Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Opinii despre Craiovesti si domeniul lor

istorie












ALTE DOCUMENTE

ROMA - Istoria oficiala, POPULAŢIA ROMEI
Marirea si decaderea unui împarat
19 noiembrie - Aniversari - Comemorari interne
Consiliul Europei (CE)
AVANTAJELE UNIFICARII POPOARELOR
Moartea taravenciului Dimitrie - asasinat sau accident?
Omul medieval in cautarea lui Dumnezeu - Formele si continutul experientei religioase
ROMANII INTRE OCUPATIA, SUZERANITATEA Sl \"PROTECTORATUL IMPERIILOR VECINE. DE LA REGULAMENTELE ORGANICE LA REVOLUTIA PASOPTISTA
Ioana D\'arc
FORMELE INTEGRARII

Opinii despre Craiovesti si domeniul lor.

în jurul Craiovestilor s-a discutat mult în istoriografia noastra, iar faptul îsi gaseste usor explicatia. O lunga perioada, dupa sfârsitul secolului al XV-lea, membrii cunoscuti de istorici, ai acestei familii au detinut principala dregatorie din Ţara Româneasca, bania Craiovei. Din neamul lor s-au ridicat,în curs de doua secole, cinci domni în scaunul tarii1, cei mai multi având domnii relativ lungi si deosebit de importante, aceasta fara a mai socoti aventurile domnesti ale lui Radu Badica, Draghici vod 929i87j 59; Gogoase si serban banul2. Urmasii Craiovestilor vor avea rosturi politice importante si în vremile mai noi, pastrând în acelasi timp o avere uriasa: dupa marturia lui Paul de Alep, vornicul Preda Brâncoveanu stapânea singur, în timpul lui Matei Basarab, doua sute de sate, fiind cel mai bogat boier al tarii "prin mostenire de la stramosii sai..., fara egal fie în acest tinut, fie în altul"3; iar ultimul din Brâncoveni, banul Grigore, era considerat, în 1819, personalitatea politica cea mai de frunte a tarii si "le plus riche de tous Ies boiars en terres"4. în sfârsit, Craiovestii sunt familia de boieri cu cele mai multe ctitorii din Ţara Româneasca.



Ceea ce a preocupat pe istorici în primul rând a fost problema originii acestei familii, care, cel putin aparent, ajunge la o mare însemnatate politica dintr-o data, la sfârsitul secolului al XV-lea. Urmând traditia istorica, aflata în biografia patriarhului Nifon scrisa de Gavriil Protul, dupa care Craiovestii fusesera "un neam caruia îi era numele de mosie Banoveti, adeca Basarabesti"5, Hasdeu a vorbit de "Barbu Basaraba din neamul

'Neagoe Basarab, Radu serban, Constantin Cârmii, Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu. Pentru înrudirea cu Craiovestii, s-au mai considerat Basarabi serban si stefan Cantacuzino.

serban banul a fost o clipa domn în scaun, cum îl arata stranepotul sau, Matei Basarab, care mentioneaza acte "ce au fost date de la mosul nostru serban voevod" (Nasturel, Radu serban Basarab, p. 572).

3              Paul de Alep, Calatoriile, p. 196-197.

4              Hunnu/.aki, voi. X, p. 74.

Simedrea, Viata si traiul Sfântului Nifon, p. 14-15. Textul grecesc de baza are numai: "neamul cel prea cucernic al Basarabilor (ed. V. Grecu, 1944, p. 125).

153


u ta, pana ja iouu, banii Olteniei se recrutau mai întotdeauna dintre Basarabi2. Parerea lui Iorga3, primita si de Xenopol4, a fost ca numele de Basarabesti s-a dat Banovetilor nu din pricina originii lor, ci pentru încuscrirea acestei familii cu Basarabii, prin Ţepelus, care ar fi fost casatorit cu Neaga, sora celor patru frati. în sfârsit, I.C. Filitti, în numeroasele studii ce a închinat Craiovestilor si baniei oltene, în care se afla strânsa întreaga informatie istorica ce se cunostea pâna atunci5, a formulat ipoteza ca "subita înaltare la cele mai înalte situatii" a fratilor Barbu si Pârvu vornicul, în 1482, ultimul an al domniei lui Basarab cel Tânar, s-ar datora legaturii neîngaduite dintre domn si Neaga, sotia vornicului, din care s-ar fi nascut viitorul Neagoe Basarab, fiu "dupa lege" al lui Pârvu Craiovescu, dar de fapt feciorul natural al lui Ţepelus. Pentru uitarea acestei legaturi vinovate, Neagoe voda ar fi înaltat, mai târziu, ceea ce autorul numea "stralucita capela expiatorie" de la Arges. Consolidarea favorii domnesti sub Vlad Calugarul s-ar fi câstigat, în continuare, prin "alte relatiuni de moralitate îndoielnica, între o sora a Neagai, sotia lui Pârvu Craiovescu, cu Radu cel Mare, înca din vremea când acesta era numai asociat la domnie de tatal sau". Atunci ar fi fost creata, pentru folosul boierilor favoriti, marea banie a Craiovei. Asadar importanta politica a Craiovestilor, ca si cea a baniei, ar fi fost câstigate "prin compromisuri cu morala"6. S-a aratat, cu drept cuvânt, ca astfel de legaturi nu pot explica rostul pe care marea baniei a Craiovei 1-a avut în organizarea Ţarii Românesti7.

Pentru Filitti, tatal celor patru frati Craiovesti era "un Neagoe de la Craiova, adica proprietar al Craiovii. De unde avea el acest sat si al cui fiu era, izvoarele ce avem pîna azi nu ne spun"8. Ocupându-se de lespedea pe care Barbu ban si fratii sai au pus-o pe mormântul de la Dealu al lui Vladislav II, mort în 1456, unde ei arata ca acest domn "i-a facut vlasteli", Filitti socotea "ca întelesul inscriptiei este ca Vladislav a boierit pe tatal lor, Neagoe"9. El n-a tinut sa remarce însa ca, daca ar fi fost asa, am avea de-a face cu singura ridicare la boierie, cunoscuta documentar, din istoria Ţarii Românesti a secolelor XV-XVI. Pe de alta parte, Filitti admitea ca "acest Neagoe a avut numeroase proprietati în Oltenia", dintre care citeaza, cu titlul de exemple, un numar de nouasprezece sate10, iar la un moment dat, judecând dupa însemnata avere a urmasilor, afirma chiar ca Neagoe de la Craiova era "poate cel mai mare proprietar" de la apus de Olt, din vremea sa11. Dar, daca reunim toate aceste pareri ale lui Filitti, risipite în mai multe lucrari, scrise la mai multe date, ajungem în mod neasteptat la concluzia ca tatal Craiovestilor, care pe la începutul domniei lui Vladislav II nu era înca boier sau era cel mult boier mic, a acumulat




1              Etymologicum Magnum Romaniae, voi. IV, p. CCXLIV.

2              Ibidem,\ol.l\l,p.2405.

3              Studii si documente, voi. III, p. XLIV.

4              Lupta dintre Danesti si Draculesti, p. 239.

5              Vezi în special: Banatul Olteniei si Craiovestii, p. 1 -14.

6              Filitti, Craiovestii, p. 2,4,5, si 13.

7              stefanescu. începuturile baniei de Craiova, p. 331.

8              Craiovestii, p. 2.

9              Banatul Olteniei.p. 25.

10 Craiovestii, p. 2.

1' Banatul Olteniei, p. 83.

154


pâna în vremea lui Basarab Ţepelus sau a lui Vlad Calugarul, unul din cele mai întinse domenii din tara, si aceasta fara ca în izvoarele contemporane sau în referirile despre procese si cotropiri, cuprinse în documentele ulterioare, sa fi ramas cea mai neînsemnata urma.

Aprecieri globale sau numai admirative, fara vreun continut concret, asupra averii acestei familii, au mai facut si alti autori, ca de pilda Ionescu-Gion, care caracteriza partajul din vremea lui Mihnea Turcitul, despre care va fi vorba mai departe, drept colosala, enorma, neauzita împarteala a averilor craiovesti"1.













Document Info


Accesari: 2046
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )