Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PARTIDELE PARLAMENTARE IN ROMANIA

istorie












ALTE DOCUMENTE

Latinitate şi dacism
Mihai Viteazul-Unirea de la 1600
INDIA INAINTE DE GAUTAMA BUDDHA: DE LA SACRIFICIUL COSMIC LA SUPREMA IDENTITATE ATMAN-BRAHMAN
PRINCIPALELE SISTEME DE EXPLICARE A FIINTEI SI ORIGINII RELIGIEI
Ce pozitie va adopta Romania cand va deveni membra: una in favoarea unei Europe mai flexibile, cum propune Marea Britanie, sprijinita de tari din cent
ROMANITATEA ROMANILOR
REGIMUL DE AUTORITATE MONARHICA 1938-1940
ORIENTUL ANTIC
POLITICA EXTERNA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA
INTERNATIONALELE POLITICE

PARTIDELE PARLAMENTARE IN ROMANIA

Sistemul romanesc de partide rezultat din alegerile din 20 mai 1990 se aseamana in foarte mare masura cu acela al multipartidismului cu un partid dominant. Sprijinim afirmatia pe numarul foarte mare de partide existent in Parlament (18, din care 7 reprezentate de un singur deputat), la care se adauga partidele minoritatilor nationale; pe de alta parte, impresionantul procent de voturi obtinut de FSN (67% voturi in Senat, care i-au oferit 77% mandate). Situatia s-a datorat prevederilor electorale care au incurajat partidele mici, dar si incontestabilului suport popular de care s-a bucurat FSN.



In 1992, sistemul de partide s-a schimbat radical. Din alegeri nu a mai rezultat un partid dominant, care sa detina majoritatea absoluta in mandate; numarul de partide parlamentare a scazut si el simtitor. Sistemul tinde spre 5 partide politice relevante, care au fiecare in parte cel putin 7% din sufragii. Dupa alegerile din 1996, sistemul tinde spre 4 formatiuni politice relevante in Parlament.

Dupa alegerile din noiembrie 2000, peisajul parlamentar s-a modificat fundamental: un partid se sprijina in Parlament pe 37% din voturile directe (care ii ofera 46% din mandate), al doilea partid reuneste aproximativ 20% din voturile directe, iar celelalte trei se afla in jurul nivelului de relevanta de 7% din voturile directe.

Urmand formula lui Marko Laakso si Rein Taagepera[1] in calcul efectuat de Cristian Preda[2], pentru caracterizarea sistemului politic, recunoastem trei sisteme de partide in aceasta perioada:

Ø      Tipul "un partid si jumatate" din 1990;

Ø      Modelul multipartit fara partid dominant in urma alegerilor din 1992 si 1996;

Ø      Sistem multipartit cu partid dominant din 2000.

Aceasta caracterizare nu trebuie sa ne insele cu privire la numarul si diversitatea ideologica a partidelor reprezentate in parlament. Dupa starea nefireasca a democratiei romanesti conturata de alegerile din 1990 (fara prag electoral si pe baza unei legislatii care cerea doar 251 de membri fondatori unui partid, ceea ce a provocat o inflatie de partide in parlament - in numar de 18), in 1992 au ramas cu reprezentare parlamentara patru categorii de forte politice: o axa politica centrala data de formatiunile principale, PDSR si CDR, o axa etnica data de UDMR si PUNR, doua partide de coloratura socialista (PRM si PSM) si "o forta de jumatatea clasamentului", care poate conduce doar prin aliante - PD-FSN. Acest tablou ramane aproape neschimbat in 1996, ramanand in afara parlamentului PDAR si PSM.[3] Din 2000, functioneaza d 434i86e oar cinci partide semnificative in parlament, guvernul PSD beneficiind de sprijinul UDMR pe baza protocoalelor de colaborare parlamentara, si de cel mai putin semnificativ al PUR (social-liberal), intrat in parlament datorita participarii la Polul Democrat Social. Alianta opozitiei, diversificata ideologic (PRM, PNL si PD), functioneaza partial si discontinuu, fiind evidenta o mai mare apropiere intre PNL si PD.

Rezultatele complete ale alegerilor din noiembrie 2000:

 

ALEGERI PREZIDENTIALE

TURUL I

Ø      ION ILIESCU  4.076.273 - 36,35% 

Ø      CORNELIU VADIM TUDOR  3.178.293 - 28,34%

Ø      THEODOR-DUMITRU STOLOJAN  1.321.420 - 11,78%  

Ø      CONSTANTIN MUGUR ISARESCU  1.069.463 - 9,54%   

Ø      GYÖRGY FRUNDA  696.989 - 6,21%       

Ø      PETRE ROMAN  334.852 - 2,99% 

Ø      TEODOR VIOREL MELESCANU  214.642 - 1,91%

Ø      GHEORGHE EDUARD MANOLE  133.991 - 1,19%

Ø      GRAZIELA-ELENA BIRLA  61.455 - 0,55%         

Ø      PAUL-PHILIPPE HOHENZOLLERN  55.238 - 0,50%      

Ø      ION SASU  38.375 - 0,35%           

Ø      NICULAE CERVENI 31.983 - 0,29%        

TURUL II

Ø      ION ILIESCU  - 66,83%    

Ø      CORNELIU VADIM TUDOR  - 33,17%   

ALEGERI SENAT

Ø      POLUL DEMOCRAT SOCIAL DIN ROMANIA - P.D.S.R.    4.040.212 - 37,09%  (9% prag electoral)

Ø      PARTIDUL ROMANIA MARE  2.288.483 - 21,01% (5% prag electoral)

Ø      PARTIDUL DEMOCRAT  825.437 - 7,57%    

Ø      PARTIDUL NATIONAL LIBERAL  814.381 - 7,47%

Ø      UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARA DIN ROMANIA  751.310 -  6,89%                          

Partide si aliante care nu intrunesc pragul electoral

Ø      CONVENTIA DEMOCRATA 2000     575.706 - 5,28% (prag electoral 10%)    

Ø      ALIANTA PENTRU ROMANIA 465.535 - 4,27 (prag electoral 5%)    

Ø      PARTIDUL ALIANTA NATIONALA (PUNR-PNR)  154.761 - 1,42%                       

Ø      PARTIDUL NATIONAL LIBERAL CAMPEANU  133.018 - 1,22%                           

Restul de partide si aliante au avut sub 1%

ALEGERI CAMERA DEPUTATILOR

Ø      POLUL DEMOCRAT SOCIAL DIN ROMANIA - P.D.S.R.    3.968.464 - 36,61%       

Ø      PARTIDUL ROMANIA MARE  2.112.027 - 19,48%

Ø      PARTIDUL DEMOCRAT       762.365 -7,03%           

Ø      PARTIDUL NATIONAL LIBERAL  747.263 - 6,89%

Ø      UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARA DIN ROMANIA  736.863 - 6,79%                           

Partide si aliante care nu intrunesc pragul electoral

Ø      CONVENTIA DEMOCRATA 2000  546.135 - 5,03% (prag electoral 10%)       

Ø      ALIANTA PENTRU ROMANIA  441.228 - 4,07%

Ø      PARTIDUL ALIANTA NATIONALA (PUNR-PNR) 151.518 - 1,39%                        

Ø      PARTIDUL NATIONAL LIBERAL CAMPEANU  149.525 - 1,37%                           

Restul de partide si aliante au avut sub 1%.

            In urma acestor rezultate, au reprezentare parlamentara:

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

Partidul Social Democrat s-a constituit la data de 16 iunie 2001 prin fuziunea Partidului Democratiei Sociale din Romania cu Partidul Social Democrat Roman, in baza Protocolului Politic convenit de cele doua partide in data de 8 septembrie 2000. Congresul de constituire a PSD a aprobat Statutul si Programul politic al partidului, fiind stabilita totodata si componenta Consiliului National si a Biroului Executiv Central.

Semnul electoral, conform art. 2 din Statut, "consta in trei boboci de trandafir ce au la baza tulpinilor inscrisa denumirea prescurtata a partidului - P.S.D., iar insemnul partidului este mana cu trandafir - insemnul Internationalei Socialiste".

Prin acelasi Statut, partidul se defineste astfel (art. 3):

(1)- Partidul Social Democrat se constituie prin fuziunea dintre Partidul Democratiei Sociale din Romania, partid de centru stanga, rezultat din Revolutia Romana din Decembrie 1989, ale carei idealuri s-a angajat sa le infaptuiasca si Partidul Social Democrat Roman, continuatorul istoriei de peste 100 de ani a social-democratiei romanesti

(2) Partidul Social Democrat este un partid modern, de centru stanga, un partid national, cu vocatie europeana, care militeaza pentru edificarea in Romania a unui stat de drept, social si democrat.

(3) Partidul Social Democrat promoveaza doctrina social-democrata contemporana, fundamentata pe principiile de libertate, dreptate sociala, egalitate de sanse si solidaritate.

(4) Partidul Social Democrat este un partid deschis care se adreseaza, prin intreaga sa activitate politica, tuturor categoriilor sociale, cetatenilor care considera munca si creativitatea elementul fundamental al existentei si al formarii personalitatii.

(5) Partidul Social Democrat actioneaza pentru respectarea Constitutiei Romaniei si a legilor tarii, a formei republicane de guvernamant, pentru apararea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept.

(6) Partidul Social Democrat contribuie la libera exprimare a vointei politice a cetatenilor, promoveaza respectarea principiilor democratiei, pluralismului politic si separatiei puterilor in stat, asigurarea unor raporturi corecte intre individ, societatea civila si stat."

Sediul declarat prin statut este Soseaua Kiseleff nr. 10, sector 1, Bucuresti, tel.-fax. 222310, 2223272; adresa internet: www.psd.ro;

Programul, conform aceluiasi document, sunt urmarite ca principii generale (art. 4):

1)      Promoveaza valorile si interesele nationale, principiile social-democratiei moderne si ale consolidarii statului de drept;

2)      Sustine restructurarea si modernizarea economiei nationale, procesul de privatizare, pentru realizarea economiei sociale de piata, precum si continuarea reformei in administratia publica centrala si locala, subordonata slujirii intereselor cetatenilor; militeaza pentru promovarea descentralizarii in economie si administratia publica si pentru concretizarea rolului statului ca forta de echilibru in societate;

3)      Elaboreaza si sustine programe care sa asigure infaptuirea reformei economice si sociale, a echitatii sociale exprimate prin egalitatea sanselor pentru toti cetatenii tarii, promovarea si afirmarea valorilor umane;

4)      Elaboreaza si sustine programe concrete de protectie sociala a categoriilor defavorizate, aplicand imperativul justitiei sociale; promoveaza solidaritatea umana, spiritul comunitar de intrajutorare, respectul persoanei si al familiei, in vederea cresterii coeziunii sociale si refacerii relatiilor firesti intre cetatean si stat;

5)      Promoveaza dezvoltarea invatamantului, stiintei si culturii, a bisericii si traditiilor sale - conditii esentiale ale progresului general al tarii si ale spiritualitatii romanesti si universale;

6)      Recunoaste si sustine rolul femeii in familie si in societate;

7)      Promoveaza programe si actiuni de formare si afirmare a tineretului;

8)      Militeaza pentru ocrotirea sanatatii si protectia mediului ambiant;

9)      Apara drepturile si libertatile omului; respecta dreptul la identitate culturala, lingvistica, religioasa si etnica al cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale; combate extremismul de orice fel, manifestarile de rasism, sovinism, separatism etnic sau teritorial;

10)  Sustine strategia de integrare a Romaniei in structurile europene si euroatlantice; promoveaza politica externa a statului consacrata dezvoltarii relatiilor cu toate statele, indeosebi cu tarile vecine;

11)  Adera la valorile si principiile promovate de Internationala Socialista si militeaza pentru aplicarea acestora in viata social-politica romaneasca; colaboreaza si intretine relatii cu partide sau organizatii social-democrate sau de alta orientare politica democratica.

Alte documente, de referinta pentru principiile programatice promovate de PSD, sunt Programul de guvernare publicat in decembrie 2000 (document publicat in 182 pagini, cu o analiza detaliata a starii societatii romanesti si caile de urmat pentru redresarea ei), si Programul social democrat pentru Transilvania, lansat in octombrie 2001 la Cluj-Napoca de catre ministrul de interne Ioan Rus - care pune cateva accente nationaliste cu referire la Transilvania, la care U.D.M.R. a reactionat negativ. Contributii importante la completarea programului au adus-o publicatiile de partid, intre care mentionam cea intitulata O  noua ofensiva politica. Prioritatile politice ale Partidului Social Democrat 2003-2004.

Partidul Social Democrat este organizat si functioneaza, potrivit legii, pe criteriul administrativ-teritorial, cuprinzand: grupe de membri de partid; organizatii locale, de regula, pe raza sectiilor de votare; organizatii teritoriale: comunale, orasenesti, municipale, respectiv de sector in cadrul municipiului Bucuresti; organizatii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Organizatiile Partidului Social Democrat au autonomie in organizarea si desfasurarea activitatii politice.

            Organele nationale de conducere ale PSD, conform Statutului, sunt urmatoarele:

Ø      Forul suprem de conducere al Partidului Social Democrat este Congresul. Se convoaca o data la patru ani. Este compus din delegati alesi de catre Conferintele organizatiilor judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit normei de reprezentare stabilite de Biroul Executiv Central al P.S.D. Congresul P.S.D. are urmatoarele atributii: (1) Adopta sau modifica, prin hotarare, Statutul P.S.D., cu votul a cel putin 2/3 din numarul delegatilor prezenti; (2) Adopta sau modifica Programul Politic al partidului; (3) Stabileste orientarile, strategia si tactica partidului pentru perioada dintre doua Congrese; (4) Alege Consiliul National si Presedintele partidului; (5) Desemneaza candidatul P.S.D. la functia de Presedinte al Romaniei; (6) Alege Colegiul Central de Arbitraj si Comisia Nationala de Control Financiar; (7) Hotaraste asupra activitatii desfasurate de Consiliul National; (8) Hotaraste asupra activitatii desfasurate de Colegiul Central de Arbitraj si de Comisia Nationala de Control Financiar; (9) Solutioneaza contestatiile impotriva hotararilor luate de Consiliul National sau de Biroul Executiv Central, de Colegiul Central de Arbitraj si de Comisia Nationala de Control Financiar; (10) Hotaraste, la cererea celor interesati, asupra sanctiunii de excludere din partid; (11) Hotaraste dizolvarea partidului.

Ø      Congresul Extraordinar poate fi convocat de catre Consiliul National in una din urmatoarele situatii: (1) In cazul alegerilor parlamentare ori prezidentiale anticipate; (2) In situatii deosebite, la initiativa Consiliului National, a grupurilor parlamentare din cele doua Camere sau a cel putin 15 Consilii judetene ale organizatiilor P.S.D.

Ø      Presedintele partidului coordoneaza activitatea generala a Partidului Social Democrat si conduce Biroul Executiv Central.
Este ales prin vot secret de catre Congresul Partidului Social Democrat. Este si presedintele Biroului Executiv Central al P.S.D.; prezideaza sedintele Congresului si ale Biroului Executiv Central si conduce activitatea acestora. Presedintele reprezinta partidul in relatiile cu organizatiile si organele de conducere ale acestora, cu autoritatile publice centrale sau locale, precum si cu alte partide sau organizatii din tara sau strainatate.

Ø      Consiliul National al P.S.D. este organul de conducere al partidului in intervalul dintre doua Congrese. Se alege pentru o perioada de patru ani. Este alcatuit din 351-895 membri alesi dintre candidatii desemnati de Conferintele judetene si a municipiului Bucuresti sau propusi de Congres. In cadrul Consiliului National al P.S.D. se organizeaza departamente, structurate pe domenii de activitate, in care sunt cuprinsi membri ai Consiliului National si specialisti din domeniile respective. Departamentele Consiliului National pot organiza, cu aprobarea Biroului Executiv Central, forumuri, ligi, asociatii, cluburi si alte asemenea organisme, pentru fundamentarea si aplicarea strategiilor sectoriale din Programul Politic al P.S.D. La nivelul departamentelor functioneaza: Forumul National al Muncitorilor; Forumul National al Agricultorilor; Forumul National al Ecologistilor; Forumul National al Oamenilor de Stiinta, Cultura si Arta; Forumul National al Pensionarilor, precum si Forumul National al Automobilistilor. Departamentele pot infiinta si alte structuri similare. Consiliul Consultativ al P.S.D. pentru problemele minoritatilor nationale desfasoara activitati pentru identificarea problemelor specifice cu care se confrunta minoritatile nationale din Romania si elaboreaza solutii si propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.

Ø      Biroul Executiv Central, cu exceptia presedintelui partidului, este ales de Consiliul National al P.S.D., pe functii. Biroul Executiv Central se compune din: presedintele partidului, presedintele Consiliului National, 7-15 vicepresedinti, secretarul general si 25-81 membri. Secretarul general conduce serviciile functionale la nivel central si coordoneaza activitatea curenta de partid in limita mandatului incredintat de presedintele PSD si Biroul Executiv Central.

Ø      La nivelul Biroului Executiv Central, pentru coordonarea curenta a activitatii de partid se instituie Delegatia Permanenta.
Se compune din Presedintele P.S.D, Presedintele Consiliului National al P.S.D., vicepresedintii P.S.D., Secretarul General si liderii grupurilor parlamentare si ministerial. Se intruneste saptamanal si ori de cate ori este nevoie.




Ø      Colegiul Central de Arbitraj este organul de jurisdictie, ales de Congresul P.S.D. pentru un mandat de patru ani, care cerceteaza cererile, reclamatiile si sesizarile indreptate impotriva membrilor Consiliului National; cerceteaza conflictele intervenite intre organele de conducere din judete diferite, precum si dintre acestea si cele de la nivel national si solutioneaza contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de Biroul Executiv Central al P.S.D.

Ø      Comisia Nationala de Control Financiar este organul care verifica intreaga activitate financiara a partidului si este aleasa de Congresul P.S.D. pentru un mandat de patru ani. Este alcatuita din 47-85 membri; din randul acestora, Comisia alege presedintele, vicepresedintele si secretarul.

Pe langa Partidul Social Democrat functioneaza, in conditiile legii, Institutul Social Democrat, structura de teorie politica.
I.S.D. efectueaza cercetari stiintifice privind: Revolutia Romana; modernizarea societatii contemporane si social-democratia romaneasca si europeana; elaboreaza programe politice si lucrari doctrinare; initiaza programe de invatamant adresate cu deosebire liderilor tineri din partid; organizeaza actiuni destinate schimburilor de idei, dezvoltarii relatiilor de colaborare cu structuri similare din tara si strainatate, activitati editoriale.

Alte structuri organizatorice in interiorul partidului, sunt grupurile parlamentare din Camera Deputatilor si din Senat, alcatuite din toti membrii partidului alesi pe listele acestuia in cele doua Camere. Grupurile parlamentare isi aleg conduceri proprii, propun candidatii lor pentru Birourile Permanente ale Camerelor si pentru Birourile Comisiilor permanente ale acestora. Deputatii si senatorii care parasesc Grupurile parlamentare ale P.S.D. isi pierd calitatea de membru al partidului. Grupul ministerial este alcatuit din toti ministrii si secretarii de stat, membri ai P.S.D. Statutul prevede si functionarea Ligii Nationale a Primarilor si Consilierilor, care cuprinde presedintii si vicepresedintii Consiliilor Judetene Administrative, primarii si viceprimarii din municipii, orase si comune; consilierii judeteni si consilierii locali de la municipii si sectoarele municipiului Bucuresti, precum si consilieri locali de la orase si comune - membri ai P.S.D.

            In urma fuziunii cu PSDR-PDSR, presedintele noului partid a fost ales in unanimitate Adrian Nastase. Presedinte al Consiliului National a fost ales Alexandru Athanasiu, iar dintre cei 12 vicepresedinti, doar ministrul Georgiu Gingaras provine din PSDR.  Secretar general a fost ales Cozmin Gusa, insarcinat cu activitatea curenta a partidului, pe timpul cat presedintele indeplineste functia de prim-ministru (incepand cu luna iunie 2003, aceasta functie a fost preluata de Octav Cozmanca; la scurt timp, Cozmin Gusa a demisionat din partid).

            Modificari importante in structurile de conducere s-au produs in iulie 2003, urmare a deciziei de fuzionare prin absorbtie cu Partidul Socialist al Muncii si Partidul Socialist al Renasterii Nationale. Prin cooptarea unor persoane din partidele in fuzionare, plus a unor reprezentanti ai Organizatiei de Tineret si Organizatiei de Femei, si altor structuri din partid, Biroul Executiv Central a crescut de la 109 membri la 162 membri.

Activitatea politica a PSD, dupa castigarea alegerilor, a fost marcata de o crestere semnificativa a numarului de membri, atat in teritoriu, cat si in structurile centrale. Grupuri importante de membri ai ApR, Partidului Socialist, Partidului Socialist al Muncii au trecut in PSD. Grupurile parlamentare s-au intarit cu parlamentari veniti din PD si PRM.

            In plan politic, in vederea unei guvernari coerente, PSD a incheiat protocoale de sprijin politic cu PNL si UDMR. Dupa numai cateva luni, PNL a denuntat protocolul.

            Cu ocazia Congresului al XXII-lea al Internationalei Soccialiste, desfasurat in octombrie 2003 la Sao Paolo - Brazilia, Partidul Social Democrat a primit calitatea de membru cu drepturi depline, cu 145 voturi "pentru" si unul "impotriva" (Partidul Democrat).

Deja la Congresul fuziune al PDSR cu PSDR, acceptul pentru integrarea in Internationala a fost formulat, fie si numai prin prezenta, de catre reprezentanti ai Partidului Socialistilor Europeni, ai Partidului Muncii din Israel, ai Partidul Socialist Francez, ai Partidului Social Democrat German, ai PASOK, ai Partidului Socialist Ungar, ai Partidului Socialist Bulgar, ai Partidului Comunist Chinez, ai Partidului Democrat din Iugoslavia si ai Partidului Democrat din Republica Moldova.

PARTIDUL ROMANIA MARE

Ideea infiintarii partidului a fost promovata in mediul redactiei revistei "Romania Mare". S-a infiintat la  20 iunie 1991, cu  Corneliu Vadim Tudor presedinte si Eugen Barbu presedinte de onoare.

            Prin Statutul adoptat la Congresul al III-lea, din noiembrie 2001, partidul se defineste in urmatorii termeni:

"Art. 1  - Partidul Romania Mare promoveaza interesele social-economice ale celor mai largi categorii de cetateni si militeaza pentru realizarea idealurilor nationale, renasterea Romaniei printr-o politica a prosperitatii, dreptatii si concordiei.

Art. 2 - Partidul Romania Mare este un partid de centru-stanga, de orientare nationala, el se pronunta pentru pluralism in viata politica si isi propune reasezarea relatiilor din societate pe principiile statului de drept, ale democratiei constitutionale si ale justitiei sociale.

Art. 3 (1) - Partidul Romania Mare isi desfasoara activitatea conform Constitutiei Romaniei, legilor tarii si Statutului propriu, urmarind indeplinirea idealurilor de unitate nationala, integritate teritoriala, suveranitate si independenta.

(2) - Asa cum reiese din titulatura sa, Partidul Romania Mare militeaza pentru infaptuirea pe care pasnica a Romaniei Mari, in hotarele ei istorice.

Art. 4 - Partidul Romania Mare are drept scop, dezvoltarea si modernizarea societatii romanesti, ridicarea standardului de viata al cetatenilor, promovarea idealurilor, valorilor si intereselor nationale.

Art. 5 - In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei si in concordanta cu principiile sale ideologice, Partidul Romania Mare se pronunta pentru deplina libertate de exprimare a opiniilor si credintelor cetatenilor, impotriva defaimarii Tarii si a Natiunii, impotriva instigarii la razboi de agresiune, ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, impotriva incitarii la discriminare, impotriva violentei si a manifestarilor obscene, contrare bunelor moravuri."

            Obiectivele, denumirea si insemnele partidului sunt explicitate astfel:

"Art. 6 - Partidul Romania Mare apara drepturile si libertatile fundamentale ale omului si respecta dreptul la identitate culturala, lingvistica, religioasa si etnica a cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, in conformitate cu reglementarile internationale.

Art. 7 - Partidul Romania Mare promoveaza egalitatea sanselor pentru toti cetatenii, solidaritatea umana si valorile familiei. El recunoaste rolul important al tinerilor si femeilor in viata sociala, economica si politica a tarii si adopta masuri pentru formarea si afirmarea acestora in partid si societate.

Art. 8 - Partidul Romania Mare actioneaza pentru dezvoltarea economiei nationale, ca o conditie necesara asigurarii unui trai decent tuturor cetatenilor Tarii.

Art. 9 - Partidul Romania Mare combate, pe toate caile legale, actiunile persoanelor, organizatiilor si partidelor care atenteaza la independenta, unitatea si suveranitatea Romaniei.

Art. 10 - Considerand terorismul drept un flagel al lumii contemporane, Partidul Romania Mare apreciaza necesitatea combaterii cu fermitate a acestuia, pe toate caile legale.

Art. 11 - Partidul Romania Mare se pronunta pentru REPUBLICA - aceasta fiind cea mai potrivita forma de guvernamant a Romaniei.

Art. 12 - Partidul Romania Mare militeaza pentru dezvoltarea relatiilor de prietenie si colaborare cu toate tarile lumii, relatii bazate pe principiile si normele dreptului international.

Art. 13 - Denumirea integrala a partidului este Partidul Romania Mare, iar denumirea prescurtata este P.R.M.

Art. 14. (1) - Insemnul Partidului Romania Mare este Vulturul Cruciat, derivat din heraldica Basarabilor si Brancovenilor.

(2) - Insemnul partidului este folosit ca sigiliu unic, stampila si antet al documentelor oficiale, simbol al publicatiilor partidului si al materialelor propagandistice.

(3) Vulturul Cruciat este si semnul electoral al partidului.

Art. 15 - Drapelul Partidului Romania Mare este de culoare alba si are imprimat, in centrul sau, vulturul cruciat, incadrat de conturul hartii Romaniei Mari, aplicat pe un fond de culoare galbena.

Art. 16 - Imnul Partidului Romania Mare se aproba de catre Consiliul National al Partidului.

Art. 17. Sediul central al Partidului Romania Mare este in municipiul Bucuresti, sector 1, str. Georges Clemenceau nr. 8-10"

            Organizarea partidului urmeaza patru niveluri: de baza (organizatiile constituite pe raza teritoriala a sectiilor de votare, satelor si cartierelor), local (cele constituite in comune, orase, municipii si sectoarele municipiului Bucuresti, denumite filiale locale), judetean (cele constituite la nivelul judetelor si municipiului Bucuresti, denumite filiale judetene) si national (organizatiile judetene, organizatia municipiului Bucuresti si organizatia centrala).

            Structurile de conducere nationala:

Ø      Congresul, forul suprem de conducere, se convoaca o data la patru ani. Este constituit din delegatii alesi de conferintele judetene si conferinta municipiului Bucuresti;

Ø      Consiliul National, ales de Congres, se intruneste de cate ori este nevoie;

Ø      Comitetul Director, ales de Consiliul National, format din 71-79 membri, functioneaza pe departamente (organizatoric; pentru cultura, propaganda si imagine; pentru economie, buget, finante si banci; pentru industrie, transporturi si servicii; pentru agricultura, alimentatie, silvicultura, ape, mediu si dezvoltare rurala; pentru relatii externe si integrare europeana; pentru invatamant si culte; juridic, legislativ si drepturile omului; pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala; pentru comert si turism; pentru sanatate si protectie sociala; pentru administratie publica si relatii cu organisme ale Puterii; pentru cercetare stiintifica si dezvoltare; pentru tineret si sport; pentru romanii de pretutindeni; pentru relatii cu formatiunile politice; pentru relatii cu patronatele, sindicatele si alte organizatii neguvernamentale; pentru petitii, reclamatii, scrisori si audiente);

Ø      Biroul Permanent, format din 23-27 membri (presedintele partidului, un prim-vicepresedinte, 9 - 11 vicepresedinti, un secretar general, 11 - 13 secretari executivi, liderii nationali ai organizatiilor de femei si tineret pe perioada mandatului);

Ø      Presedintele partidului, este de drept si presedinte al Consiliului National, Comitetului Director si Biroului Permanent;

Ø      Comisia Centrala de Arbitraj, organ central de jurisdictie ales de Congres;

Ø      Comisia Centrala de Control Financiar, aleasa de Congres.

Ca structuri de partid, functioneaza:

Ø      Grupurile parlamentare si grupul ministerial;

Ø      Organizatia de Tineret, care functioneaza pe baza de statut aprobat de Conferinta Nationala a OTRM si aprobat de Comitetul Director al partidului. Cuprinde tineri cu varsta intre 16 si 35 de ani. In aceasta structura functioneaza Asociatia Elevilor Romania Mare si Miscarea Studentilor Romania Mare;

Ø      Organizatia de Femei, tot structura interna a partidului, care-si adopta propriul statut in cadrul Conferintei Nationale.     

            Programul adoptat de primul Congres (martie 1993) declara partidul de centru stanga si republican. Afirmarea valorilor nationale este sustinuta "in conditii de deplina suveranitate, independenta si integritate teritoriala a tarii".

            Documente programatice ulterioare confirma ca PRM "isi propune promovarea unui sistem de masuri economice si sociale a caror aplicabilitate va determina atingerea urmatoarelor obiective fundamentale: stoparea prabusirii economice si sociale a tarii; asigurarea conditiilor pentru o crestere economica reala si durabila; eliminarea treptata a blocajului financiar; stabilizarea si relansarea productiei, urmarindu-se aducerea produselor romanesti la un nivel competitiv corespunzator pe plan intern si international din punct de vedere al pretului si calitatii acestora; realizarea unei protectii sociale reale, inclusiv prin dezvoltarea unui sistem puternic de intreprinderi mici si mijlocii, capabile sa formeze o patura mijlocie puternica a populatiei".[4]

            Al doilea Congres (noiembrie 1997) pune accentul pe solutiile sociale, pretinzand protectie sociala efectiva si distribuirea justa a bogatiilor tarii, pe fundamentul respectului proprietatii si a economiei de piata. In politica externa, opteaza pentru existenta statelor nationale, in opozitie cu conceptele de "spiritualizare a granitelor" sau "Europa regiunilor". Se declara pentru integrarea in structurile euro-atlantice, dar cu respectarea traditiilor romanesti.

            La al treilea Congres (noiembrie 2001), programul accentueaza pe necesitatea masurilor anticoruptie, pastrand orientarea pro-Nato si pro- Uniunea Europeana. Cu acest prilej, partidul a reafirmat programatic Doctrina Nationala, care "este baza teoretica si ideologica a partidului nostru, fiind expresia sintetica a existentei multimilenare a romanilor, avandu-si izvoarele atat in credinta crestin-ortodoxa in care s-a format poporul roman cat si in ideile de libertate, dreptate si neatarnare ale marilor figuri ale neamului ( .) Principiile si idealurile Doctrinei Nationale se constituie intr-un concept doctrinar modern, rezultat din altoirea pe tulpina nationala a unor valori ale doctrinelor social-democrata si crestin-democrata." Din ideile principale ale acestui document programatic:

Ø      Toti cetatenii romani trebuie sa fie egali in fata legii, inclusiv in sensul ca "nimic nu trebuie sa confere privilegii unor minoritati";

Ø      Este necesar un contract social care sa asigure o justa distribuie a bogatiei natiunii, o efectiva protectie sociala;

Ø      Respectand principiul proprietatii si legile economiei de piata, este nevoie de protejarea economiei nationale;

Ø      Nemunca, mijloacele ilicite de acumulare a valorilor, coruptia si criminalitatea economica "trebuie sa fie pedepsite si discreditate ferm in fata societatii, prin metode educative adecvate";

Ø      Lumea satului, care este baza existentei nationale, trebuie protejata in sensul facilitatii pastrarii traditiilor si modernizarii economice;

Ø      "Fata de procesul de integrare a Romaniei in structurile Euro-Atlantice, Doctrina Nationala a Partidului Romania Mare se pronunta favorabil.", dar "pentru eficienta acestei integrari, care se cere a fi inteleasa si asumata de milioane de romani, solicitam respectarea de catre organismele internationale a demnitatii si traditiilor poporului nostru, deziderat fara de care chiar fundamentele democratiei moderne pot fi periclitate".

            La alegerile parlamentare din septembrie 1992 a obtinut 3,9% pentru Camera Deputatilor si 3,85% pentru Senat. PRM a participat la guvernul Vacaroiu la nivel de secretar de stat pentru o scurta perioada, iar in plan parlamentar a oferit sprijin acestui guvern.

            Primul Congres (martie 1993) a ales pe Vadim Tudor presedinte, iar in functia de presedinte de onoare a fost ales Mihaila Cofariu, victima a incidentelor interetnice de la Targu Mures din 15 martie 1990.

            Conferinta nationala din mai 1996 a adoptat drept program: modificarea Constitutiei pentru crearea a doua posturi de vicepresedinti (unul pentru Basarabia), crearea unui Minister al Propagandei, scoaterea U.D.M.R. in afara legii.

            In alegerile legislative din noiembrie 1996, PRM a obtinut 4,46% voturi pentru Camera Deputatilor si 4,54% voturi pentru Senat. Vadim Tudor a candidat la presedentie, ocupand locul 5 cu 4,2% voturi.

            Al doilea Congres (noiembrie 1997) a adoptat programul "Unire in belsug".

            In februarie 1998, PRM a incheiat un protocol de colaborare cu PUNR. Ulterior, din PUNR s-a desprins o factiune condusa de Gh. Funar, care a format Partidul Alianta pentru Unitatea Romanilor, care ulterior a fost absorbit de PRM, Funar devenind secretar general.

            La alegerile parlamentare din noiembrie 2000, PRM a ocupat locul al doilea, cu 21,01% la Senat si 19,48% la Camera Deputatilor, iar candidatul la presedentie Corneliu Vadim Tudor, cu 28,38% voturi s-a clasat al doilea in turul intai, iar in al doilea tur (avand contracandidat pe Ion Iliescu din partea PDSR) a obtinut 33,17%.

            In opozitie, PRM a initiat mai multe motiuni, pentru unele beneficiind de sprijinul PNL si PD; in alte situatii, a sprijinit motiunile initiate de cele doua partide.

            In paralel, partidul a suportat plecarea mai multor senatori si deputati catre PSD si PUR, iar un grup de membri s-au alaturat fostul vicepresedinte Ioan Radu (ales viceprimar al Bucurestiului pe listele PRM) in demersul de infiintare al unui nou partid, sub numele de Partidul Socialist al Renasterii Nationale.

            Al treilea congres s-a desfasurat la sfarsitul lunii noiembrie 2001, fiind realesi in functie Corneliu Vadim Tudor - presedinte, Gheorghe Funar - secretar general, Corneliu Ciontu - prim-vicepresedinte.

PARTIDUL DEMOCRAT

            Se declara partid de centru-stanga, republican, cu doctrina social-democrata, axata pe principiile democratiei, libertatii, demnitatii, dreptatii sociale, egalitatii de sanse, solidaritatii sociale.

            Prin statut (adoptat de Conventia Nationala Extraordinara din mai 2001), Partidul Democrat se defineste astfel:

"Art. 1. Denumirea partidului este Partidul Democrat. Partidul Democrat este succesorul Frontului Salvarii Nationale, al Partidului Democrat, al Partidului Democrat al Muncii, al Partidului Unitatii Social Democrate, al Frontului Democrat Roman si al altor partide cu care acesta fuzioneaza prin absorbtie.

Art. 2. Partidul Democrat este persoana juridica de drept public. Partidul Democrat isi desfasoara activitatea pe intreg teritoriul Romaniei, in conformitate cu dispozitiile Constitutiei, ale Legii partidelor politice, precum si cu prevederile prezentului Statut si ale regulamentelor adoptate pe baza si pentru aplicarea acestuia.

Art. 3. (1) Simbolul Partidului Democrat este trandafirul. El este inscriptionat pe sigla, drapelul si alte insemne oficiale ale partidului, in aranjamente grafice aprobate de Consiliul National de Coordonare, la propunerea Biroului Permanent National.

(2) Semnul electoral al partidului este trandafirul sub care se afla prescurtarea PD, ansamblul fiind incadrat intr-un patrat cu colturi rotunjite.
(3) Sediul central al Partidului Democrat este in Bucuresti, Aleea Modrogan nr. 1, sector 1."

        Scopul si obiectivele principale ale functionarii partidului sunt:

"Art. 4. (2) Partidul Democrat este un partid social-democrat modern, de cuprindere nationala, membru cu drepturi depline al Internationalei Socialiste.

(3) Partidul Democrat are drept scop dezvoltarea si modernizarea societatii romanesti prin promovarea si punerea in practica in Romania a doctrinei si politicii social-democrate, respectand valorile republicane si principiile fundamentale ale social-democratiei europene moderne: democratie; libertate; demnitate; dreptate sociala; egalitate de sanse; solidaritate sociala.

Art.5. (1) Prin vocatia sa nationala, Partidul Democrat este partidul intereselor actuale si de perspectiva ale natiunii romane, ale fiecarui cetatean al Romaniei.

(2) In realizarea obiectivelor sale, Partidul Democrat actioneaza pentru antrenarea tuturor cetatenilor la dezvoltarea si modernizarea societatii romanesti ca societate democratica, libera, dreapta si pasnica, bazata pe solidaritate sociala, in care fiecare cetatean sa aiba sanse egale sa dobandeasca bunastare, prin concurenta libera si loiala.

(3) Pentru realizarea obiectivelor sale politice, Partidul Democrat actioneaza prin reprezentantii sai in Parlament, Guvern, autoritati ale administratiei publice centrale si locale, orice alte institutii si organisme in care partidul este reprezentat, precum si prin dialogul si cooperarea permanenta cu partidele politice democratice, sindicatele, organizatiile neguvernamentale si structurile societatii civile.

(4) Partidul Democrat, ca membru al Internationalei Socialiste, precum si ca membru asociat la Partidul Socialistilor Europeni, militeaza pentru promovarea intereselor Romaniei pe plan international, in scopul integrarii tarii in structurile europene si euro-atlantice, prin intarirea relatiilor cu partidele membre ale acestor organisme internationale, participand la toate dezbaterile, proiectele locale si regionale ale social-democratiei europene."

In structura interna a partidului exista trei niveluri de organizare: local (realizat in comune, orase, municipii si sectoarele municipiului Bucuresti), judetean (realizat in judete si in municipiul Bucuresti), national. Fiecare nivel are autonomie in cadrul competentelor statutare si regulamentare.

In privinta asigurarii accesului femeilor si tinerilor in structurile de conducere ale partidului, art. 15 din statut prevede ca "In scopul de a contribui activ la egalitatea sanselor femeilor fata de barbati privind implicarea lor in activitatea politica, Partidul Democrat adopta sistemul ponderii de participare a femeilor la o cota de minimum 30% in fiecare din domeniile sale de activitate. In scopul de a promova tinerii in viata politica, Partidul Democrat adopta sistemul ponderii de participare a tinerilor la o cota de minimum 30% in fiecare din domeniile sale de activitate."

Partidul Democrat constituie organizatii, altele decat organizatiile teritoriale (organizatia sectiei de votare, locala, judeteana). Acestea reunesc membri si simpatizanti PD grupati pe un criteriu specific: sex, varsta, profesie, ocupatie etc. Astfel de organizatii sunt:

Ø      Organizatia Tinerilor Democrati, constituita din membri si simpatizanti ai partidului care nu au implinit varsta de 35 de ani. In cadrul OTD se constituie departamente pentru activitatile si problemele specifice muncitorilor si elevilor, potrivit regulamentului.

Ø      Organizatia Femeilor Democrate, formata din membre si simpatizante ale  partidului.

Ø      Organizatia Studentilor Democrati, constituita din membri si simpatizanti ai partidului care au calitatea de student.

Ø      La nivelul judetelor se constituie Grupuri de sprijin ale activitatii parlamentare. Acolo unde nu sunt parlamentari PD se constituie GSP. Aceste grupuri sunt formate, dupa caz, din parlamentarii alesi pe listele PD, cei care au candidat pe listele PD, fosti parlamentari ai PD, precum si membri ai PD care isi exprima dorinta de a candida la viitoarele alegeri parlamentare.

Ø      Grupul Parlamentar este format din toti deputatii si senatorii alesi pe listele PD. Principala obligatie a GP este promovarea politicii partidului in intreaga activitate parlamentara.

Ø      Grupul Demnitarilor din Administratia Centrala sau, dupa caz, Guvernul Alternativa este constituit din: a) demnitari in functie, membri ai PD. b) membrii Guvernului Alternativa al PD. c) fosti demnitari, membri ai PD.




Ø      Cand partidul nu este la guvernare, se constituie Guvernul Alternativa, care poate delega reprezentanti in orice colectiv al partidului care elaboreaza propuneri cu caracter normativ.

Ø      La nivelul fiecarei comune, oras, municipiu precum si la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie Grupul Reprezentantilor PD in Administratia Locala, din care fac parte: primarii, viceprimarii, precum si consilierii locali membri PD, fosti primari, consilieri locali sau candidati la aceste functii pe listele PD la ultimele alegeri, precum si membri PD care doresc sa candideze la viitoarele alegeri.

Conducerea nationala a partidului este asigurata prin:

Ø      Conventia Nationala este organul suprem de conducere al Partidului Democrat, unica instanta care stabileste linia politica generala a partidului, adopta Statutul si Programul, alege Presedintele PD. Se reuneste din patru in patru ani. Numarul de delegati la CN nu poate fi mai mic de 800. Acestia sunt delegati de drept si delegati alesi in organizatiile judetene.

Ø      Presedintele este conducatorul politic, liderul doctrinar si de imagine al partidului.

Ø      Consiliul National de Coordonare este organul de conducere, decizie politica si organizatorica al PD in perioada dintre Conventiile Nationale. Este format din: membri de drept -
Presedintele partidului; fostii presedinti ai partidului daca au ramas membri PD; presedintii in functie ai structurilor judetene si din municipiul Bucuresti; ministrii si secretarii de stat in exercitiu, membri PD, sau membrii Guvernului Alternativa al PD; parlamentarii PD;  liderul Grupului de Sprijin Politic din judetele fara reprezentare parlamentara; prefectii, subprefectii, membri ai PD; presedintii sau, dupa caz, vicepresedintii sau liderii grupurilor de consilieri ai consiliilor judetene administrative sau al municipiului Bucuresti, membri PD; primarii municipiilor resedinta de judet, al municipiului Bucuresti si ai sectoarelor sale sau, dupa caz, viceprimarii; presedintii organizatiilor judetene ale tineretului si femeilor democrate, precum si ai organizatiilor studentilor democrati; cele 35 persoane din grupul de promovare a motiunii castigatoare si, dupa caz, persoanele desemnate de liderii motiunilor respinse prin vot, care au obtinut peste 10% din voturi; 9 membri alesi de OFD; 9 membri alesi de OTD; 9 membri alesi de OSD; 9 membri alesi de GRAL de la nivel national, s.a.

Ø      Conferinta Nationala Anuala a partidului este reuniunea consacrata dezbaterii temelor politice majore, analizei activitatii partidului desfasurata in ultimele 12 luni, precum si proiectarii actiunii politice a partidului pentru urmatoarele 12 luni.

Ø      Colegiul Director este organul de conducere a activitatii PD in perioada dintre sedintele CNC si este format din membrii Biroului Permanent National, presedintii organizatiilor judetene, presedintele organizatiei municipiului Bucuresti si presedintii organizatiilor de sector din municipiul Bucuresti.

Ø      Biroul Permanent National este organismul permanent de conducere a activitatii partidului intre doua sedinte consecutive ale CD. Din B.P.N. fac parte: Presedintele partidului; 12 vicepresedinti; liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor si Senat; 14 secretari executivi; 8 secretari regionali; presedintele OFD; presedintele OTD; presedintele OSD; trezorierul.

Ø      Comisiile nationale: Comisia Nationala pentru Statut, Etica si Litigii, Comisia Nationala de Revizie si Control (cu atributii economico-financiare).

            Programele adoptate succesiv de catre Conventiile Nationale sunt rezultatul competitiei intre mai multe Motiuni. Motiunea castigatoare devine Programul Politic al Partidului Democrat pentru urmatorii 4 ani, iar persoana care o propune este automat aleasa presedinte al partidului. De la motiunile care nu au intrunit majoritatea voturilor dar au obtinut cel putin 10% din voturile valabil exprimate la primul tur de scrutin, liderul si un numar proportional de sustinatori dintre membrii grupului de promovare, desemnati de catre liderul motiunii, vor deveni membri ai Consiliului National de Coordonare, alaturi de cei 35 de sustinatori ai motiunii castigatoare. Pana in prezent, Motiuni castigatoare au fost:

Ø   Motiunea-program "Viitorul - Azi", adoptata la Conventia Nationala a FSN din 27-29 martie 1992: reforma radicala a societatii prin formarea pietei muncii, pietei de produse si servicii, pietei financiar-valutare si de capitaluri, restabilirea proprietatii, eliminarea blocajului financiar, restructurarea sociala si a mentalitatii.

Ø   Motiunea "Pentru o noua Romanie a muncii si a dreptatii", propusa de Petre Roman la Conventia Nationala din octombrie 1994, care a fost baza programatica a realegerii lui Petre Roman.

Ø   Conventia Nationala din 29 august 1997 a adoptat o "Rezolutie privind actuala guvernare", un nou statut, si a ratificat fuziunea prin absorbtie cu Partidul Unitatii Social-Democrate si Frontul Democrat Roman. Petre Roman a fost reinvestit, prin adoptarea motiunii "Partidul Democrat - un partid care priveste spre viitor".

Ø   Motiunea-program adoptata la Conventia Nationala din 18-20 februarie 2000, proclamata social-democrata: democratie, pluralism, reforma economica, protectie sociala, crearea clasei de mijloc, integrare in structurile europene si euro-atlantice.

            Pentru perioada pana la fuziunea FSN cu Partidul Democrat (31 martie 1993), partidul isi revendica evolutia FSN. Cu acest prilej, a fost aleasa urmatoare conducere: Petre Roman - presedinte; Victor Babiuc, Traian Basescu, Radu Berceanu, Adrian Severin, Bogdan Niculescu Duvaz si Cristian Dumitrescu - vicepresedinti.

            Conventia Nationala Extraordinara din 28-29 mai 1993 a consfintit fuziunea, a aprobat noua denumire, noul statut. In conducere au fost alesi: Petre Roman presedinte, sase vicepresedinti, un secretar general.

            La 1 iulie 1993 s-a creat Alianta Social-Democrata (PD si Partidul Social-Democrat Traditional, la care s-au adaugat apoi Partidul Republican Roman si Partidul Democrat Muncitoresc).

            La 27 septembrie 1995 a avut loc constituirea Uniunii Social-Democrate (PD si PSDR), pentru participare pe liste comune la alegerile locale si generale din 1996, si sustinerea unui candidat unic la presedintie.

            USD a obtinut, la alegerile legislative din 3 noiembrie 1996, 12,93% din voturile pentru Camera Deputatilor si 13,16% din voturile pentru Senat (deci, 43 deputati si 22 senatori). Petre Roman, in primul tur al alegerilor prezidentiale, a castigat 20,54% din voturi (locul III). In al doilea tur, USD a sustinut pe Emil Constantinescu, candidatul CDR.

            In guvernele de coalitie USD-CDR-UDMR, conduse de Victor Ciorbea si Radu Vasile, USD a detinut 26% din posturi, pe baza algoritmului negociat (echivalent cu 6 portofolii ministeriale). In guvernul Mugur Isarescu, dupa 22 decembrie 1999, PD detine 5 portofolii, din cauza restructurarii guvernului.

            Ministrii PD s-au retras din guvernul Ciorbea la 28 ianuarie 1998, provocand demisia guvernului si formarea altuia, sub conducerea lui Radu Vasile (16 aprilie 1998).

            PSDR a denuntat unilateral Uniunea Social-Democrata, la 13 mai 1999.

            Dupa instalarea guvernului Mugur Isarescu, portofoliul Ministerului Afacerilor Externe a fost preluat de Petre Roman, care in acest scop a parasit functia de presedinte al Senatului.

            In urma demisiei din partid a Ministrului Apararii Nationale, Victor Babiuc (16 februarie 2000), Consiliul de Coordonare National a stabilit directiile strategice de indeplinit pana la expirarea mandatului: dialog credibil cu Fondul Monetar International pentru acordarea unui imprumut de 500 milioane dolari, intarirea controlului cheltuirii banului public, intarirea raspunderii contractuale.

            La alegerile parlamentare din noiembrie 2000, Partidul Democrat a obtinut 7,57% din voturi pentru Senat si 7,03% pentru Camera Deputatilor (locul trei, dar la o distanta substantiala fata de Polul Democrat Social si Partidul Romania Mare). Ulterior, in urma inscrierii unor deputati si senatori PD in Partidul Social Democrat, grupul parlamentar din Camera Deputatilor al PD a scazut de la 31 la 29 deputati.

Candidatul partidului la alegerile prezidentiale, Petre Roman, nu a reusit decat 2,99 procente (locul 6), dovedindu-se nepotrivit pentru rolul de "locomotiva" de care avea nevoie partidul.

            Au urmat dezbateri intense in partid, pe marginea esecului electoral. Conventia extraordinara a partidului, din luna mai 2001, s-a soldat cu victoria lui Traian Basescu pentru functia de presedinte al partidului. In evolutiile imediat urmatoare, au parasit partidul personalitati marcante (Simona Marinescu, Cristian Dumitrescu - plecati la PSD), iar Petre Roman a ramas simplu membru de partid, angajandu-se in activitati de politica internationala. Din cei 12 vicepresedinti (conform vechiului statut numarul acestora era de 6), doar Sorin Frunzaverde a ramas in functie. Ulterior, au parasit partidul pentru a se alatura Partidului Social Democrat, Bogdan Niculescu Duvaz si Alexandru Sassu.

            In vara anului 2001, un important grup de membri ai Aliantei Nationale, in frunte cu fostul presedinte Virgil Magureanu, a aderat la PD. Liderii AN, deveniti membri PD, nu au primit functii de conducere.

            In plan parlamentar, PD practica o opozitie pe cont propriu, distantata de PRM, dar si de fostii aliati din guvernare.

            PD este membru cu drepturi depline al Internationalei Socialiste (din noiembrie 1999) si membru asociat al Partidului Socialistilor Europeni (martie 1999).

           

PARTIDUL NATIONAL LIBERAL

Au condus partidul: Radu Campeanu (ianuarie 1990 - februarie 1993), Mircea Ionescu Quintus (februarie 1993 - august 2000); Valeriu Stoica (august 2000 - august 2002 ), Theodor Stolojan (pana in prezent).

Prin statutul adoptat la Congresul National Extraordinar din august 2002 (modificat in art. 2 prin decizia Delegatiei Permanente din ianuarie 2003), PNL se defineste astfel:

"Art. 1 - Partidul National Liberal este persoana juridica de drept public si isi desfasoara activitatea pe intreg teritoriul Romaniei, in conformitate cu normele Constitutiei, ale Legii partidelor politice si ale prevederilor prezentului Statut.

Art. 2 - Denumirea integrala a partidului este Partidul National Liberal iar denumirea prescurtata este PNL. Semnul permanent al partidului este sageata in patrat sub care se afla prescurtarea PNL. Semnul electoral al partidului este identic cu semnul permanent. Reprezentarea grafica a semnului permanent este parte integranta a prezentului Statut (.)

Art. 3 - Sediul central al Partidului National Liberal este in Bucuresti, Bd. Aviatorilor 86, Sectorul 1."

            Obiectivele fundamentale ale constituirii si activitatii partidului sunt:

"Art. 5 - Partidul National Liberal promoveaza valorile si interesele nationale, apararea drepturilor individului si ale familiei sale, protectia, consolidarea si extinderea proprietatii private, schimbul liber de valori economice si culturale, accesul liber si egal la educatie, pluralismul politic si consolidarea sistemului democratic si a securitatii nationale. In activitatea sa, Partidul National Liberal urmareste numai obiective politice.

Art. 6 - In conformitate cu programul sau politic, Partidul National Liberal isi propune, conform principiului traditional "prin noi insine", precum si valorilor democratiei liberale si ale capitalismului, urmatoarele obiective politice prioritare: a) garantarea, promovarea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; b) aplicarea legii si a principiilor de buna guvernare, in scopul consolidarii sistemului democratic;  c) promovarea si asigurarea separatiei puterilor in stat;  d) garantarea proprietatii private;  e) stimularea initiativei private cu respectarea regulilor de concurenta;  f) eliminarea barierelor administrative care impiedica circulatia libera a capitalurilor, a serviciilor si a persoanelor; g) alocarea descentralizata a resurselor in economie, promovarea si asigurarea unei autentice autonomii locale, concomitent  cu reducerea rolului statului;  h) restrangerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietatii publice;  i) asigurarea accesului liber si egal al cetatenilor Romaniei la educatie, incurajarea dezvoltarii educatiei si a cercetarii, educarea cetatenilor in spiritul democratiei si incurajarea acestora de a participa la viata publica;  j) combaterea coruptiei, a crimei organizate si a terorismului;  k) asigurarea libertatii depline a presei, prin eliminarea oricarui control din partea autoritatilor publice si a reprezentantilor acestora;  l) respectarea principiului subsidiaritatii;  m) asigurarea coeziunii economice si sociale;  n) conservarea capacitatii de regenerare a ecosistemelor;  o) sustinerea tinerei generatii;  p) respectarea si asigurarea suveranitatii nationale, a independentei, unitatii si integritatii Romaniei;  q) integrarea Romaniei in structurile euro-atlantice, in conditiile promovarii intereselor tarii si cu pastrarea identitatii nationale."

            Organele de conducere nationala sunt:

Ø      Congresul, cu urmatoarele atributii: adopta sau modifica Statutul partidului; alege Presedintele partidului, iar o data cu el  si la propunerea acestuia alege in bloc 10 membri titulari ai Biroului Executiv, dintre care 5 vicepresedinti, precum si 4 membri supleanti; adopta strategia si programul politic prezentate de Presedintele ales; alege 50 de membri ai Delegatiei Reprezentantilor Nationali; alege cei 15 membri ai Curtii de Onoare si Arbitraj, in ordinea descrescatoare a numarului de voturi. Presedintele Curtii de Onoare si Arbitraj este ales cel care a obtinut numarul cel mai mare de voturi; alege cei 5 membri ai Comisiei Centrale de Cenzori , in ordinea descrescatoare a numarului de voturi. Presedintele Comisiei Centrale de Cenzori este ales cel care a obtinut numarul cel mai mare de voturi; aproba fuziunile cu partide politice propuse de Delegatia Permanenta; hotaraste asupra raportului Biroului Executiv, prezentat de catre presedintele partidului; hotaraste asupra raportului prezentat de presedintele Comisiei de Cenzori; revoca din functie sau sanctioneaza Presedintele partidului la propunerea Delegatiei Permanente. Congresul ordinar se intruneste o data la patru ani.

Ø      Delegatia Permanenta exercita conducerea partidului in  intervalul dintre congrese si se compune din: presedintele partidului; membrii titulari ai Biroului Executiv; presedintele Senatului partidului; presedintele de onoare al partidului; presedintele TNL; presedintii filialelor teritoriale; presedintele Ligii Alesilor Locali PNL.

Ø      Delegatia Reprezentantilor Nationali se compune din: membrii Delegatiei Permanente, inclusiv cei cu drept de vot consultativ; parlamentarii; ministrii si prefectii; presedintii Consiliilor Judetene sau vicepresedintii, dupa caz; primarii municipiilor resedinta de judet, primarii sectoarelor si primarul general al Capitalei; presedintii structurilor care se ocupa de probleme specifice; cei 8 vicepresedinti si secretarul general al Ligii Alesilor Locali; membrii de onoare ai partidului; 50 de membri alesi direct de Congres. Se organizeaza si functioneaza prin comisii permanente de specialitate constituite.

Ø      Biroul Executiv planifica, coordoneaza, conduce si monitorizeaza activitatea partidului in intervalul dintre sedintele Delegatiei Permanente si se compune din: presedintele partidului; 10 membri, dintre care 5 vicepresedinti; 4 membri supleanti.

Ø      Presedintele Partidului National Liberal este garantul infaptuirii Programului politic, al respectarii si aplicarii Statutului si al pastrarii unitatii si prestigiului partidului. Presedintele partidului exercita conducerea si coordoneaza activitatea organismelor la nivel national.

Ø      Secretarul General asigura comunicarea dintre Biroul Executiv si filialele teritoriale, asigura gestiunea patrimoniului partidului, raspunde de sistemul informational si de aparatul de lucru.

Prin regulamente de organizare si functionare, se constituie la nivel national urmatoarele structuri: Senatul partidului (ca organism consultativ al presedintelui cu privire la pastrarea si continuarea traditiilor si la dezvoltarea conceptiilor  liberale, care  lucreaza in conformitate cu Regulamentul aprobat de Delegatia Permanenta); Curtea de Onoare si Arbitraj; Comisia Centrala de Cenzori; Tineretul National Liberal; Liga Alesilor Locali; Organizatia Femeilor Liberale.

In ziua de 22 decembrie 1989, un grup de patru fosti membri PNL (Dan A. Lazarescu, Nicolae Enescu, I.V. Sandulescu si Sorin Botez) au initiat infiintarea partidului. Inscrierea oficiala la Tribunalul Municipiului Bucuresti dateaza la 6 ianuarie 1990, iar in aceeasi luna a fost desemnat secretar general Radu Campeanu.

Primul Congres, in martie 1990, a ales pe Radu Campeanu presedinte. La alegerile din mai 1990, colaborand cu PNTCD si PSDR pe baza de acord, a obtinut locul III, dupa FSN si UDMR (6,41% la Camera Deputatilor si 7,06% la Senat); Radu Campeanu, candidat la presedintie, s-a situat pe locul II, cu 10,64% din voturi.

            Dupa alegeri, in iulie, a fost exclus un grup de membri (Dinu Patriciu, Andrei Chiliman, Calin Popescu Tariceanu, Radu Cojocaru si Gelu Netea) care vor forma nucleul Partidului National Liberal - Aripa Tanara.

O intarire a partidului s-a produs prin fuziunea cu Partidul Socialist Liberal condus de Nicolae Cerveni, in octombrie 1990.

In decembrie acelasi an, PNL a participat la constituirea Conventiei Nationale pentru Instaurarea Democratiei, ale carei formatiuni (mai putin UDMR) au constituit Conventia Democratica din Romania, in noiembrie 1991.

            Din octombrie 1991 a participat la guvernarea Stolojan, detinand Ministerul Justitiei si pe acela al Economiei si Finantelor.

            In aprilie 1992 a parasit CDR, ceea ce a produs sciziunea unui grup condus de Nicolae Cerveni, care a format PNL-CD. La alegerile din septembrie 1992 nu a obtinut pragul electoral de 3%; esecul a dus la formarea unui Grup de Reforma Morala si Politica, al carui membri au fost exclusi din partid.

            Congresul din februarie 1993 a validat fuziunea cu Noul Partid Liberal (grup desprins din PNL-AT) si a ales in functia de presedinte pe Mircea Ionescu Quintus. Radu Campeanu, ramas vicepresedinte, a organizat un congres paralel cu cel al grupului Quintus, in februarie 1994; sentinta juridica a fost favorabila grupului Quintus, iar adeptii lui Campeanu au format Partidul National Liberal (Campeanu).

            In decembrie 1994, PNL s-a reintegrat in CDR, prezentandu-se la alegerile din noiembrie 1996 pe listele acesteia; a trimis astfel 25 deputati si 17 senatori in Parlament. In guvernul Ciorbea PNL a detinut cinci ministere, iar in guvernul Vasile - 3 ministere si secretariatul general al guvernului.

            In cursul anului 1998, PNL a realizat fuziunea prin absorbtie cu Partidul Aliantei Civice (condus de Nicolae Manolescu), apoi cu Partidul Liberal (condus de Horia Rusu).

            In preajma alegerilor din 2000, PNL a cerut o relatie de egalitate cu PNTCD in cadrul CDR, hotarand in cele din urma participarea pe liste separate la alegeri. A reusit astfel sa obtina 7,47% voturi la Senat si 6,89% voturi in Camera Deputatilor; candidatul la presedintie (Theodor Stolojan) a obtinut locul III in primul tur de scrutin, cu 11,78%.

            Fata de guvernarea Adrian Nastase, PNL a adoptat initial o atitudine concilianta, concretizata intr-un protocol de colaborare parlamentara; dupa numai cateva luni acesta a fost anulat, si s-a stabilit o colaborare cu celelalte partide de opozitie in inaintarea si sustinerea reciproca a unor motiuni simple sau de cenzura.

            In toamna anului 2001 au demarat procedurile de fuzionare prin absorbtie a Partidului National Liberal cu Alianta pentru Romania, proces definitivat prin Congresul din 19 ianuarie 2002. Prin aceasta, Teodor Melescanu a devenit vicepresedinte al Partidului National Liberal.

            Partidul a fost caracterizat de intense framantari in cursul anului, datorita contestarii constante a presedintelui Valeriu Stoica de catre mai multe grupuri de membri. Acesta si-a depus mandatul in luna iulie si a anuntat ca nu va candida la urmatorul Congres extraordinar; in august 2002, Congresul extraordinar l-a ales pe Thodor Stolojan in functia de presedinte al partidului, acceptand modificari statutare care acorda presedintelui dreptul de a-si promova propria echipa in structurile de conducere nationala.

            In cursul anului 2003 s-a definitivat reunificarea partidelor liberale in jurul PNL, mai intai prin absorbirea Uniunii Fortelor de Dreapta, apoi a Partidului National Liberal - Radu Campeanu, liderii nou sositi primind functii in conducerea partidului.

            Din martie 1999 PNL este membru cu drepturi depline in Internationala Liberala (in martie 2002 Valeriu Stoica a fost ales vicepresedinte al organizatiei), dupa ce fusese observator incepand cu anul 1997. Este membru al Partidului European al Liberalilor, Democratilor si Reformatorilor[5].

PARTIDUL UMANIST DIN ROMANIA

(SOCIAL-LIBERAL)

            Prin statut, Partidul Umanist din Romania (social-liberal) isi proclama identitatea astfel:

"Art. 1. - (1) Partidul Umanist din Romania (social-liberal) este persoana juridica de drept public, a carui activitate se desfasoara pe intreg teritoriul Romaniei, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale Legii partidelor politice, precum si cu reglementarile prezentului statut.

(2) Denumirea integrala a partidului este Partidul Umanist din Romania (social-liberal), iar denumirea prescurtata este PUR (social-liberal).

(3) Semnul permanent al Partidului Umanist din Romania (social-liberal) este o balanta in echilibru sub care este inscrisa sintagma "PUR (social-liberal)".

(4) Drapelul Partidului Umanist din Romania (social-liberal) este albastru, avand in centru imprimat semnul partidului.

(5) Sediul central al Partidului Umanist din Romania (social-liberal) este situat in municipiul Bucuresti, Calea Victoriei nr. 118, Sector 1."

            Valorile fundamentale promovate de partid in viata politica, conform aceleiasi surse, sunt:

"Art. 2. - (1) Partidul Umanist din Romania (social-liberal) a aparut din necesitatea reevaluarii rolului individului in societate, precum si a relatiilor dintre acesta si institutiile statului.

(2) Partidul Umanist din Romania (social-liberal) promoveaza doctrina umanismului politic de orientare social-liberala. Aceasta doctrina, in premiera pe scena politica romaneasca, ofera repere teoretice si practice pentru solutionarea contradictiilor majore manifestate in cadrul principalelor sisteme politice ale societatii contemporane.

Art. 3. - Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Umanist din Romania (social-liberal) sunt: a) manifestarea libera a personalitatii umane prin exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; b) responsabilitatea umana, factor de armonizare a aspiratiilor individului cu interesele generale ale societatii; c) cunoasterea, mijloc de dobandire a libertatii individului si conditie de asumare a responsabilitatii; d) proprietatea privata, factor de garantare a protectiei economice si sociale, conditie de manifestare a libertatii si responsabilitatii individuale.

Art. 4. - Partidul Umanist din Romania (social-liberal) este formatiunea angajata pentru a-i reprezenta politic pe toti aceia care cred in democratie si in valoare, in necesitatea implinirii personalitatii si afirmarii demnitatii umane. Avand in vedere ca personalitatea si demnitatea umana se pot afirma numai in conditiile existentei unui anumit nivel de bunastare, Partidul Umanist din Romania (social-liberal) sustine cu prioritate interesele intreprinzatorilor particulari si initiativa privata. Partidul Umanist din Romania (social-liberal) actioneaza pentru dezvoltarea clasei de mijloc in Romania si promovarea capitalului autohton."



Partidul este organizat si functioneaza pe intreg teritoriul tarii la nivel local, judetean si central. Membrii partidului sunt grupati in Cluburi politice umaniste, constituite pe criteriul administrativ teritorial (un Club politic umanist se poate constitui din minimum 5 si maximum 20 de persoane) cu domiciliul, de regula, in aceeasi localitate. Cluburile politice umaniste, cel putin trei dintr-o localitate, se constituie intr-o Filiala Locala. Totalitatea Filialelor Locale dintr-un judet si din Municipiul Bucuresti se constituie in Filiala Judeteana.

Organele de conducere nationala stipulate prin statut, sunt:

Ø      Congresul se convoaca o data la patru ani de catre Consiliul National. Este constituit din delegatii alesi de catre Conferintele Filialelor Judetene, conform normei de reprezentare stabilite de Consiliul National, din Membrii Fondatori si din Membrii de Onoare, care participa cu drept de vot la lucrarile sale.

Ø      Presedintele partidului este investit direct de Congresul partidului ca autoritate decizionala si de reprezentare a intereselor Partidului. Este si Presedintele Consiliului National si al Biroului Permanent si conduce lucrarile acestora direct sau delegand un alt membru.

Ø      Consiliul National este organul central de conducere al partidului in intervalul dintre doua congrese. Se reuneste in cel putin o sesiune anuala sau ori de cate ori este cazul. Se alege de catre Congres, prin vot secret, pe o perioada de patru ani. Este constituit din minimum 101 membri.

Ø      Biroul Permanent este organul executiv al partidului, care asigura realizarea hotararilor, indruma si conduce activitatea pentru infaptuirea politicii partidului, intre doua sesiuni ale Consiliului National. Se reuneste in sedinte lunare sau ori de cate ori este necesar. Este format din minimum 21 de membri. Cuprinde Biroul Politic si Secretariatul Executiv; atributiile si domeniile concrete de activitate ale acestora sunt stabilite prin hotarari ale Biroului Permanent.

Ø      Forumul Umanist contribuie la dezvoltarea vointei politice, asigurand continuitatea si consecventa promovarii principiilor umaniste. Este format din 11 membri, alesi de Congresul partidului, o data la opt ani, de regula din randul membrilor fondatori sau al membrilor de partid cu o vechime de cel putin patru ani in partid. Forumul Umanist alege presedintele si vicepresedintii forumului. Forumul Umanist stabileste sau redefineste principiile doctrinare fundamentale ale partidului; recunoaste calitatea de onoare, de Presedinte Fondator, acordata la primul congres al partidului, din 22 august 1992;  acorda diplome si medalii de excelenta membrilor de partid.

Ø      Comisia de Cenzori.

Ø      Comisia de Etica, Litigii si Petitii.

            Platforma Partidului Umanist din Romania, reeditata ultima oara in publicatia "Doctrina Umanista", numarul din febr. 2000, propune directii de dezvoltare, cu accent pe relansarea procesului investitional in constructii si infrastructura, societatea informationala, problematica tineretului.

            Programul cu care PUR s-a prezentat la alegerile legislative din 2000, este A treia cale (adoptat la Congresul din noiembrie 1999). Idei fundamentale: egalitatea de sanse a indivizilor ca persoane competitive, participative si responsabile; exista un punct de functionare optim al societatii la jumatatea distantei intre individualism si colectivism; a treia cale nu este nici comunism, nici capitalism, ci umanism; cresterea rolului capitalului social in raport cu celelalte forme de capital.

            Spre sfarsitul anului 2001, PUR a cunoscut o evolutie doctrinara spre social-liberalism, incheiata cu adaugarea sintagmei "social liberal" la denumirea oficiala a partidului. In plan mondial, social-liberalismul este o conceptie recenta, fara deosebita influenta in spectrul politic[6].

            Infiintat in decembrie 1991, partidul a reusit sa trimita reprezentanti in Parlament, pana in legislatura 2000-2004.

            La alegerile din noiembrie 1996, a participat in alianta cu Miscarea Ecologista si Partidul Umanist, sub titlul de Uniunea Nationala de Centru Agrariana-Umanista-Ecologista, dar nu a intrat in Parlament, avand sub 3% voturi. Pentru functia de presedinte a candidat umanistul Ioan Pop de Popa, care a obtinut 0,47% din totalul voturilor

            Pentru alegerile din noiembrie 2000, a incheiat o alianta electorala impreuna cu PDSR si PSDR, sub denumirea Polul Social Democrat din Romania. Aceasta formatiune a castigat alegerile; drept urmare, PUR este reprezentat in structurile guvernamentale si in parlament. Numeric, partidul a cunoscut dupa alegeri o crestere continua, prin aderarea unor grupuri si personalitati din partide care au pierdut alegerile, dar si dintre cele reprezentate in Parlament.

            In anul 2003 insa, anuntand ca paraseste alianta cu Partidul Social Democrat, PUR (social liberal) a intrat intr-o criza acuta, fiind parasit de unele organizatii in intregul lor, si de numerosi lideri marcanti. Dan Voiculescu ramane liderul simbol al partidului.

UNIUNEA DEMOCRATA A MAGHIARILOR

DIN ROMANIA

            Prin Statut, Uniunea Democrata Maghiara din Romania se identifica astfel:

"6. Numele organizatiei este: Romániai Magyar Demokrata Szövetség - RMDSZ - Uniunea Democrata Maghiara din Romania - U.D.M.R. Uniunea este persoana juridica inregistrata in Romania.

Sediul Uniunii este in Bucuresti, str. Herastrau nr.13, sector 1. Sediul organului executiv este la Cluj-Napoca, str. Bilascu nr. 60. Unele organe de conducere pot avea sediul si in alte localitati.

7. Stampila oficiala a Uniunii include denumirea si sediul Uniunii in limbile romana si maghiara. In antetul documentelor organizatiei, denumirea Uniunii poate fi mentionata si in alte limbi."

            UDMR reuneste partide, organizatii culturale si stiintifice, care au drept scop comun promovarea intereselor minoritatii maghiare. Programul provizoriu din ian. 1990 prevedea: cadru institutional necesar exercitarii drepturilor fundamentale ale minoritatilor, folosirea limbii materne, promovarea culturii nationale, apararea identitatii etnice.

            U.D.M.R. "Este o uniune constituita din organizatii autonome teritoriale, partide politice si platforme care reprezinta comunitatea maghiara din Romania si apara interesele acesteia in plan central si local. Totodata, ea coordoneaza si impulsioneaza diferite forme de autoorganizare sociala. UDMR recunoaste dreptul partidelor politice si al platformelor democratice de a se organiza liber in cadrul uniunii. Principiile care stau la baza apararii intereselor comunitatii maghiare rezulta din drepturile universale ale omului, din valorile crestine europene, din drepturile colective ale minoritatilor nationale, precum si din valorile statului de drept, ale economiei de piata si ale societatii civile."[7]

            Din programul Congresului din mai 1999, desfasurat la Miercurea Ciuc: recunoasterea minoritatilor nationale ca factor constitutiv al statului; realizarea statului de drept, prin separarea puterilor; garantarea prin Constitutie a inviolabilitatii proprietatii private; crearea cadrului legislativ necesar economiei de piata; restituirea bunurilor bisericesti si comunitare ilegal confiscate; reglementarea statutului juridic al minoritatilor nationale pe baza practicii pozitive in domeniu din Europa; o lege pentru reglementarea globala a situatiei minoritatilor (folosirea limbii materne in viata publica, in justitie; sistem autonom de invatamant la toate nivelele si in toate formele; sistem autonom de institutii culturale; mentinerea legaturilor si schimb liber de informatii cu natiunea-mama).

            UDMR grupeaza organizatii teritoriale, grupuri de opinie (Cercul Liberal, Platforma Social-Democrata, Miscarea Crestin-Democrata, Initiativa Maghiara Transilvana, Gruparea Reformista, Platforma Micilor Agricultori) si membri asociati (organizatii stiintifice, culturale, artistice si profesionale). Nu a dorit sa se inscrie ca partid politic, avand dificultati de a respecta prevederea legala prind inregistrarea partidelor, conform careia lista membrilor fondatori trebuie "sa cuprinda cel putin 25.000 de membri, domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti".

            Uniunea functioneaza pe baza principiului autoadministrarii interne, separand forurile decizionale, executive si de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. Intre doua congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt, sedinta comuna al Consiliul Reprezentantilor si al Consiliul de Coordonare, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii. Pe langa activitatea decizionala in probleme politice, Consiliul Reprezentantilor adopta decizii privind functionarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul decizional care reprezinta interesele bisericilor istorice maghiare si organizatiilor societatii civile, infaptuind astfel pluralismul de valori si de interese al sferei civile maghiare din Romania. Consiliul Reprezentantilor (146 membri), care in iunie 2003 l-a reales in functia de presedinte pe senatorul Gyorgy Frunda, este o oglinda a platformelor care compun UDMR.

Astfel, cele 8 fractiuni politice cuprinse in CRU sunt Fractiunea Crestin-Democrata, avandu-l ca lider pe Kelemen Kalman; Fractiunea din Secuime, condusa de Ladanyi Laszlo; Fractiunea Novum Forum, condusa de Borbely Laszlo; Fractiunea Partium - Lakatos Peter; Fractiunea Noua Forta - Borbely Csaba; Fractiunea Diasporei - Wincler Gyula; Fractiunea Cercului Liberal - Kovacs Eckstein Peter si Centrul National Civic - Konya Hamar Sandor. In CRU exista si 16 membri independenti.

Reprezentarea suprema si coordonarea politica a U.D.M.R. sunt asigurate de Presedintele Uniunii. Prezidiul Executiv este organul executiv care duce la indeplinire deciziile Congresului si ale Consiliul Reprezentantilor, avand, totodata, competenta de a lua decizii in conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este Presedintele executiv, care reprezinta Uniunea conform atributiilor prevazute in statut. Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepresedintii executivi, care raspund de diferite domenii de activitate cum ar fi organizatii teritoriale, administratia publica locala, educatie si tineret, cultura si culte, economie. Consiliul National al Primarilor si Consilierilor U.D.M.R. este organul suprem reprezentativ, de coordonare si consultativ al primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali, alesi pe listele Uniunii.

            Organizatii politice ale maghiarilor s-au infiintat inca in 22 decembrie 1989 in cateva judete, iar la 25 decembrie s-a constituit Comitetul Provizoriu UDMR la Bucuresti.

            Primul Congres, la Oradea (21-22 aprilie 1990) a ales pe Geza Domokos presedinte si Geza Szocs secretar general.

            La alegerile din mai 1990, UDMR a obtinut 7,23% voturi pentru Adunarea Deputatilor si 7,20% voturi pentru Senat.

            In decembrie 1990, a fost membru fondator al Conventiei Nationale pentru Instaurarea Democratiei (impreuna cu PNTCD, PNL, PER si PSDR). La 26 noiembrie 1991, a fost membru fondator in Conventia Democratica din Romania.

            La alegerile din septembrie 1992 a participat pe liste proprii (desi membra CDR), obtinand 7,05% pentru Camera Deputatilor si 7,60% voturi pentru Senat.

            Congresul al II-lea (ianuarie 1993) a ales presedinte pe Marko Bela, si a adoptat un program pe principiile autodeterminarii interne, autoadministrarii locale si regionale, autonomiei personale si culturale.

            In februarie 1995, Consiliul Reprezentantilor a decis iesirea din CDR. La alegerile din 1996, a obtinut 6,64% voturi pentru Camera Deputatilor si 6,01% voturi pentru Senat. Candidatul la presedintie, Frunda Gyorgy, s-a plasat pe locul patru, cu 6,0%.

            UDMR a facut parte din guvernul de coalitie CDR-USD-UDMR, in care a detinut 13% din posturi - doua ministere, cinci secretari de stat, doi prefecti.

            Congresul de la Miercurea Ciuc (mai 1999) a fost marcat de doua pozitii in confruntare: retragerea UDMR de la guvernare, sau continuitatea la guvernare. A castigat ultima orientare, reprezentata de Marko Bela, care a fost reales presedinte.

            La alegerile din noiembrie 2000, UDMR a realizat 6,89% voturi pentru Senat si 6,79% voturi pentru Camera Deputatilor. Candidatul la presedintie, Gyorgy Frunda, a obtinut 6,21% voturi in primul tur de scrutin, si a recomandat alegatorilor sai sa sprijine pe Ion Iliescu pentru al doilea tur de scrutin. In alegerile locale din 2000, pe listele U.D.M.R. au fost alesi 148 primari, 135 consilieri judeteni si 2451 consilieri locali.

            In cursul anilor 2002-2003, in interiorul UDMR s-au manifestat puternice framantari, care au dus spre separatisme. UDMR este puternic criticat dinspre:

Ø      Asociatia Civica a Maghiarilor (condusa de primarul orasului Odorheiul Secuiesc, Szaz Jeno);

Ø      Partidul Liberal Democrat al Maghiarilor din Romania, condus de Kiss Kalman (care intentioneaza se inscrie, conform noii legi a partidelor politice, sub denumirea de Uniunea Liberala Democrata a Maghiarilor din Romania);

Ø      Consiliul National al Maghiarilor, care s-a constituit in paralel cu lucrarile Congresului UDMR de la Satu Mare, din ianuarie 2003. Cu acest prilej, a fost reales in functia de presedinte UDMR senatorul Marko Bela, si a fost desfiintata functia de presedinte de onoare pe care o detinea episcopul Laszlo Tokes. Simpatizantii acestuia, in mare masura membri ai Blocului Reformist condus de Toro Tibor, au anuntat constituirea CNM, care va actiona pentru autonomia regionala a "Tinutului Secuiesc".

            U.D.M.R. este membru al Uniunii Democrate Europene (EDU), al Uniunii Federale a Comunitatilor Etnice Europene (FUEV), al Organizatiei Natiunilor si Popoarelor Nereprezentate (UNPO) si membru asociat al Partidul Popular European (EPP).

REPREZENTAREA MINORITATILOR NATIONALE (MAI PUTIN MAGHIARA) IN PARLAMENT

            Conform prevederilor constitutionale in vigoare (Art. 59 alin. 2, Alegerea Camerelor), Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie. Aceasta discriminare pozitiva in domeniul reprezentarii minoritatilor nationale reprezinta o exceptie in lumea moderna.

Ponderea deputatilor minoritatilor nationale in Adunarea Deputatilor, in legislatura 2000 - 2004, se deduce din urmatoarea statistica:

Ø      Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat si umanist) - 169 membri

Ø      Grupul parlamentar al P.R.M. - 72 membri

Ø      Grupul parlamentar al P.D. - 29 membri

Ø      Grupul parlamentar al P.N.L. - 29 membri

Ø      Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 27 membri

Ø      Grupul Parlamentar al Minoritatilor Nationale - 18 membri

Ø      Deputati care nu fac parte din nici un grup parlamentar - 1 membru.

            Organizatiile minoritatilor nationale reprezentate in Adunarea Deputatilor, fiecare cu un reprezentant, sunt:

Ø      Uniunea Armenilor din Romania

Ø      Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania

Ø      Uniunea Elena din Romania

Ø      Uniunea Polonezilor din Romania "Dom Polski"

Ø      Uniunea Democrata Turca din Romania

Ø      Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania

Ø      Uniunea Democratica a Slovacilor si Cehilor din Romania

Ø      Uniunea Sirbilor din Romania

Ø      Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania

Ø      Liga Albanezilor din Romania

Ø      Uniunea Bulgara din Banat-Romania

Ø      Partida Romilor

Ø      Uniunea Croatilor din Romania

Ø      Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania

Ø      Asociatia Macedonenilor Slavi din Romania

Ø      Comunitatea Italiana din Romania, Str.Trei Ierarhi nr.2 - Iasi

Ø      Uniunea Ucrainenilor din Romania

Ø      Forumul Democrat al Germanilor din Romania.




[1] N=1/Σ si2, unde sI reprezinta proportia mandatelor partidului i.

[2] Cristian Preda, op. cit., p. 275

[3] Alfred Bulai, Mecanismele electorale ale societatii romanesti, Paideia, Bucuresti, 1999, p. 98

[4] Manifest privind starea natiunii si solutii pentru scoaterea Romaniei din criza economica, 1995, apud Emilian M. Dobrescu, Romanografia, Bucuresti, 2001, p. 64

[5] Bazele acestei federatii de partide au fost puse la Congresul Internationalei Liberale din 1976. Cu acest prilej s-a elaborat Declaratia de la Stuttgart, document care trebuie acceptat de toate partidele care solicita calitatea de membru. In anul 2003, cuprindea 20 de partide din Europa Occidentala si 8 partide din Europa Centrala si de Est; alte 10 partide afiliate se aflau in timpul stagiului statutar de doi ani inainte de a dobandi calitatea de membru deplin.

[6] Partidul Social Liberal din Danemarca, infiintat in 1905, a avut un ministru si 8 parlamentari in perioada 1994-1998; numarul de parlamentari a variat ulterior cu putin in jurul aceste cifre. In Franta functioneaza o Adunare Social-Liberala (RSL), cu sediul in Paris, care prezinta un site nefunctional pe Internet. In Brazilia, Partidul Social Liberal s-a infiintat in 1996; alte tari in care functioneaza partide care se pretind social-liberale: Croatia (Partidul Social Liberal Croat);  Franta (Partidul Radical al Stangii), Olanda (Partidul Democratii 66), Republica Moldova (Partidul Social Liberal) s.a., fara importanta deosebita in viata politica a tarilor respective. Social-liberalismul se impune insa tot mai mult ca o doctrina actualizata a partidelor social democrate contemporane, fiind promovata insistent de Gerhard Schröder si Tony Blair, pe urmele lucrarii de referinta a lui Anthony Giddens, A treia cale

[7] Statutul UDMR adoptat la al V-lea Congres, Targu Mures, 3-4 octombrie 1995, p. 1












Document Info


Accesari: 3635
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )