Obiectivele politice si miiļtare-domenii de acjiune ale spionajului contemporan

Obiectivele politice si mii tare-domenii de acjiune ale spionajului contemporan

Perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial a con­semnat existenta tot mai frecventa a actiunilor spionaju­lui tehnico-economic ce urmareau obiective specific poli­tice si militare. Incercīnd sa explice fenomenul extinderii considerabile a luptei economice pe aceste tarimuri, cu­noscutul publicist francez Jean-Jacques Servan Schreiber scria īn cartea "Le défi américain" (Sfidarea americana) "In prezent, cīnd razboiul īntre natiunile dezvoltate este tot mai putin probabil, conflictul se desfasoara pe plan economic". Daca tinem cont de faptul ca organele de informatii ale marilor puteri imperialiste sīnt angajate total īn batalia pentru controlarea resurselor energetice si de materii prime, pentru patrunderea pe noi piete de desfacere si asigurarea dominarii cit mai complete a ace­lora pe care au reusit sa si le adjudece, vom conchide ca Jean-Jacques Servan Schreiber are dreptate.

Instaurarea, īn anii de dupa razboi, a unor regimuri noi, socialiste, careia i-a urmat procesul ireversibil al li­chidarii sistemului colonial, a intensificat spionajul teh­nico-economic si, mai ales, formele sale cele mai agresive ca sabotajul, diversiunea si teroarea. Ideea de a strangula revolutia prin foame, de a provoca haosul economic cu ajutorul sabotajului, de a raspīndi spaima prin comiterea unor acte teroriste si apoi de a reīntrona vechile rīnduieli printr-un puci contrarevolutionar nu este noua. Ea a fost "brevetata" cu mult timp īn urma si īncercata, fara succes dealtfel, īmpotriva U.R.S.S. īn anii Dar perioada ce a urmat celui de-al doilea razboi mon­dial a fost martora folosirii acestei metode pe o arie extrem de īntinsa. Cele cīteva exemple de mai jos vor demonstra gradul de īntrepatrundere al preocuparilor ser­viciilor de informatii si marilor companii capitaliste care.

īn speranta de a dev 16416y2420q eni beneficiare directe ale actiunilor de spionaj, se īntreceau sa furnizeze mijloacele materiale si acoperirile necesare organizarii si realizarii operatiilor subversive menite sa restaureze rīnduielile vechi īn tarile unde popoarele au devenit stapīne pe soarta lor.

La īnceputul anului s-a judecat la Ploiesti pro­cesul unor salariati ai fostelor filiale din Romānia ale companiilor petroliere straine. Dezbaterile procesului au revelat intentia acuzatilor si, mai ales, a sefilor lor de a contribui cu toate mijloacele la doborīrea ordinei so-cial-economice īn curs de consolidare īn tara noastra. In acest scop, trusturile petroliere straine au trimis īnca īn septembrie la Bucuresti, sub acoperirea misiunilor militare ale tarilor lor, care le-au oferit imunitatea di­plomatica necesara, chiar pe fostii directori si functionari superiori ai societatilor care Ie apartinusera īn Romānia. Acestia aveau sarcina ca, mobilizīnd complicitati autoh­tone, si īn primul rīnd pe fostii lor subalterni din cadru! societatilor amintite^ sa organizeze actiuni de spionaj si sabotaj īn zona petrolifera si sa sprijine efectiv fortele politice care se opuneau noului curs democrat al tarii. Printre cei sositi cu primul transport figura R. P. Bol ton. fostul director al societatii "Romāno-Americana", precum si Foster, Masterson si Galpin, fosti functionari superiori la "Astra Romāna'', "Steaua Romāna" si "Unirea". Aces­tia,-, secondati de complicii lor locali, au īnfiintat, īn mai un comitet de coordonare "Management Com­mittee" - īnsarcinat cu dirijarea generala a activitatii subversive din sectorul petrolier.

Primul obiectiv al acestei activitati era informarea amanuntita a centralelor serviciilor de spionaj occidentale si a conducerilor trusturilor petroliere despre evolutia si­tuatiei politice si economice din Romānia si, īn special, despre situatia industriei petroliere. In acest scop, spionii ramasi la posturile de conducere ale societatilor īntocmeau saptamīnal rapoarte amanuntite īnsotite de situatii sta­tistice privind productia, evaluarile prospectiunilor geo­logice si distributia produselor obtinute. Aceste rapoarte erau transmise īn strainatate prin reprezentantele din Bucuresti ale unor state occidentale.

Una dintre actiunile importante de spionaj a fost rea­lizata īn anul īn preajma nationalizarii, cīnd īntreaga arhiva secreta a societatii "Romāno-Americana" a fost predata legatiei S.U.A. Unul din agentii recrutati de spionul englez Boaden, fost functionar al societatii "Unirea", era generalul Minai Romanescu, care fusese demascat si arestat cu putin timp īnaintea procesului la care ne referim.

Paralel cu activitatea de spionaj, agentura primise si sarcina de a organiza actiuni de sabotaj al caror scop era crearea anarhiei īn industria petroliera si a unor ne­multumiri cīt mai violent exprimate din partea populatiei neaprovizionate cu petrol. Se sconta ca reducerea con­tinua a productiei petroliere va slabi substantial puterea economica a tarii, dezorganizīnd celelalte sectoare impor­tante ale industriei. Toate acestea trebuiau sa concure la slabirea si compromiterea regimului si, īn ultima in­stanta, la doborīrea sa.

Ca urmare a actiunilor īntreprinse de spioni dupa instalarea guvernului dr. Petru Groza, productia de petrol a tarii a scazut la mai mult de jumatate. Astfel, pentru anul a fost micsorat programul de exploatare si de prospectiuni, iar īn activitatea de forare a unor puturi noi reprezenta sub jumatate din volumul anual realizat īn timpul razboiului. Atunci cīnd Ministerul In­dustriei Petrolului' insista ca societatile sa īntreprinda lucrari noi de foraj, ele se efectuau la o adīncime mai mica decīt aceea la care se gasea stratul de petrol. Trus­turile urmareau pastrarea sub parnīnt a rezervelor pentru "timpuri mai bune", cīnd exploatarea acestor rezerve ar fi devenit rentabila pentru ele. Activitatea de sabotaj era completata de refuzul de a reface rafinariile, grav ava­riate de razboi, precum si de neimportarea unor mate­riale de prospectiuni si foraj, strict necesare dezvoltarii productiei.

Activitatea de spionaj si sabotaj economic organizata de catre trusturile petroliere īn Romānia nu a fost sin­gura īn genul ei. Concomitent, sub conducerea acelorasi servicii de spionaj, elemente de vīrf ale marii burghezii, ca Alexandru Pop si Nicolae Bujoiu, organizau actiuni

similare īn sectoarele industriei metalurgice si carbonifere ale tarii. Instructiunile referitoare la aceasta activitate proveneau de la Max Anschnitt, unul din reprezentantii _Oei mai autorizati ai capitalului strain īn Romānia, care _se refugiase peste granita.

In timp ce sarcina de principal executant al activitatilor cie spionaj fusese asumata īn Romānia de trusturile petro­liere, īn Ungaria aceasta sarcina a revenit Companiei In­ternationale de Telecomunicatii (I.T.T.). Drept urmare, īn luna februarie s-a judecat la Budapesta un proces de spionaj si sabotaj care a implicat pe americanul Robert Vogeler, englezul Edgar Sanders si maghiarul Imre Geiger, toti salariati ai Companiei amintite mai sus. Din dezbateri au reiesit multe amanunte privind legaturile I.T.T. cu serviciile de informatii occidentale, precum si dovezi neīn­doielnice privind activitatea de spionaj si diversiune dusa de aceasta firma.

Filiala maghiara a I.T.T., denumita "Standard Electric Company", fusese creata īn anul si functionase īn timpul razboiului ca unitate subordonata centrului de la Berlin care, sub conducerea binecunoscutului dr. Westrick, administra toate bunurile I.T.T. din tarile aflate sub do­minatie sau ocupatie germana.

Cu toate ca planul de reechipare a īntreprinderii si de reluare a productiei sub controlul exclusiv al america­nilor prezentat īn anul de catre vicepresedintele trustului, Ogilvie, fusese respins de guvernul maghiar, presedintele I.T.T., colonelul Sosthenes Behn, a decis ca filiala de la Budapesta trebuie mentinuta, ea avīnd o im­portanta mai mare decīt potentialul ei economic. Aceasta filiala putea deveni un punct de sprijin indispensabil serviciilor de spionaj occidentale, mai ales avīnd īn ve­dere posibilitatile de acoperire ce le oferea pe teritoriul unuia dintre statele socialiste. De aceea, Behn s-a preo­cupat personal de integrarea firmei "Standard Electric-Company" īn sistemul general de activitate al acestor servicii de informatii. El a numit īn postul de director pentru Europa de est, cu sediul la Viena, pe inginerul electronist Robert Vogeler, care purtase pīna īn ajunul acestei numiri uniforma de maior al Corpului de infan-

tcrie marina al S.U.A. Odata instalat, noul director n-;; īntīrziat sa se puna īn legatura cu O.D.I, (organizatie de spionaj militara americana īnsarcinata cu culegerea de informatii din Europa de est), īn al carei sediu din Vien-avea la dispozitie un birou separat. Pīna la arestare, Vogeler s-a preocupat intens de activitatea informativa vizitīnd īn acest scop, īn repetate rīnduri, Ungaria.

Cel de-al doilea membru al retelei era cetateanul bri­tanic Edgar Sanders, recrutat de Behn īn anul San­ders lucrase īn timpul razboiului pentru "Intelligence Service" īn Orientul Mijlociu, iar clupa razboi fusese o vreme detasat cu gradul de capitan la Misiunea militara britanica de la Budapesta. Dupa' semnarea Tratatului de pace cu Ungaria, el a fost trimis īn capitala maghiara suii acoperirea de salariat al I.T.T., continuīnd sa tina lega­tura cu serviciul secret al tarii sale prin maiorul Hanle\ ele la legatia engleza.

Al treilea acuzat principal, Imre Geiger, inginer sc[ al firmei Standard Electric Company", intrase īn servi­ciul trustului īnainte de razboi. Fusese atras la activitatea de spionaj de catre Ogilvie īn anul pe cīnd se afla la New York pentru instructaj tehnic. Dupa reīntoarcerea sa īn Ungaria, Geiger a fost promovat īn functie si a īn­ceput sa īndeplineasca cu rīvna sarcinile pe care le pri­mise. El era linistit īn ce priveste viitorul, deoarece i se promisese ca īn caz de pericol va fi ajutat sa fuga īn Occi­dent, unde va primi un post bun la una din filialele I.T.'J¹, īn aceeasi boxa a acuzatilor se mai aflau cītiva dintre complicii celor trei, printre care Zoltan Rado, fost func­tionar al Ministerului de Externe maghiar, si fosta baro­neasa Edina Dory, care lucrase pīna la arestare la barul hotelului "Astoria". O parte dintre membrii grupului fu­sesera retinuti īn ziua de noiembrie la granita cu Austria, pe cīnd īncercau sa plece din tara.

Unul dintre amanuntele rezultate īn cursul dezbate­rilor a fost acela ca, īn anul colonelul Behn a con­vocat o consfatuire a sefilor retelei la hotelul "Geliert" din Budapesta. "Un al treilea razboi mondial este imi­nent le-a spus Behn iar Ungaria va fi īn tabara dusmana. Ar fi deci īmpotriva intereselor S.U.A. ca o īn-

Deprindere americana sa concure la dezvoltarea sistemu­lui maghiar de telecomunicatii. De aceea, productia tre­buie īncetinita folosind toate caile cu putinta". Presedin­tele I.T.T. a mentionat cu acelasi prilej ca "politica ur­mata de I.T.T. nu deriva īn mod oficial din directivele Statului major al armatei S.U.A., dar se bucura de apro­barea acestuia".

Ca urmare a instructiunilor date de Behn la aceasta consfatuire, comenzile executate pentru diverse tari so­cialiste ajungeau, "din greseala", īn Turcia, iar evidentele contabile erau falsificate pentru a diminua veniturile im­pozabile ale firmei; instalatiile erau mutate dintr-o cla­dire īntr-alta īn loc sa fie montate si utilizate pentru pro­ductie. Lucrarile erau executate numai dupa planurile aprobate la Londra, iar acestea soseau la Budapesta cu mari īntīrzieri. Productia a scazut foarte repede la 40°/o din capacitatea normala a īntreprinderii. Concomitent, acuzatii transmiteau legatiei S.U.A. din Budapesta iar uneori, cīnd aveau prilejul, direct conducerii I.T.T. in­formatiile secrete pe care reuseau sa le culeaga despre situatia economica, politica si militara din R.P. Ungara.

Tentativa subversiva din Budapesta anilor prezinta asemanari cu episodul chilian survenit cu peste de ani mai tīrziu. īn cele ce urmeaza vom prezenta acest episod, īncālcind ordinea cronologica a faptelor. Va reiesi astfel mai clar ca activitatile subversive ale I.T.T. ca dealtfel si ale altor trusturi capitaliste internatio­nale nu s-au limitat numai la tarile socialiste.

In zilele de si martie binecunoscutul zia­rist Jack Anderson a publicat īn "Washington Post" un articol īn care anunta opinia publica americana despre faptul ca poseda unele documente secrete ale I.T.T., iar aceste documente arata ca trustul complotase īn anul pentru a īmpiedica alegerea candidatului de stinga, Sal­vador Allende, īn functia de presedinte al Republicii Chile; ulterior I.T.T., īmpreuna cu organele C.I.A., actio­nase pentru a crea haos economic īn Chile si pentru a īncuraja o lovitura de stat militara; Harold Geneen, noul Presedinte al I.T.T., succesor al lui Behn, se oferise sa subventioneze cu "o suma formata din sapte cifre" actiu-

nile īn vederea rasturnarii regimului Allende. Toate aceste revelatii 's-au dovedit ulterior adevarate. Cele de pagini ale documentelor, pe care Anderson le-a adus la cunostinta opiniei publice, se refereau la discutiile pur tate īntre reprezentantii LT.T. si cei ai C.I.A. cu privire la actiunile ce urmau sa fie īntreprinse īn vederea dobo-rīrii regimului Allende. Aceste documente redactate, parte de catre reprezentantii LT.T. din Chile, parte īn birourile trustului de la New York si Washington, erau importante nu numai prin dezvaluirile referitoare la complotul pla­nuit, dar si prin afirmatiile deosebit de jignitoare ce Io cuprindeau atīt la adresa politicienilor chilieni, cīt si Li adresa Departamentului de Stat al S.U.A. Acest limbaj brutal implica direct persoana lui John McCone, ex-direc­tor al C.I.A., devenit functionar superior al LT.T. Pe scurt, documentele reprezentau o dovada clara a imixtiunii LT.T. īn afacerile interne ale unui stat independent si suveran Republica Chile.

Depozitia facuta īn toamna anului de catre William' Colby, seful C.I.A. īn fata comisiei Camerei Re­prezentantilor din S.U.A., precum si precizarile facute ul­terior de oficialitati americane de cea mai īnalta raspun­dere au confirmat īntru totul \^rerididtatea materialelor puse cu doi ani īn urma la dispozitia opiniei publice de catre Jack Anderson.

īn plus a mai reiesit faptul ca C.I.A. a actionat īn Chile cu stirea si acordul deplin al "Comitetului 40"', īn­sarcinat cu coordonarea si supravegherea activitatii do ansamblu a serviciului de spionaj american.

In ce priveste atitudinea ostila a LT.T. fata de guver­nul Allende, ea se explica prin aceea ca exceptīnd Puerto Rico si Insulele Virgine Chile era singura tara din America Latina īn care trustul continua sa detina controlul serviciilor de telecomunicatii, īntreprinderea LT.T. din Chile prezenta, deci, o deosebita importanta atīt din punct de vedere economic cīt si din punct de vedere politic. Aici lucrau de salariati, iar cifra de afaceri era evaluata la milioane de dolari. Concesiunea fusese cumparata īn anul pe timp de de ani, de la o firma engleza, iar contractul prevedea ca dividendele vor

fi platite īn aur. LT.T. sprijinise īn anul alegerea ca presedinte al Republicii Chile a lui Eduardo Frei, oferind, j_mpreuna cu alte grupuri interesate, o mare suma de bani lui John McCone, pe atunci director al C.I.A., pentru a sustine campania electorala a acestui candidat. Desi ofi­cial McCone a respins oferta pe motivul ca C.I.A. nu poate primi fonduri particulare, īn Chile au ajuns īn scurt timp, P^e cai necunoscute, sume mari de bani, iar dupa alegeri LT.T. a ramas īn relatii excelente cu noul prese­dinte. Dar Eduardo Frei a īnceput sa aiba foarte repede dificultati tot mai mari. pe plan intern reformele sale limitate nu puteau satisface cercurile radicale si cu atīt mai putin masele. Acestea au fost, dealtfel, unele din cauzele pentru care noile alegeri prezidentiale din anul 1-au adus īn functia suprema pe Salvador Allende.

Dezvaluirile lui Anderson, aparute chiar īn cursul tra­tativelor dintre LT.T. si guvernul chilian pentru prelua­rea societatii de telecomunicatii de catre acesta din urma, au provocat furtuna nu numai la Santiago de Chile dar si īn Congresul S.U.A. In ce priveste Congresul chilian, acesta a hotarīt sa cerceteze mai īndeaproape activitatile LT.T. si C.I.A. pe teritoriul tarii. O luna mai tīrziu, la un miting unde participau de persoane, Allende a anuntat ca va cere organelor legislative sa nationalizeze bunurile LT.T., care practica ceea ce presedintele a nu­mit "penetrarea imperialista". In decembrie Salva­dor Allende a tinut īn fata Adunarii Generale a O.N.U. un discurs demascator, criticīnd maniera īn care LT.T. si-a īntins tentaculele peste Chile, īncercīnd sa controleze viata politica a tarii. "Eu acuz LT.T. a spus Allende de īncercarea de a dezlantui un razboi civil".

Evenimentele care au urmat i-au dat, īn mod tragic, dreptate. Puciul realizat ulterior de catre fortele de ^Creapta, al caror element de soc au fost ofiterii armatei chiliene trecuti prin scoala de antiguerila a C.I.A., a fost, aidoma multor altora organizate īn America Latina, īntru totul conform cu traditia marelui capital american care a considerat īntotdeauna statele sud-americane drept dome­niul sau rezervat.

devenit o amintire si ca, īn locul acestei dominatii, pe

Revenind la ordinea cronologica a faptelor vom con-meleagurile respective si-au īntarit stapīnirea trusturile semna ca timpul care s-a scurs de la īncercarile neizbu._americane. In lupta pentru petrol, marii capitalisti nu tite de a rasturna prin subversiune orīnduirea economico.si-au facut nici concesii, nici cadouri reciproce. Ori de

tari coloniale si dependente, ale caror'bogatii naturale aiExemplul lui Enrico Mattei, presedintele societatii de stat
Tacut nu o data obiectul unor lupte aprige īntre grupurilt italiene pentru hidrocarburi - E.N.I. - al carui avion
monopoliste. Cum spatiul nu ne permite sa le descriena explodat īn aer, cu pasager cu tot, īn toamna anului
pe toate, ne vom limita la a le trece īn revista pe cele ma este deosebit de elocvent. Mattei īncercase sa asigure
semnificative. societatii conduse de el o parte īnsemnata a exploatarii

Anii au fost martorii īnlocuirii dominatiei trust u-resurselor de petrol nord-africane. Dupa asasinarea sa,
rilor petroliere engleze, olandeze si franceze din Oriental carei autori au ramas nedescoperiti pīna astazi, socie-
Apropiat cu dominatia generala a companiilor americane tatea E.N.I, si-a pierdut considerabil din dinamism.
Conducatorii politicii externe a Statelor Unite din pe- Dupa peste de ani se poate afirma īnsa, fara riscul
rioada respectiva s-au lasat repede convinsi de marele de a gresi, ca dincolo de aceste rafuieli īntre trusturile
business, care considera ca sistemul capitalist nu ma petroliere si de afirmarea suprematiei americane asupra
putea conta, īn actiunea de a-si pastra controlul asupn celorlalti parteneri, toate aceste comploturi si actiuni sub-
uriaselor rezerve de petrol arabe, pe traditionalele puter versive 'n-au adus inspiratorilor si realizatorilor lor rezul-
colonialiste europene ai caror conducatori nu mai aveai tatele scontate. Evenimentele petrecute īn ultimii ani īn
posibilitatea de a dicta īn zona respectiva; rezervele lor Orientul Arab, īn tarile Africii de Nord si īn alte regiuni
financiare erau īn pragul epuizarii iar folosirea mijloace- _ale lumii au marcat falimentul politicii petroliere a ma­
ior militare pierduse mult din eficacitatea de odinioara rilor grupuri occidentale. Ţarile producatoare de petrol
Cum petrolul din Orientul Mijlociu era considerat vita! si-au coordonat politica, reusind sa impuna preturi si
pentru aprovizionarea S.U.A. si a aliatilor sai din N.A.T.O, conditii care le avantajeaza atīt pe plan economic cit si
mijloacele considerabile ale serviciilor de informatii am e- politic, iar atunci cīnd unele puteri occidentale au īncercat
ricane, si uneori chiar fortele armate ale acestei tari au sa ignore acest lucru, ele au fost' puse īn situatia sa-si
fost angajate īn zona, oriunde a aparut pericolul ca po- dea seama cīt de dependente sīnt de aceasta importanta
poarele sa ia īn stapīnire imensa bogatie a aurului negn resursa de energie,
care le apartine de drept. īncurajate de acest īnceput, tarile lumii a treia au ini-

C.I.A. a fost organizatoarea loviturii de stat ce a avu' tiat noi actiuni menite sa duca la o justa reevaluare a
loc īn īn Iran si care a avut drept rezultat rasturna- preturilor materiilor prime astfel īncīt aceste preturi sa
rea de la putere a guvernului care a initiat masurile de devina echitabile pentru producatori si sa serveasca¹ direct
nationalizare a industriei petroliere. Acelasi serviciu de dezvoltarii lor economice. Sesiunea speciala a Adunarii
informatii si-a facut simtita prezenta si īn alte tari īn care Generale a O.N.U., convocata din initiativa presedintelui
dominatia grupurilor petroliere s-a gasit amenintata de Algeriei, Houari Boumedienne, si tinuta īn prima'jumatate
miscari sau reforme sociale. Rezultatul acestor actiuni a anului a constituit doar preludiul acestor actiuni,
a fost acela ca in interval de numai cītiva ani, dominati* _R j _T t <.-

T,rri_Q~« r» n-,,1 -d     . f> . a    t.-".       ⁿe\emnd la America Latina, constatam ca si m

engleza din zona Croitului Persic si a Peninsulei Arabic' acesta , .. -,

^edsta parte a lumii perioada postbelica este marcata

de ridicarea generala la lupta pentru independenta a pj poarelor. Masurile luate de marele capital american de _; īnabusi aceasta lupta au fost īnsa, pe acest continent deosebit de brutale. Una dintre cele mai cinice actiua desfasurate de serviciul de informatii al S.U.A. penti'i apararea intereselor tentacularului trust "United Fri;i Company'' a constituit-o organizarea loviturii de stat di; anul īn Guatemala. Aceasta republica din Ameri-Centrala, unde jumatate din pamīnturile cultivabile st aflau īn mīinile cītorva sute de familii, īn timp ce patr milioane de locuitori erau redusi la conditia de a ser h; era si a ramas dominata de trei mari īntreprinderi agii cole apartinīnd trustului "United Fruit".

In anul prin votul celor saraci a fost adus putere candidatul de stīnga la postul de presedinte a tarii, Jacobo Arbenz. Proiectele de reforme economice s sociale ale noului presedinte si, mai ales, intentia de expropria pe marii latifundiari, al caror exponent er, trustul "United Fruit", au produs panica īn rīndul celoi vizati de aceasta masura. Membrii congresului erai aproape toti proprietari de pamīnturi.

C.I.A. s-a grabit sa trimita īn Honduras si Salvador, unde se adapostisera elementele contrarevolutionare fu­gite din Guatemala, de tone de arme si munitii. Inter-ventionistii, sub comanda colonelului Castillo Armas, cart avea sa-si aroge dupa lovitura titlul de presedinte a' tarii, au trecut granitele īn timp ce trei bombardiere df fabricatie americana tip B fara insemne distinctive bombardau capitala. Arbenz a trebuit sa paraseasca posiu īn care fusese instalat īn mod legal si democratic de con cetatenii sai si sa se refugieze īn strainatate.

Ca si lovitura de stat din Chile, evenimentele di:' Guatemala n-au reprezentat decīt un episod al actiuniloi violente īntreprinse de C.I.A., la cererea marilor mono­poluri americane, īn scopul stavilirii miscarii de inde­pendenta a popoarelor din America Latina. Numai ī f intervalul dintre ianuarie si octombrie ut ziarist latino-american a īnregistrat opt lovituri de sta' antidemocratice īn tarile din aceasta parte a lumii (Sal­vador ianuarie Ecuador noiembrie

Argentina martie 1962, Peru - 18 iulie 1962, Gua­temala martie din nou Ecuador iunie Republica Dominicana septembrie si Honduras octombrie

Tabloul actiunilor savīrsite īn interesul marilor trus­turi īmpotriva luptei pentru independenta economica si politica a popoarelor ar īi incomplet daca n-am evoca, macar īn cīteva rīnduri, evenimentele sīngeroase petre­cute īn Republica Zair īn anii īn care si-a pierdut viata nu numai eroul poporului zairez, Patrice Lumumba, dar si secretarul general al O.N.U. de pe atunci, Dag Hammarskjöld. Este desigur prea devreme pentru a trage concluzii definitive asupra cauzelor care au dus la aceste evenimente precum si asupra adevarului īntreg īn legatura cu cele petrecute. Este īnsa cert ca actiunile secesioniste urzite de Moise Chombe, care ur­mareau sa desparta de Zair bogata provincie Katanga, precum si cele similare ale rebelului Kalonji, care se grabise sa proclame asa-zisul "stat minier Kasai", au fost inspirate si sustinute direct de catre grupurile interesate sa-si pastreze controlul asupra bogatelor zacaminte de cupru si de diamante ale tarii si, īn primul rīnd, de catre faimosul trust international "Union Miničre"'. Ca si īn alte parti, atunci cīnd vechile forte colonialiste n-au mai fost īn stare sa stapīneasca situatia s-au ivit īn locul lor grupurile financiare americane si scutierul lor credincios C.I.A. Avioanele care i-au transportat pe mercenarii albi īn Katanga, si apoi pretutindeni unde se simtea ne­voia interventiei lor, erau binecunoscutele B

Daca īn tentativele de secesiune din Zair se vadeau reflexele roscate ale cuprului si stralucirea diamantelor, secesiunea pusa la cale cu cītiva ani mai tīrziu īn Nigeria raspīndea un miros patrunzator de petrol. Pe teritoriul Biafrei, unde anumite grupuri interesate īncercau sa īn­cropeasca un nou stat, īn regiunea Port Harcourt, se des­coperisera īnsemnate zacaminte ale aurului negru. Raz­boiul civil dezlantuit aici a durat peste doi ani si a adus Hīa.ri nenorociri si calamitati asupra populatiei, care Poarta īntotdeauna īntreaga povara de sīnge si mizerie a ^unor asemenea aventuri.

_ce aflase de la interlocutorii sai. Apreciat o vreme ca agent de valoare, James a sfīrsit prin a avea frictiuni cu _sef ii sai, ceea ce 1-a determinat sa se prezinte īn fata co-fj^isiei conduse de senatorul William Proximire si sa destainuie toate cīte le cunostea' despre "Diviziunea pen-i tru tehnologie straina a fortelor aeriene ale S.U.A.", pe scurt F.D.T., calificata ulterior īn presa drept "o obscura agentie militara de spionaj".

Conform celor declarate de James, F.D.T., al carei sediu era conspirat la baza aeriana "Wright Patterson" din Dayton (Ohio), se ocupa cu culegerea de informatii despre dezvoltarea aeronauticii īn strainatate si mai ales īn tarile socialiste. Pentru a realiza' acest scop, cadrele F.D.T. recruteaza salariati ai unor firme americane ce lucreaza pentru armata si cer conducatorilor acestor firme sa le puna la dispozitie toate datele ce le ajung la cunos­tinta īn legatura cu realizarile tehnico-stiintifice straine. Inginerul Peter James, devenit agent al F.D.T., a folosit īntrunirile internationale ce au avut loc īn toamna anu­lui la Dubrovnik, Marsilia si Bruxelles pentru a ademeni la discutii pe unii participanti veniti din statele socialiste. Marturia depusa de James īn fata comisiei Con­gresului a luat proportiile unei farse grotesti atunci cīnd omul a dezvaluit felul īn care discutiile sale si ale sotiei cu delegati straini erau filmate de spionii de la F.D.T. deghizati īntr-un mod de-a dreptul ridicol. Actiunile lor erau atīt de vizibile si stīngace īncīt, la un moment dat, la Marsilia, unul din delegatii sovietici 1-a prevenit bine­voitor pe James ca face obiectul urmaririi unor indivizi suspecti. Exasperat de situatiile īn care era pus, James a īncetat sa mai colaboreze cu F.D.T. si a amenintat ca īn cazul ca nu va fi lasat .īn pace va scrie o carte despre metodele de activitate ale acestui organ. Unul dintre ofi­terii ce tineau legatura cu el 1-a prevenit ca īn cazul īn care va īncerca sa faca acest lucru ar putea sa-si piarda viata īntr-o īntīmplare aranjata, ca de pilda un accident de automobil.

Un element care ilustreaza complicitatea firmei "Pratt & Whitney" la activitatea F.D.T. este acela ca, atunci James s-a prezentat la serviciu dupa revenirea īn

c.

S.U.A. i s-a cerut sa-si dea demisia, iar cīnd a' refuzat _q fost concediat pur si simplu. Peter James a precizat r declaratia sa ca īn tot acest interval a furnizat informa si C.I.A., care, spre deosebire de F.D.T., i-a apreciat ac .. vitatea.

O actiune de spionaj tehnico-stiintific īn sectorul aer i. nautic a constituit-o cea organizata de organele de infc matii israeliene, care si-au īnsusit īn perioada c_: planurile de constructie ale avionului francez de lupi*: Mirage", īnainte de a intra īn amanunte, reamintim <... guvernul francez a refuzat sa mai livreze Israelului avioane si piese de schimb dupa declansarea, īn anul a conflictului din Orientul Apropiat. In consecinta "Mossad", serviciul militar de informatii israelian, a re­crutat pe cetateanul elvetian "Oscar", seful unei diviziuni tehnice a firmei "Sulzer S.A.", din Winterthur, care f .v brica sub licenta avionul "Mirage", īn schimbul unsi remuneratii de aproximativ franci elvetieni. "Oscar" a furnizat atasatilor militari israélien! Nechemia Kain si Zvi Allon o cantitate uriasa de documente īnsn-mīnd planuri ale operatiilor procesului de f i-bricatie a avionului propriu-zis; desene ale ma: i-nilor-unelte folosite īn procesul de productie m.i-teriale continīnd indicatii diverse si desene si epure reproducīnd detaliile reactorului "Atar 9-C". (Cifrele de mai sus reprezinta un prilej de reflectie pentru autorii de carti si scenarii de filme de spionaj, care rezuma furtul unui proiect de avion la deschiderea miraculoasa a und case de fier si la fotografierea, cu un aparat miniaturiz: t, a unui document de pagini si a cītorva desen:.)

Sustragerea unei cantitati atīt de mari de materiale a fost posibila datorita īncalcarii grave a regulilor de secu­ritate de la firma "Sulzer" unde "Oscar" se bucura ac o īncredere atīt de mare īncīt era lasat sa distruga sing; dupa microfisare, documente atīt de secrete ca cele re. ritoare la constructia avionului militar supersonic. Desr périt, "Oscar" a fost condamnat, īn aprilie la pa! i ani si jumatate detentiune. Curtea a fost atīt de "imps -sionata" de argumentele apararii si mai ales de campai psihologica dezlantuita de organele de informatii isra

liene īn jurul acestui caz, īncīt nu i-a confiscat decīt ju-jflatate din suma pe care o primise de la recrutorii sai pentru materialele furnizate.

Una dintre sarcinile curente ale spionajului economic _contemporan, practicat de organizatiile guvernamentale, este aceea de a sustrage altor state informatii cīt mai complete cu privire la planurile lor de dezvoltare, co-inertul exterior, tratativele si acordurile economice cu caracter confidential. Departe de a fi destinate doar sim­plei satisfaceri a curiozitatii conducatorilor de guverne, aceste date sīnt folosite cu maximum de operativitate pentru a obtine o pozitie cīt mai buna īn relatiile directe _cu statul cercetat sau pentru a contracara cu succes ten­tativele acestuia de a obtine contracte importante īn tari terte unde actiunile sale vin īn concurenta cu interesele statului propriu.

Cu cītiva ani īn urma, doua tari capitaliste vecine se pregateau pentru tratative bilaterale īn vederea īncheierii unui nou acord de cooperare. Pentru a crea delegatiei sale o pozitie cīt mai avantajoasa īn cadrul viitoarelor discutii, serviciul de informatii al uneia din tari a trimis īn capitala celeilalte un spion experimentat si foarte prezentabil care a reusit fara prea multe eforturi sa intre īn relatii senti­mentale cu secretara sefului Directiei economice a Minis­terului de Externe. Procedīnd cu mult tact, spionul a reusit sa inspire acestei femei, ramasa nemaritata pīna la vīrsta de de ani, o mare pasiune. Ajuns repede īn pozitia¹ de logodnic, spionul si-a manifestat regretul ca lipsa de bani nu-i va permite sa se casatoreasca prea curīnd. Apoi i-a sugerat logodnicei ideea ca vīnzarea co­piilor unora din documentele care īi trec prin mīna la serviciu ar īnlatura acest neajuns. Secretara s-a lasat repede convinsa, desi se īndoia ca vor gasi un amator care sa plateasca pentru asemenea hīrtii "plictisitoare". La in­terval de cīteva zile "logodnicul" i-a prezentat īnsa un ciient care nu era altul decīt seful sau de retea. Lucrurile au mers bine o anumita perioada dar, pīna la urma, or­ganele de contrainformatii au descoperit afacerea. "Logod­nicul" a fost condamnat la zece ani si seful sau la sapte ^aiu īnchisoare. Apreciind ca femeia fusese victima unei

escrocherii sentimentale, tribunalul a condamnat-o numai la cinci ani cu suspendarea pedepsei. seful directiei, car? nu luase masurile necesare pentru a preīntāmpina sustra­gerile de documente din compartimentul pe care īl con­ducea, a fot īnlaturat din postul ce-1 detinea.

Normalizarea relatiilor dintre Est si Vest si extinde­rea constanta a relatiilor comerciale dintre state cu orīn-duiri sociale diferite au readus īn atentia marilor firme occidentale piata tarilor socialiste. Firmele straine sīnt astazi preocupate sa marcheze o prezenta cīt mai dina­mica pe aceasta piata si sa īmpiedice pe concurentii lor sa ocupe pozitiile cele mai bune. Acolo unde competitivi­tatea nu se dovedeste suficient de eficace, agentii trimisi īn tarile socialiste, sub acoperirea de oameni de afaceri, nu ezita sa recurga la operatiuni calificate de spionaj. Ei actioneaza pentru a-si crea complici īn organele de comert exterior si patrunderi īn rindurile« specialistilor si tehnicienilor cu scopul de a cunoaste astfel planurile de dezvoltare economica si de schimburi comerciale ale tarii studiate, situatia resurselor de materii prime, capacitatile de productie noi, sortimentele, calitatea si destinatia mar­furilor si multe alte informatii de acest gen. Actiunile de corupere īntreprinse de spionii deghizati īn oameni de afaceri īncep īn maniera cea mai nevinovata cu putinta, prin oferirea' unor cadouri si prin invitatii la masa īn restaurante pe masura ce relatiile evolueaza īn sensul dorit de spion, cadourile devin din ce īn ce mai substan­tiale. Daca serviciile obtinute din partea celui corupt se justifica, acesta primeste un comision sau este invitat sa faca o calatorie īn strainatate pe spezele firmei. Pīna la acest stadiu, plata cheltuielilor facute este realizata din fondurile de publicitate ale īntreprinderii. Odata ce te­renul a fost consolidat suficient, omul de afaceri se estom­peaza, lasīnd sa apara īn adevarata sa īnfatisare agentul serviciului de informatii strain care īncepe sa pretinda cu multa autoritate informatii militare, politice, teh­nice etc.

Presa noastra a publicat īn cīteva rīnduri, īn ultimii ani, exemple ilustrīnd acest gen de activitate, deloc co­merciala, a unor reprezentanti ai firmelor straine. Vorrr

reaminti cazul inginerului Mircea Codreanu^l, detinator n} unei functii de raspundere īntr-o īntreprindere de im­portanta republicana, īn schimbul unor recompense ma-teriale, printre care o bursa de sase luni pentru specia­lizare īn strainatate, Codreanu a abdicat de la īnda­toririle sale, alunecīnd treptat pe calea coruptiei pīna la a accepta sa furnizeze unui spion strain, deghizat īn om de afaceri, informatii secrete cu caracter economic. Atunci cīnd ora socotelilor a sunat, spionul strain a reusit sa-si convinga sefii sa plateasca cautiunea nece­sara eliberarii sale. Codreanu īnsa a platit cu viitorul si cariera sa actul de tradare savīrsit, fiind condamnat la multi ani de īnchisoare.

Problema ridicata de acest caz este deosebit de impor­tanta, īntr-o perioada īn care tot mai multi cetateni ai tarii noastre vin īn contact, prin natura atributiilor lor de serviciu, cu straini care ne viziteaza tara, sau se de­plaseaza īn strainatate īn virtutea acelorasi atributii. Apare imperios necesar ca fiecare sa-si īnsuseasca te­meinic si sa aplice, īn litera si spiritul lor, legile si nor­mele referitoare la apararea secretului de stat care regle­menteaza si relatiile cu strainii, īntre care cei mai multi sīnt dealtfel oameni cumsecade. Personalul institutiilor ce lucreaza īn domeniul relatiilor cu strainatatea trebuie sa fie īn stare sa depisteze si sa anihileze īn fasa orice īncercare a unor elemente incorecte de a-i atrage pe ta-rīmul unor discutii sau activitati contrare intereselor noastre de stat.

Dar īn afara activitatilor informative la care se dedau īmpotriva statelor socialiste, marile firme occidentale des­fasoara o apriga lupta de concurenta īntre ele, iar spio­najul tehnico-economic este o arma tot mai folosita īn aceasta lupta.