Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Observatii privind epoca bronzului in Dobrogea

istorie












ALTE DOCUMENTE

Expeditiile lui Cristofor Columb
Ritualuri de trecere.Viata de apoi in Egiptul Antic
Dinastia lui Heraclius si sfarsitul Imperiului Roman (610-717)
Misterul cuceririi Americii de catre carpato-dunareni
Totalitarismul - origini si aparitie
ROLUL MILITAR AL NOBILIMII ROMANESTI
CULTURA SI CIVILIZATIA EGIPTULUI ANTIC
UN CALATOR SIRIAN IN PRINCIPATE LA JUMATATEA VEACULUI AL XVII-LEA
Revolutia din Tarile de Jos
Romania contemporana

Observatii privind epoca bronzului in Dobrogea

Conceptul de "epoca a bronzului" a aparut la inceptul secolului al XIX-lea si i se datoreaza danezului Christian Jürgen Thomsen. Acesta a ordonat artefactele din Muzeului National de Antichitati din Copenhaga, adunate de-a lungul vremii, dupa trei epoci distincte: a pietrei, a bronzului si a fierului. Merita mentionat faptul ca selectia lui Thomsen nu a fost strict tipologica, ci acesta a urmarit in special "complexele inchise", cum ar fi mormintele sau depozitele.



In general, in cercetarea epocii bronzului din Romania a fost aplicata o singura paradigma, si anume cea cultural-istorica. Paradigma cultural-istorica transpare din lucrarile arheologului britanic Vere Gordon Childe, The Dawn of European Civilisation si The Danube in Prehistory, aparute la inceputul secolului XX. In viziunea lui Childe, cultura arheologica este constituita din seturi recurente de trasaturi sau artefacte ce reprezinta un popor sau o societate. Rezulta astfel un mozaic de culturi, diferentiate mai ales pe baza ceramicii.[1]

De la prima sinteza asupra preistoriei spatiului romanesc realizata de Ion 656i88g Nestor in 1933 si pana la cel mai recent studiu de acest tip aparut in 2001, cercetarea epocii bronzului in Romania a urmat cumva o logica de tip "puzzle": locurile "goale" din campul preistoric urmau sa fie completate prin descoperirea de noi culturi. Astfel, in sinteza lui Nestor din 1933 avem cinci culturi ale epocii bronzului, in Tratatul de Istorie din 1960 avem 10 culturi, in timp ce in sinteza din 2001 numarul lor a ajuns la 16 culturi si 10 grupuri culturale.

De-a lungul vremii au existat mai multe periodizari ale epocii bronzului aplicate spatiului romanesc. A fost folsita periodizarea lui Paul Reinecke pentru spatiul central-european, care impartea epoca bronzului in patru faze (A, B, C si D), pe baza asocierilor obiectelor de bronz. Datorita numarului relativ mic de piese de bronz din zona carpato-danubiana, aceasta periodizare s-a dovedit greu de aplicat, cum observa insusi Ion Nestor, care pleda pentru o periodizare proprie a epocii bronzului de pe teritoriul Romaniei.

In ceea ce priveste cronologia absoluta, inainte de "revolutia radiocarbon" se considera ca epoca neolitica se sfarsesete pe la cca. 1900 a. Chr., apoi urmeaza o scurta "perioada de tranzitie" de 200 de ani, pentru ca epoca bronzului sa fie incadrata intre 1700 si 1100 a. Chr., odata cu generalizarea ceramicii canelate si, implicit, inceputul primei epoci a fierului.

Dintre sistemele cronologice folosite pentru epoca bronzului de la noi, cele mai folosite au fost cele ale lui Petre Roman si Alexandru Vulpe. Ambele sisteme sunt tripartite, in sensul existentei unei epoci a bronzului timpurii, mijlocii si tarzii, fiecare dintre acestea cu caracteristici proprii.

Dupa obtinerea pe scara larga a datelor radiometrice si a corectarii lor prin dendrocronologie, datele absolute ale epocii bronzului s-au schimbat radical. Astfel, perioada timpurie a epocii bronzului a fost incadrata intre cca. 3500 si 2200 a.Chr., cea mijlocie intre 2200 si 1600/1500 a. Chr., iar cea tarzie intre cca. 1600/1500 si 1100 a. Chr.

Societatea neolitica se carcaterizeaza prin economie de tip predominant agrar, cu asezari stabile, practici funerare specifice si o religie bazata pe un cult al fecunditatii.

         

Epoca bronzului se caracterizeaza la inceput prin asezari restranse, economia se baza preoponderent pe cresterea vitelor, iar societatea se carcaterizeaza prin structuri de putere ti prestigiu (de exemplu, apare tumulul ca monument funerar). Diferenta se remarca si la nivelul ceramicii de o cu totul alta factura in comparatie cu cea neolitica, precum si in ceea ce priveste obiectele de metal. Dupa un scurt recul in cadrul "fenomenului" Cotofeni, metalurgia ia din nou amploare, insa piesele sunt de alta factura atat in ceea ce priveste metalul (bronz), cat si tipurile in sine.

In ceea ce priveste ritul si ritualul funerar au fost folosite atat incineratia, cat si inhumatia, ambele cu o multime de subtipuri si variante, in functie de traditia grupurilor sociale respective si de statutul social al defunctilor. In ceea ce priveste religia epocii bronzului, avem prea putine date pentru a o reconstitui in mod plauzibil. Datele arheologiei par sa indice o preponderenta a unui cult solar, in cadrul unei religii de tip politeist.

De asemenea, o alta caracteristica a noii epoci este depunerea de obiecte in pamant, mai ales bronzuri, dar si alte tipuri de obiecte. Fenomenul se intensifica catre sfarsitul epocii bronzului pentru a inceta brusc in secolul VIII a. Chr. Cea mai mare parte a specialistilor inclina spre o semnificatie cultica atribuibila acestui fenomen. Depunerile pot fi considerate ofrande sau avand functie votiva, ori ca un fel de distrugere intentionata in cadrul unei ceremonii de tip "potlach". Printre depozitele mai cunoscute le amintim pe cele de la Uioara, jud. Alba (5812 piese, 1100 de kg), Aiud, Spalnaca.

Multa vreme s-a crezut ca civilizatia neolitica a incetat datorita sosirii mai multor valuri de migratori din zonele stepice. Aceasta ipoteza era plauzibila inainte de "revolutia radiocarbon" datorita intervalului mic de timp, potrivit datelor de atunci, dintre sfarsitul epocii neolitice si debutul epocii bronzului. Datele antropologice existente nu pot sustine o asemenea ipoteza, foarte populara in anii '60 mai ales datorita cercetatoarei Marija Gimboutas.

Definitia noii epoci trebuie sa  presupuna mai multe criterii; practica metalurgiei bronzului va fi doar unul din elementele care alcatuiesc tabloul epocii bronzului, alaturi de transformarea tipurilor de habitat, modificarea in tehnicile de subzistenta si a modului de viata, disparitia ceramicii pictate si inlocuirea cu cea grosiera, elementele ce atesta o schimbare in plan religios (scaderea numarului statuetelor antropomorfe etc), aparitia tumulului.De asemeni, racordarea la sisteme de periodizare din alte spatii nu este eficienta, nereflectand situatia si particularitatile ariei respective avute in discutie.

Cercetarea epocii timpurii a bronzului in Dobrogea se afla intr-un stadiu incipient si se bazeaza in cea mai mare parte pe descoperiri intamplatoare sau izolate.

Perioada a fost impartita recent in mai multe etape si subetape[2], incadrate cronologic aproximativ intre 2600/2500- 1800/1700 a. Chr, si a fost facuta pe baza unor morminte tumulare si plane, ce apartin culturii Iamnaja. Tumulii de la Tariverde( jud. Constanta), Independenta- Murighiol, Mihai Bravu (jud. Tulcea) au gropi rectangulare, protejate cu barne de lemn, intreg complexul funerar fiind acoperit de o mica movila de pamant, placata cu pietre.

In evolutia fenomenului de tip Iamnaja din aceasta zona, al patrunderii si raspandirii lui pana spre Balcani au fost surprinse mai multe etape cultural-cronologice. In stadiul actual al cercetarilor este greu de apreciat pentru fiecare din descoperirile de tip Iamnaja din Dobrogea faza cultural-cronologica careia ii apartine, insa se poate mentiona pentru complexele tumulare din acest spatiu corespondenta in varianta Bugeac a culturii Iamnaja[3]. Si pentru celelalte subetape se intalneste prezenta barnelor de lemn, in anumite cazuri chiar lespezi de piatra. Inventarul funerar se constituie din varfuri de sageata lucrate din silex, topoare din roca dura slefuite, inele de bucla simple sau spiralate, cutite-pumnal din metal miniaturale.[4]




Pentru penultima etapa a bronzului timpuriu s-a observat presiunea puternica a comunitasilor culturii Catacombelor, care a determinat deplasarea spre V a grupurilor de tip Bugeac.

Ceramica asociata tuturor acestor descoperiri funerare nu cunoaste o mare diversitate, majoritatea vaselor nefiind decorate. Decorul este reprezentat de benzi snurate, linii incizate, benzi de impunsaturi de diferite forme. Tipologic, se intalnesc vase-borcan joase, cu gura larga, dar si cestile, cupele sau ulcioarele.[5]

Este de mentionat faptul ca ceramica specifica perioade de inceput a epocii bronzului are un caracter predominant utilitar, ce se oglindeste in simplitatea formelor si a decorului.

Pentru zona Dobrogei exista o serie de topoare din piatra, descoperite intamplator, ce au fost considerate ca provenind din inventarele unor morminte distruse. De asemenea, exista si cateva piese din bronz: toporul plat cu marginile ridicate  de la Gradina[6], Mahmudia[7] si Izvoarele[8]



[1] Al.Vulpe, epoca metalelor, Istoria Romanilor, vol.1, 2001, p. 213

[2] M. Irimia, Observatii privind stadiul cercetarii bronzului timpuriu in Dobrogea, Pontica 2002-2003, p. 33-48

[3] V. Dergacev, Epoca bronzului.Perioada timpurie, Thraco-Dacica, 15, 1-2, p. 121-140

[4] V. Dergacev, op. cit;

[5] Ibidem

[6] M. Irimia, Un topor de bronz descoperit la Gradina. Pontica, 10, p. 297-300;

[7] I. Vasiliu, Un topor de bronz cu tub de inmanusare transversal din nordul Dobrogei, Peuce 12, p. 27-30;

[8] M. irimia, Unele consideratii privind topoarele de tipul Baniabic in lumina descoperirilor de la Izvoarele (jud. Constanta),Pontica 31, p. 37- 48;













Document Info


Accesari: 1640
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )