta rânduiala va coprinde în sine mijlocul de a legŕ între ele deosebitele parti ale fizicei, a înlesně a lor întelegere si a tiparě în minte lucrarile lor, aceasta nu s'ar puteŕ dobândě daca s'ar cercetŕ numai fenomenele a caror cunostinta este nemijlocit trebuincioasa la mestesuguri".

"Deosebit de aceasta, daca scolarii nu pot sa învete oare care teorii, trebuie însa sa cunoasca macar fiinta lor, ca sa simta câta este departata între învatatura ce ei au dobândit si între toata întinderea stiintei".

"Pentru a înlesně întelegerea lucrarilor sau a fenomenelor ce se vor aratŕ în cursul fizicei se vor face la fiecare lectie esperimenturi".

"Cursul chimii se va face în clasul al treilea de învataturi complimentare".

"Aceasta stiinta are o întindere foarte mare : în ale ei aplicatii se arata atât de multe lucrari deosebite si trebuincioase în cât este de mare trebuinta a se aratŕ în ce chip trebuie a se cârmui învatatura ca sa se pazeasca hotarele stiintei, însa fara a se margině întinderea ce i se cuvine".

"Cursul chimii se va sfârsě într'un an ; în semestrul dintâiu se va face chimia generala, numai trupurile trebuincioase se vor cercetŕ în toate chipurile ; si aceasta vor slujě a dovedě regulele generale ale stiintei. scolarii vor fi datori a face însasi toate experientiile, si mai ales acele la care trebuiesc instrumenturi pentru cercetari marunte si mai delicate".

"In semestrul al doilea se vor aratŕ mestesugurile chimiei împartindu-le dupa însusirile prin care sa leaga unul cu altul".

"Când scolari vor fi destul înaintati, li se vor da materii a analisě, compozitia acestor materii fiind cunoscuta numai profesorilor ; scolarii vor cereŕ singuri sa afle deosebirele parti din care sa alcatuieste acea materie, si vor da înscris ceia ce vor aflŕ, dupa aceia profesorul va face bagarile de seama ce va socotě cuviincioase, dând laude acelor ce se vor fi apropiat mai mult de adevar".

"Aceste lectii se vor face pela sfârsitul cursului si vor aveŕ mai cu seama drept sfârsit învatatura principurilor generale de analisul chimic al trupurilor minerale si organice".

"Laboratoriul de chimie se va încredintŕ unui om cu buna stiinta si aceasta va fi dator a pregatě experientiile pentru curs si a povatuě pe scolari la operatiile ce trebuie sa faca si ei însusi".

Am reprodus si partea privitoare la fisica si chimie pentru a se vedeŕ ca se cercŕ de pe atunci sa se faca multe lucruri bune, care nu s'a ajuns nici pâna azi sa se realizeze !

(Va urmŕ).

I. Ionescu.












Document Info


Accesari: 1419
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )