Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































PARTIDELE PARLAMENTARE IN ROMANIA

istorie












ALTE DOCUMENTE

Latinitate şi dacism
Mihai Viteazul-Unirea de la 1600
INDIA INAINTE DE GAUTAMA BUDDHA: DE LA SACRIFICIUL COSMIC LA SUPREMA IDENTITATE ATMAN-BRAHMAN
PRINCIPALELE SISTEME DE EXPLICARE A FIINTEI SI ORIGINII RELIGIEI
Ce pozitie va adopta Romania cand va deveni membra: una in favoarea unei Europe mai flexibile, cum propune Marea Britanie, sprijinita de tari din cent
ROMANITATEA ROMANILOR
REGIMUL DE AUTORITATE MONARHICA 1938-1940
ORIENTUL ANTIC
POLITICA EXTERNA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA
INTERNATIONALELE POLITICE

Sistemul romanesc de partide rezultat din alegerile din 20 mai 1990 se aseamana in foarte mare masura cu acela al multipartidismului cu un partid dominant. Sprijinim afirmatia pe numarul foarte mare de partide existent in Parlament (18, din care 7 reprezentate de un singur deputat), la care se adauga partidele minoritatilor nationale; pe de alta parte, impresionantul procent de voturi obtinut de FSN (67% voturi in Senat, care i-au oferit 77% mandate). Situatia s-a datorat prevederilor electorale care au incurajat partidele mici, dar si incontestabilului suport popular de care s-a bucurat FSN.




In 1992, sistemul de partide s-a schimbat radical. Din alegeri nu a mai rezultat un partid dominant, care sa detina majoritatea absoluta in mandate; numarul de partide parlamentare a scazut si el simtitor. Sistemul tinde spre 5 partide politice relevante, care au fiecare in parte cel putin 7% din sufragii. Dupa alegerile din 1996, sistemul tinde spre 4 formatiuni politice relevante in Parlament.

Dupa alegerile din noiembrie 2000, peisajul parlamentar s-a modificat fundamental: un partid se sprijina in Parlament pe 37% din voturile directe (care ii ofera 46% din mandate), al doilea partid reuneste aproximativ 20% din voturile directe, iar celelalte trei se afla in jurul nivelului de relevanta de 7% din voturile directe.

[1] in calcul efectuat de Cristian Preda , pentru caracterizarea sistemului politic, recunoastem trei sisteme de partide in aceasta perioada:

[3] Din 2000, functioneaza d 434i86e oar cinci partide semnificative in parlament, guvernul PSD beneficiind de sprijinul UDMR pe baza protocoalelor de colaborare parlamentara, si de cel mai putin semnificativ al PUR (social-liberal), intrat in parlament datorita participarii la Polul Democrat Social. Alianta opozitiei, diversificata ideologic (PRM, PNL si PD), functioneaza partial si discontinuu, fiind evidenta o mai mare apropiere intre PNL si PD.

TURUL I

Ø      ION ILIESCU 4.076.273 - 36,35%

Ø      CORNELIU VADIM TUDOR 3.178.293 - 28,34%

Ø      THEODOR-DUMITRU STOLOJAN 1.321.420 - 11,78%

Ø      CONSTANTIN MUGUR ISARESCU 1.069.463 - 9,54%

Ø      GYÖRGY FRUNDA 696.989 - 6,21%

Ø      PETRE ROMAN 334.852 - 2,99%

Ø      TEODOR VIOREL MELESCANU 214.642 - 1,91%

Ø      GHEORGHE EDUARD MANOLE 133.991 - 1,19%

Ø      GRAZIELA-ELENA BIRLA 61.455 - 0,55%

Ø      PAUL-PHILIPPE HOHENZOLLERN 55.238 - 0,50%

Ø      ION SASU 38.375 - 0,35%

Ø      NICULAE CERVENI 31.983 - 0,29%


TURUL II

Ø      ION ILIESCU - 66,83%

Ø      CORNELIU VADIM TUDOR - 33,17%


ALEGERI SENAT

Ø      POLUL DEMOCRAT SOCIAL DIN ROMANIA - P.D.S.R. 4.040.212 - 37,09% (9% prag electoral)

Ø      PARTIDUL ROMANIA MARE 2.288.483 - 21,01% (5% prag electoral)

Ø      PARTIDUL DEMOCRAT 825.437 - 7,57%

Ø      PARTIDUL NATIONAL LIBERAL 814.381 - 7,47%

Ø      UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARA DIN ROMANIA 751.310 - 6,89%

Partide si aliante care nu intrunesc pragul electoral

Ø      CONVENTIA DEMOCRATA 2000 575.706 - 5,28% (prag electoral 10%)

Ø      ALIANTA PENTRU ROMANIA 465.535 - 4,27 (prag electoral 5%)

Ø      PARTIDUL ALIANTA NATIONALA (PUNR-PNR) 154.761 - 1,42%

Ø      PARTIDUL NATIONAL LIBERAL CAMPEANU 133.018 - 1,22%

Restul de partide si aliante au avut sub 1%


ALEGERI CAMERA DEPUTATILOR

Ø      POLUL DEMOCRAT SOCIAL DIN ROMANIA - P.D.S.R. 3.968.464 - 36,61%

Ø      PARTIDUL ROMANIA MARE 2.112.027 - 19,48%

Ø      PARTIDUL DEMOCRAT 762.365 -7,03%

Ø      PARTIDUL NATIONAL LIBERAL 747.263 - 6,89%

Ø      UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARA DIN ROMANIA 736.863 - 6,79%

Partide si aliante care nu intrunesc pragul electoral

Ø      CONVENTIA DEMOCRATA 2000 546.135 - 5,03% (prag electoral 10%)

Ø      ALIANTA PENTRU ROMANIA 441.228 - 4,07%

Ø      PARTIDUL ALIANTA NATIONALA (PUNR-PNR) 151.518 - 1,39%

Ø      PARTIDUL NATIONAL LIBERAL CAMPEANU 149.525 - 1,37%

Restul de partide si aliante au avut sub 1%.

In urma acestor rezultate, au reprezentare parlamentara:

Organele nationale de conducere ale PSD, conform Statutului, sunt urmatoarele:

Ø      Forul suprem de conducere al Partidului Social Democrat este Congresul. Se convoaca o data la patru ani. Este compus din delegati alesi de catre Conferintele organizatiilor judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit normei de reprezentare stabilite de Biroul Executiv Central al P.S.D. Congresul P.S.D. are urmatoarele atributii: (1) Adopta sau modifica, prin hotarare, Statutul P.S.D., cu votul a cel putin 2/3 din numarul delegatilor prezenti; (2) Adopta sau modifica Programul Politic al partidului; (3) Stabileste orientarile, strategia si tactica partidului pentru perioada dintre doua Congrese; (4) Alege Consiliul National si Presedintele partidului; (5) Desemneaza candidatul P.S.D. la functia de Presedinte al Romaniei; (6) Alege Colegiul Central de Arbitraj si Comisia Nationala de Control Financiar; (7) Hotaraste asupra activitatii desfasurate de Consiliul National; (8) Hotaraste asupra activitatii desfasurate de Colegiul Central de Arbitraj si de Comisia Nationala de Control Financiar; (9) Solutioneaza contestatiile impotriva hotararilor luate de Consiliul National sau de Biroul Executiv Central, de Colegiul Central de Arbitraj si de Comisia Nationala de Control Financiar; (10) Hotaraste, la cererea celor interesati, asupra sanctiunii de excludere din partid; (11) Hotaraste dizolvarea partidului.

Ø      Congresul Extraordinar poate fi convocat de catre Consiliul National in una din urmatoarele situatii: (1) In cazul alegerilor parlamentare ori prezidentiale anticipate; (2) In situatii deosebite, la initiativa Consiliului National, a grupurilor parlamentare din cele doua Camere sau a cel putin 15 Consilii judetene ale organizatiilor P.S.D.

Ø      Presedintele partidului coordoneaza activitatea generala a Partidului Social Democrat si conduce Biroul Executiv Central.
Este ales prin vot secret de catre Congresul Partidului Social Democrat. Este si presedintele Biroului Executiv Central al P.S.D.; prezideaza sedintele Congresului si ale Biroului Executiv Central si conduce activitatea acestora. Presedintele reprezinta partidul in relatiile cu organizatiile si organele de conducere ale acestora, cu autoritatile publice centrale sau locale, precum si cu alte partide sau organizatii din tara sau strainatate.

Ø      Consiliul National al P.S.D. este organul de conducere al partidului in intervalul dintre doua Congrese. Se alege pentru o perioada de patru ani. Este alcatuit din 351-895 membri alesi dintre candidatii desemnati de Conferintele judetene si a municipiului Bucuresti sau propusi de Congres. In cadrul Consiliului National al P.S.D. se organizeaza departamente, structurate pe domenii de activitate, in care sunt cuprinsi membri ai Consiliului National si specialisti din domeniile respective. Departamentele Consiliului National pot organiza, cu aprobarea Biroului Executiv Central, forumuri, ligi, asociatii, cluburi si alte asemenea organisme, pentru fundamentarea si aplicarea strategiilor sectoriale din Programul Politic al P.S.D. La nivelul departamentelor functioneaza: Forumul National al Muncitorilor; Forumul National al Agricultorilor; Forumul National al Ecologistilor; Forumul National al Oamenilor de Stiinta, Cultura si Arta; Forumul National al Pensionarilor, precum si Forumul National al Automobilistilor. Departamentele pot infiinta si alte structuri similare. Consiliul Consultativ al P.S.D. pentru problemele minoritatilor nationale desfasoara activitati pentru identificarea problemelor specifice cu care se confrunta minoritatile nationale din Romania si elaboreaza solutii si propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.

Ø      Biroul Executiv Central, cu exceptia presedintelui partidului, este ales de Consiliul National al P.S.D., pe functii. Biroul Executiv Central se compune din: presedintele partidului, presedintele Consiliului National, 7-15 vicepresedinti, secretarul general si 25-81 membri. Secretarul general conduce serviciile functionale la nivel central si coordoneaza activitatea curenta de partid in limita mandatului incredintat de presedintele PSD si Biroul Executiv Central.

Ø      La nivelul Biroului Executiv Central, pentru coordonarea curenta a activitatii de partid se instituie Delegatia Permanenta.
Se compune din Presedintele P.S.D, Presedintele Consiliului National al P.S.D., vicepresedintii P.S.D., Secretarul General si liderii grupurilor parlamentare si ministerial. Se intruneste saptamanal si ori de cate ori este nevoie.



Ø      Colegiul Central de Arbitraj este organul de jurisdictie, ales de Congresul P.S.D. pentru un mandat de patru ani, care cerceteaza cererile, reclamatiile si sesizarile indreptate impotriva membrilor Consiliului National; cerceteaza conflictele intervenite intre organele de conducere din judete diferite, precum si dintre acestea si cele de la nivel national si solutioneaza contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de Biroul Executiv Central al P.S.D.

Ø      Comisia Nationala de Control Financiar este organul care verifica intreaga activitate financiara a partidului si este aleasa de Congresul P.S.D. pentru un mandat de patru ani. Este alcatuita din 47-85 membri; din randul acestora, Comisia alege presedintele, vicepresedintele si secretarul.

Pe langa Partidul Social Democrat functioneaza, in conditiile legii, Institutul Social Democrat, structura de teorie politica.
I.S.D. efectueaza cercetari stiintifice privind: Revolutia Romana; modernizarea societatii contemporane si social-democratia romaneasca si europeana; elaboreaza programe politice si lucrari doctrinare; initiaza programe de invatamant adresate cu deosebire liderilor tineri din partid; organizeaza actiuni destinate schimburilor de idei, dezvoltarii relatiilor de colaborare cu structuri similare din tara si strainatate, activitati editoriale.

Alte structuri organizatorice in interiorul partidului, sunt grupurile parlamentare din Camera Deputatilor si din Senat, alcatuite din toti membrii partidului alesi pe listele acestuia in cele doua Camere. Grupurile parlamentare isi aleg conduceri proprii, propun candidatii lor pentru Birourile Permanente ale Camerelor si pentru Birourile Comisiilor permanente ale acestora. Deputatii si senatorii care parasesc Grupurile parlamentare ale P.S.D. isi pierd calitatea de membru al partidului. Grupul ministerial este alcatuit din toti ministrii si secretarii de stat, membri ai P.S.D. Statutul prevede si functionarea Ligii Nationale a Primarilor si Consilierilor, care cuprinde presedintii si vicepresedintii Consiliilor Judetene Administrative, primarii si viceprimarii din municipii, orase si comune; consilierii judeteni si consilierii locali de la municipii si sectoarele municipiului Bucuresti, precum si consilieri locali de la orase si comune - membri ai P.S.D.

In urma fuziunii cu PSDR-PDSR, presedintele noului partid a fost ales in unanimitate Adrian Nastase. Presedinte al Consiliului National a fost ales Alexandru Athanasiu, iar dintre cei 12 vicepresedinti, doar ministrul Georgiu Gingaras provine din PSDR. Secretar general a fost ales Cozmin Gusa, insarcinat cu activitatea curenta a partidului, pe timpul cat presedintele indeplineste functia de prim-ministru (incepand cu luna iunie 2003, aceasta functie a fost preluata de Octav Cozmanca; la scurt timp, Cozmin Gusa a demisionat din partid).

Modificari importante in structurile de conducere s-au produs in iulie 2003, urmare a deciziei de fuzionare prin absorbtie cu Partidul Socialist al Muncii si Partidul Socialist al Renasterii Nationale. Prin cooptarea unor persoane din partidele in fuzionare, plus a unor reprezentanti ai Organizatiei de Tineret si Organizatiei de Femei, si altor structuri din partid, Biroul Executiv Central a crescut de la 109 membri la 162 membri.

Activitatea politica a PSD, dupa castigarea alegerilor, a fost marcata de o crestere semnificativa a numarului de membri, atat in teritoriu, cat si in structurile centrale. Grupuri importante de membri ai ApR, Partidului Socialist, Partidului Socialist al Muncii au trecut in PSD. Grupurile parlamentare s-au intarit cu parlamentari veniti din PD si PRM.

In plan politic, in vederea unei guvernari coerente, PSD a incheiat protocoale de sprijin politic cu PNL si UDMR. Dupa numai cateva luni, PNL a denuntat protocolul.

Cu ocazia Congresului al XXII-lea al Internationalei Soccialiste, desfasurat in octombrie 2003 la Sao Paolo - Brazilia, Partidul Social Democrat a primit calitatea de membru cu drepturi depline, cu 145 voturi "pentru" si unul "impotriva" (Partidul Democrat).

Deja la Congresul fuziune al PDSR cu PSDR, acceptul pentru integrarea in Internationala a fost formulat, fie si numai prin prezenta, de catre reprezentanti ai Partidului Socialistilor Europeni, ai Partidului Muncii din Israel, ai Partidul Socialist Francez, ai Partidului Social Democrat German, ai PASOK, ai Partidului Socialist Ungar, ai Partidului Socialist Bulgar, ai Partidului Comunist Chinez, ai Partidului Democrat din Iugoslavia si ai Partidului Democrat din Republica Moldova.


PARTIDUL ROMANIA MARE

"Art. 1. Denumirea partidului este Partidul Democrat. Partidul Democrat este succesorul Frontului Salvarii Nationale, al Partidului Democrat, al Partidului Democrat al Muncii, al Partidului Unitatii Social Democrate, al Frontului Democrat Roman si al altor partide cu care acesta fuzioneaza prin absorbtie.

Art. 2. Partidul Democrat este persoana juridica de drept public. Partidul Democrat isi desfasoara activitatea pe intreg teritoriul Romaniei, in conformitate cu dispozitiile Constitutiei, ale Legii partidelor politice, precum si cu prevederile prezentului Statut si ale regulamentelor adoptate pe baza si pentru aplicarea acestuia.

Art. 3. (1) Simbolul Partidului Democrat este trandafirul. El este inscriptionat pe sigla, drapelul si alte insemne oficiale ale partidului, in aranjamente grafice aprobate de Consiliul National de Coordonare, la propunerea Biroului Permanent National.

(2) Semnul electoral al partidului este trandafirul sub care se afla prescurtarea PD, ansamblul fiind incadrat intr-un patrat cu colturi rotunjite. (3) Sediul central al Partidului Democrat este in Bucuresti, Aleea Modrogan nr. 1, sector 1."

Scopul si obiectivele principale ale functionarii partidului sunt:

"Art. 4. (2) Partidul Democrat este un partid social-democrat modern, de cuprindere nationala, membru cu drepturi depline al Internationalei Socialiste.

(3) Partidul Democrat are drept scop dezvoltarea si modernizarea societatii romanesti prin promovarea si punerea in practica in Romania a doctrinei si politicii social-democrate, respectand valorile republicane si principiile fundamentale ale social-democratiei europene moderne: democratie; libertate; demnitate; dreptate sociala; egalitate de sanse; solidaritate sociala.

Art.5. (1) Prin vocatia sa nationala, Partidul Democrat este partidul intereselor actuale si de perspectiva ale natiunii romane, ale fiecarui cetatean al Romaniei.

(2) In realizarea obiectivelor sale, Partidul Democrat actioneaza pentru antrenarea tuturor cetatenilor la dezvoltarea si modernizarea societatii romanesti ca societate democratica, libera, dreapta si pasnica, bazata pe solidaritate sociala, in care fiecare cetatean sa aiba sanse egale sa dobandeasca bunastare, prin concurenta libera si loiala.

(3) Pentru realizarea obiectivelor sale politice, Partidul Democrat actioneaza prin reprezentantii sai in Parlament, Guvern, autoritati ale administratiei publice centrale si locale, orice alte institutii si organisme in care partidul este reprezentat, precum si prin dialogul si cooperarea permanenta cu partidele politice democratice, sindicatele, organizatiile neguvernamentale si structurile societatii civile.

(4) Partidul Democrat, ca membru al Internationalei Socialiste, precum si ca membru asociat la Partidul Socialistilor Europeni, militeaza pentru promovarea intereselor Romaniei pe plan international, in scopul integrarii tarii in structurile europene si euro-atlantice, prin intarirea relatiilor cu partidele membre ale acestor organisme internationale, participand la toate dezbaterile, proiectele locale si regionale ale social-democratiei europene."

In structura interna a partidului exista trei niveluri de organizare: local (realizat in comune, orase, municipii si sectoarele municipiului Bucuresti), judetean (realizat in judete si in municipiul Bucuresti), national. Fiecare nivel are autonomie in cadrul competentelor statutare si regulamentare.

In privinta asigurarii accesului femeilor si tinerilor in structurile de conducere ale partidului, art. 15 din statut prevede ca "In scopul de a contribui activ la egalitatea sanselor femeilor fata de barbati privind implicarea lor in activitatea politica, Partidul Democrat adopta sistemul ponderii de participare a femeilor la o cota de minimum 30% in fiecare din domeniile sale de activitate. In scopul de a promova tinerii in viata politica, Partidul Democrat adopta sistemul ponderii de participare a tinerilor la o cota de minimum 30% in fiecare din domeniile sale de activitate."

Partidul Democrat constituie organizatii, altele decat organizatiile teritoriale (organizatia sectiei de votare, locala, judeteana). Acestea reunesc membri si simpatizanti PD grupati pe un criteriu specific: sex, varsta, profesie, ocupatie etc. Astfel de organizatii sunt:

Ø      Organizatia Tinerilor Democrati, constituita din membri si simpatizanti ai partidului care nu au implinit varsta de 35 de ani. In cadrul OTD se constituie departamente pentru activitatile si problemele specifice muncitorilor si elevilor, potrivit regulamentului.

Ø      Organizatia Femeilor Democrate, formata din membre si simpatizante ale partidului.

Ø      Organizatia Studentilor Democrati, constituita din membri si simpatizanti ai partidului care au calitatea de student.

Ø      La nivelul judetelor se constituie Grupuri de sprijin ale activitatii parlamentare. Acolo unde nu sunt parlamentari PD se constituie GSP. Aceste grupuri sunt formate, dupa caz, din parlamentarii alesi pe listele PD, cei care au candidat pe listele PD, fosti parlamentari ai PD, precum si membri ai PD care isi exprima dorinta de a candida la viitoarele alegeri parlamentare.

Ø      Grupul Parlamentar este format din toti deputatii si senatorii alesi pe listele PD. Principala obligatie a GP este promovarea politicii partidului in intreaga activitate parlamentara.

Ø      Grupul Demnitarilor din Administratia Centrala sau, dupa caz, Guvernul Alternativa este constituit din: a) demnitari in functie, membri ai PD. b) membrii Guvernului Alternativa al PD. c) fosti demnitari, membri ai PD.



Ø      Cand partidul nu este la guvernare, se constituie Guvernul Alternativa, care poate delega reprezentanti in orice colectiv al partidului care elaboreaza propuneri cu caracter normativ.

Ø      La nivelul fiecarei comune, oras, municipiu precum si la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie Grupul Reprezentantilor PD in Administratia Locala, din care fac parte: primarii, viceprimarii, precum si consilierii locali membri PD, fosti primari, consilieri locali sau candidati la aceste functii pe listele PD la ultimele alegeri, precum si membri PD care doresc sa candideze la viitoarele alegeri.

Conducerea nationala a partidului este asigurata prin:

Ø      Conventia Nationala este organul suprem de conducere al Partidului Democrat, unica instanta care stabileste linia politica generala a partidului, adopta Statutul si Programul, alege Presedintele PD. Se reuneste din patru in patru ani. Numarul de delegati la CN nu poate fi mai mic de 800. Acestia sunt delegati de drept si delegati alesi in organizatiile judetene.

Ø      Presedintele este conducatorul politic, liderul doctrinar si de imagine al partidului.

Ø      Consiliul National de Coordonare este organul de conducere, decizie politica si organizatorica al PD in perioada dintre Conventiile Nationale. Este format din: membri de drept - Presedintele partidului; fostii presedinti ai partidului daca au ramas membri PD; presedintii in functie ai structurilor judetene si din municipiul Bucuresti; ministrii si secretarii de stat in exercitiu, membri PD, sau membrii Guvernului Alternativa al PD; parlamentarii PD; liderul Grupului de Sprijin Politic din judetele fara reprezentare parlamentara; prefectii, subprefectii, membri ai PD; presedintii sau, dupa caz, vicepresedintii sau liderii grupurilor de consilieri ai consiliilor judetene administrative sau al municipiului Bucuresti, membri PD; primarii municipiilor resedinta de judet, al municipiului Bucuresti si ai sectoarelor sale sau, dupa caz, viceprimarii; presedintii organizatiilor judetene ale tineretului si femeilor democrate, precum si ai organizatiilor studentilor democrati; cele 35 persoane din grupul de promovare a motiunii castigatoare si, dupa caz, persoanele desemnate de liderii motiunilor respinse prin vot, care au obtinut peste 10% din voturi; 9 membri alesi de OFD; 9 membri alesi de OTD; 9 membri alesi de OSD; 9 membri alesi de GRAL de la nivel national, s.a.

Ø      Conferinta Nationala Anuala a partidului este reuniunea consacrata dezbaterii temelor politice majore, analizei activitatii partidului desfasurata in ultimele 12 luni, precum si proiectarii actiunii politice a partidului pentru urmatoarele 12 luni.

Ø      Colegiul Director este organul de conducere a activitatii PD in perioada dintre sedintele CNC si este format din membrii Biroului Permanent National, presedintii organizatiilor judetene, presedintele organizatiei municipiului Bucuresti si presedintii organizatiilor de sector din municipiul Bucuresti.

Ø      Biroul Permanent National este organismul permanent de conducere a activitatii partidului intre doua sedinte consecutive ale CD. Din B.P.N. fac parte: Presedintele partidului; 12 vicepresedinti; liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor si Senat; 14 secretari executivi; 8 secretari regionali; presedintele OFD; presedintele OTD; presedintele OSD; trezorierul.

Ø      Comisiile nationale: Comisia Nationala pentru Statut, Etica si Litigii Comisia Nationala de Revizie si Control (cu atributii economico-financiare).

Motiuni. Motiunea castigatoare devine Programul Politic al Partidului Democrat pentru urmatorii 4 ani, iar persoana care o propune este automat aleasa presedinte al partidului. De la motiunile care nu au intrunit majoritatea voturilor dar au obtinut cel putin 10% din voturile valabil exprimate la primul tur de scrutin, liderul si un numar proportional de sustinatori dintre membrii grupului de promovare, desemnati de catre liderul motiunii, vor deveni membri ai Consiliului National de Coordonare, alaturi de cei 35 de sustinatori ai motiunii castigatoare. Pana in prezent, Motiuni castigatoare au fost

PARTIDUL UMANIST DIN ROMANIA

(SOCIAL-LIBERAL)


Prin statut, Partidul Umanist din Romania (social-liberal) isi proclama identitatea astfel:

"Art. 1. - (1) Partidul Umanist din Romania (social-liberal) este persoana juridica de drept public, a carui activitate se desfasoara pe intreg teritoriul Romaniei, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale Legii partidelor politice, precum si cu reglementarile prezentului statut.

(2) Denumirea integrala a partidului este Partidul Umanist din Romania (social-liberal), iar denumirea prescurtata este PUR (social-liberal).

(3) Semnul permanent al Partidului Umanist din Romania (social-liberal) este o balanta in echilibru sub care este inscrisa sintagma "PUR (social-liberal)".

(4) Drapelul Partidului Umanist din Romania (social-liberal) este albastru, avand in centru imprimat semnul partidului.

(5) Sediul central al Partidului Umanist din Romania (social-liberal) este situat in municipiul Bucuresti, Calea Victoriei nr. 118, Sector 1."

Valorile fundamentale promovate de partid in viata politica, conform aceleiasi surse, sunt:

"Art. 2. - (1) Partidul Umanist din Romania (social-liberal) a aparut din necesitatea reevaluarii rolului individului in societate, precum si a relatiilor dintre acesta si institutiile statului.

(2) Partidul Umanist din Romania (social-liberal) promoveaza doctrina umanismului politic de orientare social-liberala. Aceasta doctrina, in premiera pe scena politica romaneasca, ofera repere teoretice si practice pentru solutionarea contradictiilor majore manifestate in cadrul principalelor sisteme politice ale societatii contemporane.

Art. 3. - Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Umanist din Romania (social-liberal) sunt: a) manifestarea libera a personalitatii umane prin exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; b) responsabilitatea umana, factor de armonizare a aspiratiilor individului cu interesele generale ale societatii; c) cunoasterea, mijloc de dobandire a libertatii individului si conditie de asumare a responsabilitatii; d) proprietatea privata, factor de garantare a protectiei economice si sociale, conditie de manifestare a libertatii si responsabilitatii individuale.

Art. 4. - Partidul Umanist din Romania (social-liberal) este formatiunea angajata pentru a-i reprezenta politic pe toti aceia care cred in democratie si in valoare, in necesitatea implinirii personalitatii si afirmarii demnitatii umane. Avand in vedere ca personalitatea si demnitatea umana se pot afirma numai in conditiile existentei unui anumit nivel de bunastare, Partidul Umanist din Romania (social-liberal) sustine cu prioritate interesele intreprinzatorilor particulari si initiativa privata. Partidul Umanist din Romania (social-liberal) actioneaza pentru dezvoltarea clasei de mijloc in Romania si promovarea capitalului autohton."



Platforma Partidului Umanist din Romania, reeditata ultima oara in publicatia "Doctrina Umanista", numarul din febr. 2000, propune directii de dezvoltare, cu accent pe relansarea procesului investitional in constructii si infrastructura, societatea informationala, problematica tineretului.

Programul cu care PUR s-a prezentat la alegerile legislative din 2000, este A treia cale (adoptat la Congresul din noiembrie 1999). Idei fundamentale: egalitatea de sanse a indivizilor ca persoane competitive, participative si responsabile; exista un punct de functionare optim al societatii la jumatatea distantei intre individualism si colectivism; a treia cale nu este nici comunism, nici capitalism, ci umanism; cresterea rolului capitalului social in raport cu celelalte forme de capital.

Spre sfarsitul anului 2001, PUR a cunoscut o evolutie doctrinara spre social-liberalism, incheiata cu adaugarea sintagmei "social liberal" la denumirea oficiala a partidului. In plan mondial, social-liberalismul este o conceptie recenta, fara deosebita influenta in spectrul politic .

Infiintat in decembrie 1991, partidul a reusit sa trimita reprezentanti in Parlament, pana in legislatura 2000-2004.

La alegerile din noiembrie 1996, a participat in alianta cu Miscarea Ecologista si Partidul Umanist, sub titlul de Uniunea Nationala de Centru Agrariana-Umanista-Ecologista, dar nu a intrat in Parlament, avand sub 3% voturi. Pentru functia de presedinte a candidat umanistul Ioan Pop de Popa, care a obtinut 0,47% din totalul voturilor

Pentru alegerile din noiembrie 2000, a incheiat o alianta electorala impreuna cu PDSR si PSDR, sub denumirea Polul Social Democrat din Romania. Aceasta formatiune a castigat alegerile; drept urmare, PUR este reprezentat in structurile guvernamentale si in parlament. Numeric, partidul a cunoscut dupa alegeri o crestere continua, prin aderarea unor grupuri si personalitati din partide care au pierdut alegerile, dar si dintre cele reprezentate in Parlament.

In anul 2003 insa, anuntand ca paraseste alianta cu Partidul Social Democrat, PUR (social liberal) a intrat intr-o criza acuta, fiind parasit de unele organizatii in intregul lor, si de numerosi lideri marcanti. Dan Voiculescu ramane liderul simbol al partidului.


UNIUNEA DEMOCRATA A MAGHIARILOR

DIN ROMANIA


Prin Statut, Uniunea Democrata Maghiara din Romania se identifica astfel:

"6. Numele organizatiei este: Romániai Magyar Demokrata Szövetség - RMDSZ - Uniunea Democrata Maghiara din Romania - U.D.M.R. Uniunea este persoana juridica inregistrata in Romania.

Sediul Uniunii este in Bucuresti, str. Herastrau nr.13, sector 1. Sediul organului executiv este la Cluj-Napoca, str. Bilascu nr. 60. Unele organe de conducere pot avea sediul si in alte localitati.

7. Stampila oficiala a Uniunii include denumirea si sediul Uniunii in limbile romana si maghiara. In antetul documentelor organizatiei, denumirea Uniunii poate fi mentionata si in alte limbi."

UDMR reuneste partide, organizatii culturale si stiintifice, care au drept scop comun promovarea intereselor minoritatii maghiare. Programul provizoriu din ian. 1990 prevedea: cadru institutional necesar exercitarii drepturilor fundamentale ale minoritatilor, folosirea limbii materne, promovarea culturii nationale, apararea identitatii etnice.

U.D.M.R. "Este o uniune constituita din organizatii autonome teritoriale, partide politice si platforme care reprezinta comunitatea maghiara din Romania si apara interesele acesteia in plan central si local. Totodata, ea coordoneaza si impulsioneaza diferite forme de autoorganizare sociala. UDMR recunoaste dreptul partidelor politice si al platformelor democratice de a se organiza liber in cadrul uniunii. Principiile care stau la baza apararii intereselor comunitatii maghiare rezulta din drepturile universale ale omului, din valorile crestine europene, din drepturile colective ale minoritatilor nationale, precum si din valorile statului de drept, ale economiei de piata si ale societatii civile."

Din programul Congresului din mai 1999, desfasurat la Miercurea Ciuc: recunoasterea minoritatilor nationale ca factor constitutiv al statului; realizarea statului de drept, prin separarea puterilor; garantarea prin Constitutie a inviolabilitatii proprietatii private; crearea cadrului legislativ necesar economiei de piata; restituirea bunurilor bisericesti si comunitare ilegal confiscate; reglementarea statutului juridic al minoritatilor nationale pe baza practicii pozitive in domeniu din Europa; o lege pentru reglementarea globala a situatiei minoritatilor (folosirea limbii materne in viata publica, in justitie; sistem autonom de invatamant la toate nivelele si in toate formele; sistem autonom de institutii culturale; mentinerea legaturilor si schimb liber de informatii cu natiunea-mama).

UDMR grupeaza organizatii teritoriale, grupuri de opinie (Cercul Liberal, Platforma Social-Democrata, Miscarea Crestin-Democrata, Initiativa Maghiara Transilvana, Gruparea Reformista, Platforma Micilor Agricultori) si membri asociati (organizatii stiintifice, culturale, artistice si profesionale). Nu a dorit sa se inscrie ca partid politic, avand dificultati de a respecta prevederea legala prind inregistrarea partidelor, conform careia lista membrilor fondatori trebuie "sa cuprinda cel putin 25.000 de membri, domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti".

Uniunea functioneaza pe baza principiului autoadministrarii interne, separand forurile decizionale, executive si de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. Intre doua congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt, sedinta comuna al Consiliul Reprezentantilor si al Consiliul de Coordonare, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii. Pe langa activitatea decizionala in probleme politice, Consiliul Reprezentantilor adopta decizii privind functionarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul decizional care reprezinta interesele bisericilor istorice maghiare si organizatiilor societatii civile, infaptuind astfel pluralismul de valori si de interese al sferei civile maghiare din Romania. Consiliul Reprezentantilor (146 membri), care in iunie 2003 l-a reales in functia de presedinte pe senatorul Gyorgy Frunda, este o oglinda a platformelor care compun UDMR.

REPREZENTAREA MINORITATILOR NATIONALE (MAI PUTIN MAGHIARA) IN PARLAMENT


Conform prevederilor constitutionale in vigoare (Art. 59 alin. 2, Alegerea Camerelor), Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie. Aceasta discriminare pozitiva in domeniul reprezentarii minoritatilor nationale reprezinta o exceptie in lumea moderna.

Ø      Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat si umanist) - 169 membri

Ø      Grupul parlamentar al P.R.M. - 72 membri

Ø      Grupul parlamentar al P.D. - 29 membri

Ø      Grupul parlamentar al P.N.L. - 29 membri

Ø      Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 27 membri

Ø      Grupul Parlamentar al Minoritatilor Nationale - 18 membri

Ø      Deputati care nu fac parte din nici un grup parlamentar - 1 membru.

Organizatiile minoritatilor nationale reprezentate in Adunarea Deputatilor, fiecare cu un reprezentant, sunt:

Ø      Uniunea Armenilor din Romania

Ø      Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania

Ø      Uniunea Elena din Romania

Ø      Uniunea Polonezilor din Romania "Dom Polski"

Ø      Uniunea Democrata Turca din Romania

Ø      Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania

Ø      Uniunea Democratica a Slovacilor si Cehilor din Romania

Ø      Uniunea Sirbilor din Romania

Ø      Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania

Ø      Liga Albanezilor din Romania

Ø      Uniunea Bulgara din Banat-Romania

Ø      Partida Romilor

Ø      Uniunea Croatilor din Romania

Ø      Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania

Ø      Asociatia Macedonenilor Slavi din Romania

Ø      Comunitatea Italiana din Romania, Str.Trei Ierarhi nr.2 - Iasi

Ø      Uniunea Ucrainenilor din Romania

Ø      Forumul Democrat al Germanilor din Romania.





N=1/Σ si2, unde sI reprezinta proportia mandatelor partidului i.

Cristian Preda, op. cit., p. 275

Alfred Bulai, Mecanismele electorale ale societatii romanesti, Paideia, Bucuresti, 1999, p. 98

Manifest privind starea natiunii si solutii pentru scoaterea Romaniei din criza economica, 1995, apud Emilian M. Dobrescu, Romanografia, Bucuresti, 2001, p. 64

Bazele acestei federatii de partide au fost puse la Congresul Internationalei Liberale din 1976. Cu acest prilej s-a elaborat Declaratia de la Stuttgart, document care trebuie acceptat de toate partidele care solicita calitatea de membru. In anul 2003, cuprindea 20 de partide din Europa Occidentala si 8 partide din Europa Centrala si de Est; alte 10 partide afiliate se aflau in timpul stagiului statutar de doi ani inainte de a dobandi calitatea de membru deplin.

Partidul Social Liberal din Danemarca, infiintat in 1905, a avut un ministru si 8 parlamentari in perioada 1994-1998; numarul de parlamentari a variat ulterior cu putin in jurul aceste cifre. In Franta functioneaza o Adunare Social-Liberala (RSL), cu sediul in Paris, care prezinta un site nefunctional pe Internet. In Brazilia, Partidul Social Liberal s-a infiintat in 1996; alte tari in care functioneaza partide care se pretind social-liberale: Croatia (Partidul Social Liberal Croat); Franta (Partidul Radical al Stangii), Olanda (Partidul Democratii 66), Republica Moldova (Partidul Social Liberal) s.a., fara importanta deosebita in viata politica a tarilor respective. Social-liberalismul se impune insa tot mai mult ca o doctrina actualizata a partidelor social democrate contemporane, fiind promovata insistent de Gerhard Schröder si Tony Blair, pe urmele lucrarii de referinta a lui Anthony Giddens, A treia cale

Statutul UDMR adoptat la al V-lea Congres, Targu Mures, 3-4 octombrie 1995, p. 1



loading...










Document Info


Accesari: 3698
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )