Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































MIsCĂRI SOCIALE LA CUMPĂNA SECOLELOR ALXIX-LEA-ALXX-LEA

istorie












ALTE DOCUMENTE

A FOST SUPER-TERORISTUL ABU NIDAL RECRUTAT DE MOSSAD PENTRU ISRAEL?
TRANSFORMĂRILE ECONOMICE, POLITICE sI CONFESIONALE DIN TRANSILVANIA sI UNGARIA ĪN SECOLUL AL XV-LEA sI LA ĪNCEPUTUL SECOLULUI AL X
Constantinopol
AL DOILEA RaZBOI MONDIAL IN EUROPA
Gaius Iulius Caesar
Expeditiile lui Cristofor Columb
ZAMOLXIANISMUL dacic
GRECIA CLASICĂ - EPOCA CLASICĂ 479 -332 īen
DREPTUL ANTIC - DREPTUL GETO - DAC
Cultura si Civilizatia Greaca

MIsC RI SOCIALE LA CUMP NA SECOLELOR ALXIX-LEA-ALXX-LEA




PROBLEMA AGRAR N ROM NIA LA SF RsITUL SECOLULUI AL XIX-LEA sl
NCEPUTUL SECOLULUI XX.

FR M NT RI SI R SCOALE R NEsTI (1888-1907).

R SCOALA DIN 1907 SI CONSECIN ELE SALE N VIA A SOCIAL-POLIT1CA A
ROM NIEI.

-AC IUNI SOCIALE ALE LUCR TORILOR INDUSTRIALI.

Problema agrara n RomSn     >a sf rsitul secolului a! XIX-Iea si eputul secolului XX. Predominarea agriculturii n ansamblul economiei ionale si afirmarea deschisa a neajunsurilor multiple din cadrul sau a generat societate o veritabila problema agrara care dupa anul 1878, a urmat o jlutie lenta, catre o solutie impusa de realitatile din lumea satului rom nesc, ntr i aceasta perioada, ea s-a constituit, alaturi de problema electorala ca un iectiv major al vietii social-politice din Rom nia. Pentru rezolvarea sa grabnica iu pronuntat, ntre altii, Vasile Kogalniceanu, Constantin Garoflid, Spiru Haret, >du Rosetti, Constantin Dobrogeanu-G 12512e415m herea. Repartitia injusta a fondului iciar, n conditiile n care reforma agrara din august 1864 nu a rezolvat >blema agrara, fiind si incompleta, iar Rom nia se plasa, la sf rsitul secolului cut, pe locul patru n lume n ceea ce priveste exportul de cereale, a facut ca jatia taranimii, principalul producator economic, sa se agraveze permanent.

Dupa unele date, n 1905, 91,9% din populatia Vechiului Regat traia la sate 7 790 de mari proprietari funciari posedau o data si jumatate mai mult pam nt c t 957 287 gospodarii taranesti luate la un loc. Marea proprietate funciara era tinuta ntre altii, de bogati proprietari funciari, ca Gheorghe Gr. Cantacuzino, isarab Br ncovenu, Dinu Mihail. O statistica din 1903 mentiona ca 300 000 de nilii taranesti nu aveau deloc pam nt, iar 423 403 de familii aveau p na la trei ctare. si aceasta integritate a tins mereu sa se agraveze. Repartitia proprietatii rare n jurul anului 1907 reiese din tabelul de mai jos.

REPARTI IA PROPRIET ILOR FUNCIARE N ROM NIA N A DOUA IM TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA


Nr. de hectare

% din suprafata cultivata

p na n 10 hectare


10-50 ha


50-100 ha


100-500 ha


peste 500 ha




Principalul defect al legii agrare din 1864, n ciuda masurilor luate ntre

si 1886, a fost ca taranii primeau prea putin pam nt. Cu toate eforturile de

re a bazei tehnice a agriculturii, unii mari proprietari au preferat sa se

ze, n continuare, pe intensificarea muncii taranilor. De aceea, cei din urma

siliti sa ncheie nvoieli suplimentare, care p na n 1882 au fost ndeplinite

od silit, de multe ori, prin apelul la dorobanti. Sistemul de nvoieli agricole

ivantaj , astfel, masiv pe tarani, supusi unui regim de munca tot mai intens.

.ractele agricole s-au mentinut si la sf rsitul secolului al XIX-lea.    La

varea situatiei taranimii a contribuit si dezvoltarea sistemului arendasiei, ca

ntermediar ntre taran si proprietar, printre cele mai rasp ndite din Europa

ei epoci. In 1907, din 180 mari proprietari funciari doar 40 preferau sa nu-si

ideze pam ntul. S-a ajuns chiar la constituirea unor trusturi arendasesti,

;um cel al fratilor Fischer-Justin, Costiner, Mirica, Pappiu, care, n 1905,

neau venituri uriase din exploatarea unor suprafete ce nsemnau 159 399 ha.

n arabil. Deoarece unii contemporani au supralicitat caracterul antisemit al

carilor taranimii, mentionam ca n jurul lui 1907 44% din arendasi erau

ni, 43% evrei, iar 13% straini.

Starea de saracie a taranimii a fost ad ncita si de marile diferente dintre

ani privind numarul de vite de tractiune si hrana. Lumea satelor se confrunta

grave probleme economice, sociale si sanitare, pe care statul, n ciuda unor

rturi, a fost incapabil sa le rezolve. Majoritatea taranimii se afla la discretia

Tiatarilor, fiind apasata de dob nzi uriase percepute n schimbul mpru-

iturilor. S-au adaugat, totodata, numeroase boli, regimul de subalimentatie,

nditiile grele de viata, toate grev nd dureros asupra situatiei taranimii. Politica

vernamentala a vizat, p na la rascoala din 1907, doar solutii paleative la o

ablema at t de acuta n societatea rom neasca S-au urmarit, asadar,

ntinerea marii proprietati agricole si ntarirea celei mici. Se dorea rezolvarea

oblemei agrare doar prin v nzarea pam ntului din domeniile statului si

■yordarea de credite catre taranime.

Fram ntari si rascoale taranesti (1888-1907). Fram ntarile si agitatiile ranimii, al caror punct culminant l-au reprezentat rascoalele, au pus n lumina ontradictiile din s nul societatii rom nesti n pragul secolului al XX-lea si au onstituit forme de actiune specifica n viata satului.

n martie    1888, pe fondul luptei contra guvernului, s-a rasp ndit n

luntenia zvonul ca guvernul a decis mproprietarirea taranilor, dar marii



roprietari funciari au convins pe primari sa nu nfaptuiasca aceasta, element

are a constituit pretextul nemultumirii taranilor. La 22 martie /3 aprilie 1888,

refectu! de Ialomita s-a ndreptat spre Urziceni, unde se str nsesera mari mase

le tarani, pentru a-i linisti, dar nu a reusit. Rascoala s-a extins, n luna aprilie

I888, n judetele Prahova, Vlasca, Gorj, Mehedinti, Ilfov, Vaslui, Roman, Tecuci,

Suceava, Neamt Printre localitatile ce au devenit focare ale rascoalei au fost

Lipia Bo/dani (jud. Ilfov) si Dumbraveni Botosani). Ţaranii au ars conace, au

distrus registrele de proprietate, s-au rafuit cu reprezentantii administratiei de

stat, au trecut la mpartirea rezervelor de cereale, n principal de porumb. Cete

de tarani au ncercat sa patrunda n orase ca Galati si Mizii. Autoritatile au trecut

la reprimarea rascoalei. Multi tarani au fost ucisi sau raniti, iar peste 3 000 au

fost arestati.

Silit de agitatiile taranesti guvernul a propus Parlamentului unele masuri nd v nzarea unor mosii ale statutului catre tarani, modificarea unor /ederi ale legii tocmelilor agricole, dar n esenta legislatia agrara a ramas limbata n anii 1888-1889 noi agitatii taranesti au fost nregistrate n itele lasi, Bacau, Vaslui, Roman, Vlasca, Ilfov, Mehedinti, Prahova, Dolj. n rina anului 1893 si n anul urmator, n urma unor noi legi date de guvernul servator, obligatiile financiare ale taranilor au sporit mult. Aceasta a generat rascoale n judetele Vaslui, Botosani, Tutova, V lcea, Dolj. n 1899 ras-lele au cuprins si alte judete. Dupa anul 1900, introducerea unui impozit pe turile spirtoase a trezit numeroase nemultumiri n lumea satelor.

Demn de subliniat este si faptul ca, la nceputul secolului nostru miscarea ia/ista s-a implicat mai mult n abordarea problemei agrare, ncerc nd, prin rmediul cluburilor sale la sate, patrunderea ideilor socialiste si n lumea ila. Circa 230 de cluburi au fost formate n C mpia Munteniei, unele grup nd 3 de membri. Ea s-a desfasurat, astfel, n conditiile agravarii problemei gre, a transformarii sale ntr-un indiciu n functie de care urma sa se decida ■ctia progresului societatii rom nesti, a bunelor intentii, a politicii deseori itropice a guvernelor, dar fara un efect concret.

Rascoala d<n 190? si vo-'-ih i. v>teSc sale In v>-h;> socia!-po itrca a m niei.Rascoala din 1907 a constituit apogeul miscarilor sociale de la finele >cii modeme, ce s-a remarcat printr-o amploare, intensitate, grad de violenta irindere si caracter exploziv fara precedent. Unii contemporani au ntrevazut ;a un veritabil razboi taranesc, ce a impus cu stringenta necesitatea rezolvarii blemei agrare.

Rascoala a izbucnit la 8/21 februarie 1907 n satul Flam nzi (jud. Boto-li), pe o mare mosie a trustului fratilor Fischer. Ţaranii au cerut ncheierea )r nvoieli mai lesnicioase, dar administratorul a refuzat, drept pentru care a t batut si alungat. Agitatia a cuprins repede numeroase sate si comune din dul Moldovei - jud. Dorohoi si lasi. Unii au lansat zvonul ca rascoala s-a reptat contra arendasilor evrei, dar desfasurarea evenimentelor ulterioare a efat falsitatea acestei afirmatii. Au fost alungati proprietari, c rciumari si ndasi, s-au devastat conacele si sediile administratiei locale. Primele ciocniri fortele de represiune au determinat intensificarea rascoalei, al carui apogeu a t atins n Moldova ntre 5 si 10 martie 1907. Rascoala s-a extins ulterior n ntenia si Oltenia - jud. Romanati, Vlasca, Teleorman, Ilfov, Dolj. Cel din na si mai ales satul Bailesti, a reprezentat un puternic focar de rascoala ntre si 15 martie 1907 rascoala a atins apogeul n sudul tarii. S-a ncercat de catre ani fortarea barierelor oraselor si patrunderea n centrele urbane: precum rabia, R mnicu Sarat, Giurgiu, Buzau.

Ţaranimea a utilizat, n cadrul unei miscari spontane, diverse forme de ita precum ntocmirea de petitii, distrugerea registrelor de proprietate, icarea conacelor marilor proprietari, ncercarea de a ridica unele fortificatii, trugerea liniilor de comunicatie, pentru a mpiedica deplasarea fortelor de )resiune.. Solicitarile taranimii erau concentrate n formula: Noi vrem m ntl". n unele cazuri, documentele mentioneaza unii lideri locali ai taranilor numiti si studenti". Dezvaluind un registru mai larg al nemultumirilor sociale,

numerosi lucratori industriali si-au manifestat pe diferite cai solidaritatea cu rasculatii la Galati, Braila, Pascani, Valea Prahovei.

Intensitatea rascoalei a determinat r' ictia autoritatilor, ce au recurs la unitatile militare. La 12/25 martie 1907 guvernul conservator a demisionat si a lasat locul unuia liberal, pe care l-a sprijinit nsa, prim-ministru fiind DA. Sturdza. Guvernul a reprimat violent rascoala. S-a folosit artileria pentru pacificarea" unor sate, precum la Stanesti, Ba/iesti, Vieru si Hodivoaia. Numerosi tarani au fost ucisi, altii urmariti n justitie si condamnati la ani grei de nchisoare.

Numarul victimelor este dificil de precizat cu exactitate. Ion I.C. Bratianu mentiona n Parlament numarul de 419 tarani ucisi. Ziarele patronate de Constantin Miile, .Adevarul" si Dimineata", dadeau cifra de 12-13 000 de victime. Regele Caro/ declara ministrului Angliei la Bucuresti ca era vorba de mai multe mii". Au luat pozitie, protest nd contra interventiei violente a fortelor de represiune, numerosi intelectuali, ca Nicoale /orga, Alexandru Vlahuta, Ion Luca Caragiale, Constantin Stere, Constantin Dobrogeanu-G 12512e415m herea, Radu Rosettisi altii. Ei au subliniat, totodata, alaturi de o sustinuta campanie de prec.a a socialistilor, prin Mihail Gheorghiu-Bujor, ca guvernul avea o responsabilitate deosebita pentru soarta taranimii si a tarii n general, si de aceea se impunr rezolvarea ne nt rziata a chestiunii taranesti".

Rascoala a avut o audienta deosebita n provinciile rom nesti aflate ' b dominatie straina (Transilvania, Bucovina, Basarabia), precum si un re ou deosebit n presa din Serbia, Bulgaria, Austro-Ungaria, Canada, Germania, .are a nfatisat cititorilor situatia taranimii din    Rom nia, si a criticat reprimarea




nta a miscam sociale Austro-Ungaria si-a manifestat chiar ngrijorarea" fata /enimentele din Rom nia si repercusiunile lor posibile asupra rom nilor din silvania Rascoala a fost mentionata si n lucrarile Congresului din 1907 de uttgarta\ Internationalei a ll-a

Rascoala din 1907 a determinat impunerea ferma n opinia publica din nia a problemei agrare si a tras un semnal de alarma n legatura cu

adictnle din tara noastra si necesitatea adoptam unor masuri eficiente drnele ce s-au succedat la conducerea tarii au adoptat noi masuri n cadrul latiei agrare Astfel, ntre 1907-1909 s-au adoptat legea pentru nvoirile -,ole, ce a stabilit un plafon maxim de arenda, legi privind nfiintarea Casei i/e,' marginirea dreptului de a avea proprietati n arenda, trecerea n netatea statului a unor terenuri agricole, legea de modificare a unor eden privind bancile populare, ce a nlesnit unele mprumuturi acordate iilor, cea privind judecatoriile de ocoale, ce urmau sa rezolve litigiile ntre ii si proprietari, legea pentru constituirea obstilor taranesti de arendare n a unei legislatii agrare, care a afectat, n principal, pozitiile conservatorilor, Ierna agrara a continuat sa ram na o preocupare a vietii politice interne, de arei rezolvare depindea nsasi evolutia tarii n climatul de puternica /escenta social-pohtica de la nceputul secolului nostru n Rom nia, liberalii ustinut, dupa 1913, necesitatea nfaptuim unei reforme agrare si electorale Actiuni sociale ale Sucratoriior industriali.    Progresul economiei rom

dupa cucerirea independentei de stat, aflata de altfel, sub semnul
isificarn revolutiei industriale, a determinat afirmarea lucratorilor industriali,
centra
ti n zone ca Bucuresti, porturile dunarene, Valea Prahovei Traind si
cind
n conditii dificile, rezultat al realizam revolutiei industriale, acestia au
mizat actiuni de lupta specifice nivelului lor de dezvoltare Grevele s-au
jltit si au capatat amploare si durata La sf rsitul secolului trecut, pot fi
itite grevele carutasilor din Braila (1884), ale muncitorilor tipografi din lasi si
ure
sti (1886, 1887), ale ceferistilor din Galati si Bucuresti (1888)    Orga-
rea unor formatiuni politice ale socialistilor si ale sindicatelor a determinat o
i
a noua n lupta pentru ameliorarea conditiilor de viata si de munca ntre

si 1906 au avut loc 580 actiuni greviste n acelasi timp, lucratorii industriali
j exprimat solidaritatea cu lupta
taranimii, au luat cunostinta de pozitia
īarn sociale fata de rezolvarea problemei nationale, agrare si electorale, fata
;onflictul militar, care se contura n lume

Pe fondul progresului n structura social-economica a tarii contradictiile ale au evoluat, rezolvarea lor fiind avuta n vedere de toate echipele ernamentale ca o solutie pentru propasirea tarii


Din raportuldin 7 februarie 1906 al procurorului general N Leonescu catre ministrul justitiei

Este absolut imposibil locuitorilor din comuna Falciu ca sa arendeze pam nt pentru hrana as pe alte mosii, chiar c nd acei care le poseda ar voi a le arenda, fiindca nu-si poate ndeparta pe care trebuie sa o aiba pe fiecare zi acasa, pentru hrana copiilor, si nu-si poate cultiva, ■ghe si transporta recolta de la distante considerabile

Am pus n vedere at t inspectorului comunal c t si ajutorului de primar Gh Grancea ca sa ia toate masurile de a preveni n caz c nd locuitorii comunei Falciu ar voi ca sa atace proprietatile vecine, si sa ncunostimteze de urgenta parchetul

Mi-e teama domnule ministru, ca orice masuri se vor lua si orice sfaturi se vor da locuitorilor lipsiti absolut de pam nt pentru hrana si pasune vor ram ne ineficace n fata marei mizerii produse prin refuzul arendasilor de a ie da pam nt fie pe bani fie pe munca si vor sav rsi delicte si crime constr nsi de nevoi

n urma celor raportate, va rugam domnule ministru ca n lipsa unui text de lege care sa le impuie tuturor arendasilor si proprietarilor ca sa dea o c time de pam nt pentru o hrana si pasunat locuitorilor care au trebuinta, ca sa luati masuri de a se ndrepta aceasta stare de lucruri din partea arendasilor si proprietarilor, pentru ca astfel sa se poata pre ntimpina nemultumirile si rascoalele satesti

Articolul Apararea mea de Vas/Ie Kogalmceanu

Rascoalele taranesti din martie 1907 au avut de urmare fireasca o ntinsa cercetare judiciara si administrativa pentru aflarea autorilor rascoalei La nceput, n martie si aprilie opinia publica, fund nca sub impresiunea zguduitoare a revoltelor, credea ca taranii s-au rasculat mpinsi de instigatori sau de vreo orgamzatiune revolutionara care lucra la sate

n atmosfera aceasta ncarcata a nceput sa nasca, sa pnnza ncetul cu ncetul si apoi sa ia trup definitiv acuzarea ca vina, sau cel putin o parte din vina o am eu Dintru nt i nimeni nu s-a g ndit la mine La izbucnirea revoltei eram linistit, crez nd, ca atātia altn ca nu e vorba dec t de izbucnire, a unei nemultumiri locale Era nsa sc nteia care cazuse ntr-un butoi cu dinamita

ntreaga tara lua foc Atunci banuielile care ratacisera c teva zile de colo n colo, care
trecusera granita si dadeau vina pe seama strainilor, s,e oprira asupra mea
y Instructia ncepuse n tot cuprinsul tarii sefii armatei instruiau, agentii administrativi instruiau



membrii justitiei mstruiau Ideea fixa, preconceputa cu care pornisera toti la cercetare era ca ne aflam n fata unei revolutii organizate Trebuia sa se afle organizatia

Constatarea aceasta este adevarata, este adevarul sf nt Astfel actele de acuzare ale parchetelor ar mentiona numele instigatorilor Imediat pe aceste acte, ncheierea este ca rascoalele taranesti din 1907 nu se datoreaza instigatiunilor vreunei orgamzatium criminale ci starei economice si culturale a taranilor (subl n text) Constatarea aceasta priveste ntreaga tara si nu eu sunt acela care o fac, ci actele judecatoresti oficiale '

Cu privire la reprimarea rascoalei din 1907

n privinta modului n care trebuia executata reprimarea rascoalei trebuia spus ca Ministerul de interne si cel de razboi au emis ordine dintre cele mai .energice , prin care au imprimat, de la bun nceput acestei actiuni, un caracter deosebit d s ngeros lata c teva din aceste ordine Generalul Gig rtu, comandantul diviziei a ll-a de la Craiova cerea n 14 martie prefectului de Dolj sa se aduca la cunostinta autoritatilor si locuitorilor chiar din locurile nerazvratite, ca trupa are ordin sa traga at t cu armele c t si cu tunurile '(Subl n text) ntr-o circulara din 16 martie catre prefectii de judete ministrul de interne I I C Bratianu atragea atentia asupra absolutei necesitati de a reprima chiar din primul moment n modul cel mai energic La 16 martie generalul Gig rtu reamintea garnizoanelor R mmcu V lcea, Slatina, Caracal regimentelor 2, 3, 19, 26 infanterie, 1 2 cavalerie, 1, 9 artilerie batalionul 1, 5 v natori, regimentelor 1, 2 calarasi si batalionul Cantemir 12, ordinele ministrului de Razboi rezum ndu-l astfel .energie - foc n carne Prinderea capetelor agitatoare n aceeasi zi ordinul nr 11 687 ulterior primul emis de acelasi general regimentelor Rovine nr 26 9 Artilerie, 1 Calarasi suna astfel Va ordon sa reprimati n mod exemplar distrug nd totul si mpusc nd pe capii razvratitilor, fara a va multumi fac nd numai prizonieri

Nemultumit de rezultatul actiunilor de reprimare comandantul Corpului 1 de armata generalul Nasturel, a dat la 17 martie Diviziei a ll-a ordinul ,ca n 48 de ore rascoala sa nceteze' El cerea generalului Gig rtu, comandantul acestei divizii, sa ordone    tuturor detasamentelor ca


nd n localitatile rasculate si ajung nd poate dupa consumarea crimei de catre rasculati, ta sa nu mpiedice trupa de a ucide pe faptuitori, sa nu o mpiedice de a incendia casele lor".

Memoriu de revendicari al lucratorilor de la moara Steaua" din Galati n timpul grevei >/<? 1. Orele de lucru sa fie de la 12 la 10 ore pe zi, iar cele doua ore de lucru p na la schimb,

bunul mers al moarei, sa se plateasca supliment dupa pretul zilei.

2. Marirea salariilor tuturor categoriilor de lucratori cu 30 la suta pe zi.

3 A nu fi concediat din lucru nici un lucrator sau lucratoare din cei aflati actualmente n greva n de un an de zile, si n special din acei ce vin ca reprezentanti la aducerea la ndeplinire a ■jicarilor cerute de noi, fiind expresia sincera a noastra

Respectarea repaosului duminical n ntregime pentru reculegere de forte; repaosul sa
a de duminica dimineata si p na luni dimineata.

Facerea unui act de nvoiala ntre noi si directia fabricii, semnat de 5 delegati lucratori la
s, dl. director al fabricii si secretarul Comisiei Generale a Sindicatelor din tara si din onor,
(a de Comert

Cerem ca plata sa se faca pentru partida de zi sa se faca la orele 5 seara ca toti sa ne
i face t rguiala, t rgul fiind nchis legal. Plata sa se faca n argint si bilete de banca, iar nu n
i cu bani de nichel, gasindu-se lipsa n ele.

Cerem ca, din mprejurari c nd un lucrator sau lucratoare a nt rziat 5-10 minute sa fie
3 a-si continua lucrul.

Cerem ca toti lucratorii si lucratoarele sa fie respectati tio personalul superior, a nu se mai
, cuvinte imorale si josnice chiar pentru onoarea personalului superic al moarei, c t si gradului
psire moral
a a lucratorilor si lucratoarelor.

Cerem ca, c nd moara are nevoie a sta vreo zi pentru difer, eparatii, lu-ratoni sa fie
adica cu totii sa fie asigurati cu 6 zile de lucru pe saptam na

Cerem plata zilelor n intregral c t vom sta n greva, greva fiind provocata de dl.
ijstrator al moarei.

Cerem ca nici un lucrator sa nu fie amendat pentru diferite ambitiuni personale ale sefilor,
fie mai nt i judecata fapta lucratorului printr-o comisie compusa din 5 lucratori si doi din
rialul superior al moarei.

Lucratorilor sa nu li se aplice amenda sub nici o forma, ci numai o morala cuviincioasa

Cerem nlocuirea d-lui administrator al moarei, care ne nvrajbeste si ne maltrateaza
jceste, aduc nd injurii legilor tarii; asemenea si a subsefului morar, pentru echilibrarea
-liei ntre lucratori si personalul superior al moarei..."

TEM

Care a fost statutul problemei agrare n om nia, la cumpana secolelor al XIX-lea - al
XX-lea.

Demonstrati caracterul radicai ai rascoalei taranesti din 1907.




loading...











Document Info


Accesari: 1379
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )