Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

Originea romanilor

istorie











ALTE DOCUMENTE

Desoperiri ale secolului al XIX-lea
Generalul Antonescu
APORTUL ROMEI URBANIZAREA-CADRUL SOCIAL SI POLITIC
CRESTEREA PRETURILOR
Misterele piramidelor
ANUL 1937 IN ISTORIA POLITICA A ROMANILOR
TERMENI ISTORICI
Proiecte politice in secolul al XVIII-lea si in prima jumatate a secolului al XIX-lea
ECONOMIA SI SOCIETATEA ROMANEASCA DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVIII-LEA PANA LA REVOLUTIA DIN 1848
FORMAREA STATELOR FEUDALE TARA ROMINEASCA SI MOLDOVA


Originea romanilor

Originea romanilor este un subiect de dezbatere istoriografica si nu exista un consens la ora actuala. Raritatea izvoarelor istorice cu privire la teritoriul nord-dunarean in mileniul I si contextul tulbure al perioadei migratiilor au condus la teorii opuse privind formarea poporului roman. S-au postulat de-a lungul timpului origini exclusiv nord-dunarene din populatia Daciei Traiane complet romanizate in momentul retragerii Aureliene, din populatii populatii sud dunarene care au migrat pe teritoriul actual al Romaniei in Evul Mediu timpuriu sau din populatii nord dunarene si sud dunarene, pe ambele maluri ale fluviului, explicatia romanitatii limbii fiind continuarea procesului de romanizare si dupa secolul al III-lea. Trebuie mentionat ca dincolo de probleme stiintifice reale, care merg pana la controversele fundamentale intre istoricii scolilor de la Viena si de la Toronto, motivatia politica din spatele unor studii a fost de multe ori evidenta axata pe disputa unei intaietati istorice in Transilvania intre romani si maghiari.

Endonimul de romani (cf. roman) este atestat pentru prima data de scrisoarea lui Neacsu la inceputul secolului al XVI-lea dar este general acceptat ca el a fost intotdeauna folosit de acestia. Exista speculatii cum ca numele ducelui Ramunc al vlahilor mentionat din Cantecul Nibelu 424c25e ngilor si-ar avea originiea in endonimul roman.

Tarile romane, 1635  Tarile romane,1635

Limba romana (denumita uneori de lingvisti si dacoromana, din ratiuni de diferentiere tipologica) este o limba indo-europeana, din grupul italic, care face parte din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, romana este a cincea dupa numarul de vorbitori, in urma spaniolei, portughezei, francezei si italienei.

Limba romana este vorbita in toata lumea de aproximativ 26 de milioane de persoane. Dintre acestea, 20 de milioane se afla in Romania (unde romana, respectiv dialectul supranumit dacoroman este limba oficiala si, conform datelor din 2002, limba materna pentru peste 90% din populatie).Limba romana se bucura de statutul de limba de stat in Republica Moldova (potrivit Constitutiei "limba moldoveneasca",[2] fiind limba materna pentru 80% din populatie) si este una dintre cele sase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este limba oficiala sau administrativa in cateva comunitati si organizatii internationale, precum Uniunea Latina sau Uniunea Europeana (de la 1 ianuarie 2007).

Tari si teritorii vorbitoare de limba romana (Romanime)

tara

vorbitori
(%)

vorbitori

populatie
(2005)

Asia

neoficiala:

Israel

3,7%

250 000

6 800 000

Kazahstan 1

0,1%

20 054

14 953 126

Rusia 1

0,12%

178 000

145 537 200

Europa

Romania

91%

19 736 517

21 698 181

Moldova 2

76,5%

2 588 355

3 383 332

Transnistria 3

31,9%

177 050

555 500

Voivodina (Serbia)

1,5%

29 512

2 031 992

neoficiala:

Timoc (Serbia) 4

8,2%

58 221

712 050

Ucraina 5

0,8%

327 703

48 055 439

Ungaria

0,08%

8 482

10 198 315

America

neoficiala:

Canada

0,2%

60 520

32 207 113

Statele Unite

0,11%

300 000

281 421 906

1 Multi sunt moldoveni, inclusiv deportati
2 Datele se refera la raioanele din dreapta Nistrului (fara Transnistria si municipiul Tighina)
In Moldova, limba se numeste 'moldoveneasca'
3 Independenta Transnistriei nu este recunoscuta
Aici limba se cheama 'moldoveneasca' si este scrisa in alfabetul chirilic
4 Impartiti oficial in vlahi si romani (v.
Evolutia demografica a romanilor din Serbia)
5 In nordul Bucovinei 170 000, Bugeac 78 300, in Transcarpatia 31 800, in teritorile de peste Nistru 48 000

Clasificare si limbi inrudite

Limba romana este o limba romanica, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentand multe similaritati cu limbile franceza, italiana, spaniola, portugheza, catalana si reto-romana.

Este general acceptata ideea ca limba romana s-a format atat la nord cat si la sud de cursul inferior al Dunarii, inaintea sosirii triburilor slave in aceasta zona. Limba romana vorbita in nordul Dunarii, in Romania si Republica Moldova, este deseori numita limba dacoromana sau dialectul dacoroman, pentru a o deosebi de celelalte trei limbi romanice de est,[15] Insa opinia ca idiomurile aroman, meglenoroman si istroroman ar fi limbi aparte si nu dialecte ale limbii romane nu este acceptata de majoritatea comunitatii stiintifice a lingvistilor romanisti. Din insasi cercetarea materialului lingvistic din cele patru dialecte reiese fara putinta de tagada ca nu poate fi vorba nici de "produsul" a doua sau mai multe popoare diferite (cum au impresia unii comentatori si cercetatori ai aromanilor), incit poate fi avansata cel putin ipoteza originii aromanilor in acelasi teritoriu etnogenetic, la nord de liniile lingvistice propuse de cercetatorii Skok si Jiřeček. Cei mai multi lingvisti romanisti considera aceste trei idiomuri a fi dialecte ale aceleiasi limbi:[16]

  • aromana (var. armana) sau macedoromana, vorbita pe arii relativ largi din Macedonia, Albania, Grecia, Bulgaria, Serbia si Romania, unde exista importante comunitati aromane, mai ales in Dobrogea. Se presupune ca despartirea dintre limba aromana si dacoromana s-a produs intre secolele al IX-lea si al XII-lea.
  • meglenita sau meglenoromana, vorbita pe o arie relativ mica in regiunea Meglen din sudul Peninsulei Balcanice. Se crede ca meglenoromana s-a separat mai tarziu decat aromana, si anume aproximativ in secolul al XIV-lea, motiv pentru care asemanarea cu limba romana actuala este mai pregnanta.
  • istroromana, vorbita in cateva sate din nord-estul peninsulei Istria din Croatia, geografic mult mai apropiata de Italia decat Romania, dar prezentand asemanari evidente cu limba romana. Comunitatea de istroromani se pare ca exista aici dinainte de secolul al XII-lea.

Toate aceste patru dialecte formeaza asa-numitul grup estic al limbilor romanice (dalmata, o alta limba din acest grup balcanic, a disparut in secolul al XIX-lea). Distinctia dintre dialect si limba este un subiect controversat in lingvistica, si foarte adesea influentat de interese politice. Din acest motiv nu exista un consens in privinta statutului celor patru limbi din grupul de est al limbilor romanice. Numerosi cercetatori, printre care si majoritatea lingvistilor romani, sustin ca aceste limbi nu sunt altceva decat dialecte ale aceleiasi limbi. Alti lingvisti afirma ca este vorba de patru limbi inrudite, dar separate. Un mic numar de lingvisti, mai ales din Grecia, sustin teoria potrivit careia limba aromana nu s-a desprins din limba romana, ci s-a format independent prin romanizarea unei populatii grecesti; aceasta ipoteza este insa criticata de majoritatea lingvistilor, deoarece nu explica o serie intreaga de caracteristici ale limbii aromane, ca de exemplu articolul hotarat enclitic. Originea istroromanei nu este inteleasa in termenii clasici ai latinitatii post-romane si continua sa provoace teoreticienii lingvisticii comparate indo-europene.

Distributia vorbitorilor de limba romana ca limba materna dupa tara

Distributia vorbitorilor de limba romana ca limba materna dupa tara

Graiuri

Limba romana este impartita in diverse graiuri, cateodata numite subdialecte, care au diferente minore de pronuntie si vocabular, dar sunt inteligibile intre ele. Graiurile limbii romane, in afara romanei standard, includ:

·         Romana banateana

·         Romana criseana

·         Romana moldoveneasca (Romania)

·         Romana moldoveneasca (Republica Moldova)

·         Romana maramureseana

·         Romana munteneasca

·         Romana timoceana

Harta graiurilor romanesti

Harta graiurilor romanesti

Influenta altor limbi

Limba daca

Limba daca era o limba indo-europeana vorbita de geto-daci. Se presupune ca ar fi fost prima limba care a influentat latina vorbita in Dacia, insa se stiu prea putine despre aceasta limba. S-au gasit aproximativ 300 de cuvinte pur romanesti (in toate dialectele) sau cu corespondente in limba albaneza despre care se crede ca ar putea fi mostenite din substratul limbii dace, multe dintre ele legate de viata pastorala (de exemplu: branza, zer, mal, balaur; a se vedea lista de cuvinte dacice). Unii lingvisti au avansat ipoteza ca albanezii ar fi daci neromanizati, care au emigrat din interiorul arealului sud-est-european in regiunile de coasta.

Potrivit unui alt punct de vedere, acest lexic nelatin (in mare parte avand corespondenta in lexicul albanez) nu sunt neaparat de origine daca, ci ar fi fost aduse pe teritoriul Romaniei de pastori romanizati proveniti din Albania, Serbia, Bulgaria si nordul Greciei, populatia respectiva reprezentand stadiul incipient al poporului roman. Aceasta ipoteza este contrazisa de concluziile unor lingvisti, dupa care limba de substrat din care provine acest grup lexical aparte va fi fost, din cauza unor elemente specifice, o limba de tip satem, in timp ce limbile paleobalcanice vorbite in nordul Greciei (de exemplu limba macedoneana antica) erau de tip centum. Unii lingvisti au fost de parere ca si (limba ilira) vorbita in antichitate pe teritoriul Albaniei de astazi era o limba centum, insa cei mai multi lingvisti o clasifica astazi drept limba satem.

Se considera ca, aidoma limbii trace, limba daca era de tip satem. Materialul lingvistic constituit din denumiri si resturi lexicale este prea mic pentru a se trage o concluzie daca era o limba mai apropiata de limbile albaneze sau balto-slavice, ori daca facea parte dintr-o subfamilie indoeuropeana distincta.

Uniunea lingvistica balcanica

Desi cea mai mare parte a gramaticii si morfologiei romanesti se bazeaza pe cea a latinei vulgare, limba romana prezinta cateva trasaturi specifice Balcanilor, care nu se gasesc in celelalte limbi romanice.

Limbile din aceasta uniune lingvistica apartin unor subfamilii distincte de limbi indo-europene: bulgara, macedoneana, si sarba sunt limbi slave, albaneza este o limba traco-ilira iar greaca formeaza propria subfamilie.

Printre trasaturile comune in cadrul acestei uniuni lingvistice se numara articolul hotarat enclitic, sincretismul cazurilor genitiv si dativ, formarea timpurilor viitor si perfect, precum si evitarea infinitivului.

Limbile slave

Influenta slava a fost prima survenita in timpul formarii limbii romane, datorita migratiei triburilor slave (care traversau teritoriul Romaniei de astazi). Este interesant faptul ca slavii au fost asimilati la nord de Dunare, in timp ce au asimilat aproape complet populatia romanizata sud-dunareana (vlahi).

Influenta slava a continuat in Evul Mediu, in special prin folosirea limbii slave bisericesti, in scop liturgic si ca limba de cancelarie, pana in secolul al XVIII-lea. Celelalte limbi invecinate (toate slave, cu exceptia limbii maghiare) au influentat romana.

Influenta slava se simte atat la nivel fonetic cat si lexical. Pana la 20% din vocabularul limbii romane este de origine slava (a iubi, glas, nevoie, prieten). Totusi, multe cuvinte slave sunt arhaisme si se estimeaza ca doar 10% din lexicul romanei moderne este de origine slava.

NEOLOGISME

Incepand cu secolul al XIX-lea, multe neologisme imprumutate din alte limbi romanice, in special din franceza si italiana, au patruns in limba romana (de exemplu birou, avion sau exploata). S-a estimat ca aproximativ 38% din cuvintele romanesti sunt de origine franceza sau italiana.

Cateva cuvinte de origine latina au patruns in limba romana de doua ori, odata in nucleul lexical (vocabularul popular) si ulterior ca neologisme. De obicei, cuvantul popular este un substantiv, iar neologismul este adjectiv (de exemplu: frate / fratern, apa / acvatic, deget/digital, simtamant/sentiment, inger/angelic, frig / frigid, ochi / ocular).

Recent au intrat in limba multe cuvinte englezesti, precum gem (jam), interviu (interview), meci (match), manager (manager). Aceste cuvinte primesc gen gramatical si se acorda conform regulilor limbii romane.


Document Info


Accesari: 2000
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )