Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































NOUL CADRU DE EVOLUTIE A ROMANIEI DUPA 1918. ANALIZA COMPARATIVA CU ALTE STATE ALE EUROPEI

istorie












ALTE DOCUMENTE

DE LA CONSTANTIN LA AETIUS
Nazismul
Includerea/excluderea sociala a femeilor in Romania moderna (1878-1914)
Studiu Aromani
RELIGIILE DE MISTERE
DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA
AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
Istoriografia latina
REVOLUTII NATIONALE SI CONSTITUIRI STATALE IN SECOLUL AL XIX-LEA
LOCUL ROMANIEI IN EUROPA DUPA ANUL 1900

NOUL CADRU DE EVOLUTIE A ROMANIEI DUPA 1918. ANALIZA COMPARATIVA CU ALTE STATE ALE EUROPEI



Ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei, in 1918. Romania si-a modificat locul in Europa, transformandu-se dintr-o tara mica in una de marime medie. Suprafata sa a crescut de la 138.000 km' in 1915 la 295.049 km~ in 1918, ocupand locul 10 in Europa. Romania era, dupa Polonia, cel mai mare stat in spatiul cuprins intre Marea Baltica si Marea Egee. Potrivit datelor vremii, Polonia avea 389.000 km', Cehoslovacia -140.000 km2, Ungaria - 93.000 km2, Iugoslavia - 248.000 km2, Bulgaria - 103.000 km2, Albania - 28.000 km2, Grecia - 130.000 km2.

Aceasta schimbare de statut teritorial a permis o mai larga impli­care a Romaniei in viata internationala, mai ales, in timpul ministe­riatului lui Nicolae Titulescu (1932-1936).

a) Populatia

Romania avea 7,9 milioane locuitori in 1915; populatia sa a crescut la 14,7 milioane in 1919, ajungand la 18 milioane in 1930 si 20 milioane in 1939. Din punctul de vedere al numarului de locuitori, Romania se afla pe locul 8 in Europa, dupa URSS., Germania, Marea Britanic, Franta, Italia, Polonia si Spania. In perioada interbelica, Polonia avea circa 30 milioane locuitori, Cehoslovacia - 14,7 milioane, Ungaria - 8,5 milioane, Iugoslavia - 14 mi­lioane, Bulgaria - 5,5 milioane, Albania - l milion, Grecia - 6,5 milioane.

Pe provincii istorice, in 1930, situatia era urmatoarea:

Teritoriul

Populatia

Suprafata

knr

%

Romania

18.052.896

295.049

100

Oltenia     -

1.519.389

24.978

8,2

Muntenia

4.028.303

52.505

17,8

Dobrogea

811.332

23.262

7,9

Moldova

2.427.498

38.058

12,9

Basarabia

2.863.409

44.422

15,1

Bucovina

853.524

10.442

3,5

Transilvania

3.217.677

62.229

21,1

Banat

941.521

18.715

6,3

Crisana-Maramures

1.390.243

21.338

7,2




Dupa cum se observa, 818b15i provincia cea mai populata era Muntenia, urmata de Transilvania; cel mai mic numar de locuitori aveau Dobrogea si Bucovina.

Conferinta pacii de la Paris (1919-1920) a pus la baza deciziilor sale principiul nationalitatilor. S-a urmarit ca noile granite europene sa includa in cadrul statelor nationale un numar cat mai mic de minoritati. Pe harta Europei au aparut noi state: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria, Austria, Cehia s-a unit cu Slovacia, luand astfel fiinta Cehoslovacia; la randul sau, Romania si-a intregit teritoriul, iar Serbia a creat, impreuna cu Croatia si Slovenia, Regatul Sarbo-Croato-Sloven (Iugoslavia).

Datorita evolutiei istorice de-a lungul secolelor, mai ales in Evul Mediu, popoarele si apoi natiunile s-au amestecat pe arii geografice intinse, astfel ca nu s-a putut realiza, la sfarsitul primului razboi mondial, o deplina departajare statala pe criterii etnice. Practic, nu exista tara fara minoritati nationale. Ponderea acestora era de circa 34% in Cehoslovacia, 31% in Polonia, 23% in Iugoslavia, 18% in Bulgaria, 11% in Austria, 10% in Ungaria etc.

In Romania - potrivit recensamantului din 1930 - populatia totala era de 18.057.028 locuitori, dintre care: 12.981.324 romani (71,9%), 1.425.507 unguri (7,9%), 745.521 germani (6,15%), 728.115 evrei (4%), 582.115 ruteni si ucrainieni (3,2%),. 409.150 rusi (2,3%), 366.384 bulgari (2%), 262.501 tigani (1,5%), 154.772 turci (0,9%), 105.750 gagauzi (0,6%), 51.842 cehi si slovaci (0,35), 51.062 sarbi, croati si sloveni (0,3%), 48.130 polonezi (0,3%), dupa care urmau, cu procente mai mici, greci, tatari, armeni, albanezi, hutani si alte neamuri. Aceste date concrete aratau ca ponderea minoritatilor nationale era de 28,1%; acestea se aflau in toate provinciile istorice romanesti, cu o pondere mai mare in Bucovina, Dobrogea si Transilvania. Datorita dispersarii lor teritoriale, precum si politicii statului roman, in tara noastra nu s-au dezvoltat miscari separatiste, care sa puna in pericol unitatea nationala, asa cum s-au inregistrat in Cehoslovacia, Polonia sau Iugoslavia.

in ce priveste religia locuitorilor, situatia se prezenta astfel: ortodoxa -13.108.227 (72,6%), greco-catolica - 1.427.391 (7,9%), romano-catolica -1.234.151 (6,8%), mozaica - 756.930 (4,2%), reformat-caivina -710.706 (3,9%), evanghelica-luterana - 398.759 (2,2%), mahomedana -185.486 (1%), unitariana - 69.267 (0,4%), baptista - 69.562 (0,3%), lipoveana - 57.288 (0,35%) si cu sub 0,1% adventista - 16.102, armeano-10


gregoriana - 10.005, armeano-catolica -l .440, alte religii si secte - 7.434, Jiber-cugetatori -6.604, nedeclarata - 6.686. Provincia cea mai omogena din punct de vedere religios era Oltenia (99% - ortodocsi), iar cea mai mozaicata era Transilvania, unde se intalneau aproape toate confesiunile.

Dupa 1918, un numar important de romani a ramas in afara granitelor statului roman. Potrivit unor date statistice, numarul acestora era de peste un milion, dintre care 250.000 traiau in Rusia (Uniunea) Sovietica, 230.000 in Iugoslavia, 60.000 in Bulgaria, 23.000 in Ungaria, 40.000 in Albania, 13.000 in Cehoslovacia, 200.000 in S.U.A., 100.000 in Australia, 70.000 in Canada.

Procesul de emigrare si imigrare a cuprins circa 10.000 de persoane pe an. Au plecat din Romania in Ungaria injur de 200.000 de persoane, care au optat pentru cetatenia maghiara, iar 42.000 de turci, mai ales din Dobrogea si sudul Basarabiei, s-au stabilit in Turcia. Au venit in Romania peste 200.000 evrei (mai ales din Polonia si Rusia Sovietica), 30.000 aromani (din Grecia, Bulgaria si Albania), 10.000 romani din S.U.A. si Canada.

in perioada interbelica, indicele demografic a cunoscut o evolutie pozitiva. Cu un spor natural de 35 la 1.000 de locuitori, Romania se afla pe primul loc in Europa (ultimul loc era ocupat de Suedia, cu 15 nasteri la 1.000 de locuitori), in acelasi timp, Romania ocupa prima pozitie in privinta mortalitatii infantile, cu 20 decese la 1.000 de nou nascuti (pe ultimul loc se afla Suedia, cu 4,7 decese la 1.000 de nou nascuti), in cele doua decenii ale perioadei interbelice, Romania a cunoscut un spor demografic de 4,4 milioane de locuitori, ajungand in 1939 la o populatie de aproape 20 milioane.

Repartizarea demografica dupa mediile de locuire era in 1930 urma­toarea: 77,78% in mediul rural, 22,2% in cel urban. Interesant este ca, la sfarsitul perioadei interbelice, ponderea populatiei rurale a crescut la 81,8%, acest fapt datorandu-se ratei de natalitate mai mare in lumea satelor. Totusi, in cifre absolute, populatia urbana a crescut de la 2.087.612 locuitori (in 1919) la 3.621.666 locuitori (in 1939). Structura populatiei era similara cu cea a statelor vecine: locuiau la sate 78,6% din cetatenii Bulgariei, 77,7% din cei ai Iugoslaviei, 65% din cei ai Poloniei etc. in Ungaria populatia rurala avea o pondere de 52%, iar in Cehoslovacia de 40% (dintre care 60% in Slovacia).

Potrivit recensamantului din 1930, Romania avea sase orase cu peste 100.000 de locuitori. Pe primul loc se afla capitala tarii, Bucuresti (640.000 locuitori), urmata la mare distanta de Chisinau (115.000), Cernauti


(l 13.000), Iasi (103.000), Cluj (101.000), Galati (101.000). Bucurestii erau cel mai mare oras din zona sud-est europeana, fiind considerat "micul Paris', datorita stilului arhitectural, bulevardelor largi si luminoase, vitrinelor atragatoare, dar si institutiilor sale de invatamant si cultura.

Structura populatiei dupa profesiuni era similara cu cea a mediului de locuire. Recensamantul din 1930 indica urmatoarele date concrete:

Total

Numar de locuitori

%

Exploatarea solului

13.070.300




72,4

Industrie

1.715.000

9,5

Comert si credit

722.100

4,0

Transport

505.500

2,8

Institutii publice

866.500

4,8

Sanatate, sport, divertisment

198.600

1,1

Alte categorii, nedeclarati

974.900

5,4

Covarsitoarea majoritate a populatiei Romaniei se ocupa cu agricultura, in timp ce in industrie lucra mai putin de 10% din totalul acesteia. O pondere foarte mica o avea populatia din servicii, care nici macar nu a fost recenzata ca atare, in aceasta perioada, ponderea populatiei care se ocupa cu agricultura era in Bulgaria de 80%, in Iugoslavia - 78%, in Cehoslovacia - 29%, Ungaria - 51%, Polonia - 65%. Tara cu cea mai putina populatie care se ocupa de exploatarea solului era Anglia (5,6%); in aceasta tara, 46,2% dintre locuitori erau angrenati in activitati industriale.

b) Caracteristicile vietii politice

Viata politica din Romania a fost puternic marcata de introducerea votului universal. Constitutia a fost modificata in iulie 1917, iar decretul-lege pentru reforma electorala a aparut in noiembrie 1918. Se prevedea ca Adunarea Deputatilor sa fie aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si obligatoriu de toti barbatii majori (peste 21 ani). Pentru Senat se cerea varsta minima de 40 de ani.

Se cuvine precizat faptul ca si actele de Unire contineau dezideratul votului universal. Astfel, Declaratia privind unirea Basarabiei cu Romania, din 27 martie 1918, prevedea ca alegerile parlamentare "se vor face pe baza votului universal, direct si secret'. Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba lulia din l decembrie 1918 cerea: "infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice.


Vot obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani'.

Legislatia romaneasca se inscria in ansamblul reformelor infaptuite in Europa acelei perioade. O analiza comparativa privind varsta la care se acorda dreptul de vot si situatia femeilor arata urmatoarele:

Tara

Camera

Senat

Drept de votpentm femei

Romania

21

40

-

Albania

21

40

-

Austria

21

21

da

Bulgaria

21

-

-

Cehoslovacia

21

26

da

Grecia

21

40

-

Iugoslavia

21

-



-

Polonia

21

30

da

Turcia

18

-

-

Ungaria

24/B    30/F

29/B    30/F

da/dupa 30 de ani

Votul universal a chemat la viata politica activa milioane de cetateni. Sistemul partidelor politice s-a diversificat. Alaturi de vechile partide de guvernamant - Liberal si Conservator - si-au desfasurat activitatea Liga (Partidul) Poporului, Partidul Taranesc, Partidul Nationalist-Democrat, Partidul Social-Democrat (devenit Partidul Socialist) in vechiul Regat. Lor li s-au alaturat partidele din provinciile unite: Partidul National Roman din Transilvania, Partidul Taranesc din Basarabia, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina ; in anii 1920-1923, acestea au fuzionat cu partide din vechiul Regat. S-au constituit partide ale minoritatilor nationale: Partidul German, Partidul Maghiar, Uniunea Evreilor Pamanteni etc. Treptat, s-au creat partide extremiste, de stanga (Partidul Comunist din Romania) si de dreapta (Liga Apararii National-Crestine, Legiunea Arhanghelul Mihail, Partidul National-Socialist German etc.). Regimul politic din Romania a evoluat pe o cale democratica, specifica marii majoritati a statelor europene.

Imediat dupa adoptarea actelor de Unire a inceput actiunea de integrare a provinciilor istorice respective in cadrul statului national unitar roman. Astfel, la 9/22 aprilie 1918 a fost publicat decretul prin care se ratifica unirea Basarabiei cu Romania; in aceeasi zi, doi reprezentanti ai acestei provincii au fost inclusi in guvernul Romaniei; pentru administrarea teritoriului dintre Prut si Nistru functionau Directorate Ministeriale cu sediul la Chisinau, conduse de directori numiti prin decret regal, in ziua de 13/26 decembrie 1918 au fost promulgate decretul privind ratificarea unirii Transilvaniei cu Romania si cel pentru numirea in guvernul Romaniei a trei reprezentanti ai acestei provincii; un alt decret, din aceeasi zi, stabilea ca "pana la definitiva organizare a Romaniei intregite' conducerea serviciilor publice din Transilvania era incredintata Consiliului Dirigent. Prin decretele regale din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919 se ratifica unirea Bucovinei; erau numiti doi reprezentanti ai acesteia in guvernul Romaniei si se asigura rezolvarea problemelor specifice acestei provincii de catre Secretariatele de Serviciu cu sediul la Cernauti. Toate decretele mentionau ca afacerile straine, armata, caile ferate, posta, telegraful, telefoanele, circulatia financiara, vamile, imprumuturile publice, siguranta statului intrau in atributiile exclusive ale guvernului Romaniei. Organele administrative locale aveau menirea de a facilita procesul de integrare a Basarabiei, Transilvaniei si Bucovinei in cadrul statului roman Iara disfunctionalitati si cu luarea in consideratie a particularitatilor create de-a lungul vremii; ele lucrau sub conducerea guvernului Romaniei.

Pe aceeasi linie se inscrie adoptarea calendarului gregorian (stilul nou) pe intreg cuprinsul tarii, utilizat pana atunci numai in Transilvania si Bucovina - ziua de l aprilie 1919 stil vechi devenind 15 aprilie stil nou.

in noiembrie 1919 au avut loc primele alegeri generale pa baza votului universal din istoria Romaniei, in urma carora cetatenii au ales un singur Parlament. Este semnificativ faptul ca presedintele Consiliului de Ministri desemnat in urma acestor alegeri a fost ardelean - Alexandru Vaida-Voevod, care a depus juramantul in ziua de l decembrie 1919, cand se implinea exact un an de la Unirea Transilvaniei cu Romania, in sedinta solemna din 29 decembrie 1919, desfasurata sub presedintia lui Nicolae lorga, Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu patria-mama.

Existenta Parlamentului - care intrunea reprezentanti ai milioanelor de cetateni de pe intreg cuprinsul tarii, a guvernului - in care intrau fruntasi al intregului spatiu romanesc, facea inutila mentinerea organelor administrative provinciale, in consecinta, la 4 aprilie 1920 s-a hotarat desfiintarea Consiliului Dirigent din Transilvania, a Secretariatelor de Serviciu din Bucovina si a Directoratelor Ministeriale din Basarabia, ceea ce a asigurat mai multa operativitate si functionalitate aparatului de stat.


In ziua de 15 octombrie 1922 a avut loc incoronarea regelui Ferdinand si a reginei Maria la Alba-Iulia, in fata Catedralei Ortodoxe (special construita pentru acest eveniment), act ce semnifica consfintirea unei realitati istorice: Marea Unire, infaptuita in 1918, implinirea celui mai scump ideal al poporului roman.

c) Viata cotidiana

Viata de zi cu zi a romanilor a cunoscut o evolutie dinspre traditio­nalism spre modernitate, in peisajul statului roman au fost integrate orasele si satele din Basarabia, Bucovina si Transilvania, fiecare cu specificul sau. Ocupatiile s-au diversificat, mai ales ca urmare a dezvoltarii industriei si a schimbarii conditiilor de munca. Familia a continuat sa fie mediul cel mai propice pentru viata cotidiana a romanilor, indiferent de etnie. Locuinta, imbracamintea, moda au cunoscut evolutii spectaculoase, mai ales in mediul urban. Alimentatia a ramas cea traditionala, doar in familiile foarte instarite inregistrandu-se o diversificare notabila. Asistenta medicala a ramas precara, fapt ce explica procentul foarte ridicat al mortalitatii infantile. Viata politica a intrat in cotidian, mai ales datorita campaniilor electorale (in perioada 1919-1939 au avut lor 11 alegeri parlamentare).

d) Stiinta si cultura

Stiinta de carte este un element important in aprecierea gradului de civilizatie a unui popor, in 1930, circa 57% dintre romani stiau sa scrie si sa citeasca; cei mai multi in Transilvania (68,3%), cei mai putini in Basarabia (38,1%). Pana in 1940, aproximativ 65% dintre locuitorii Romaniei erau stiutori de carte, in alte state europene situatia se prezenta astfel: Bulgaria -60%, Ungaria - 84%, Polonia - 67%, Cehoslovacia - 92%. Numarul cel mai mare al stiutorilor de carte se inregistra in Franta (94%).

Caracteristica esentiala a Romaniei era puternica dezvoltare a invatamantului liceal si a celui universitar, precum si afirmarea unor mari personalitati in domeniile stiintei, artei si culturii.

Realitatea istorica arata ca, dupa 1918 - prin noul cadru creat ca urmare a unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei - Romania a cunoscut o evolutie pozitiva, fiind una dintre tarile cu cea mai puternica dezvoltare economica, politica si culturala din Europa.

15













Document Info


Accesari: 3801
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )