Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PIATRA NEAMT-ROMAN-BRAD (ZARGIDAVA

istorie












ALTE DOCUMENTE

Zamolxis īn izvoarele literare antice
EPOCA ELENISTICĂ , 323 .data mortii lui Alexandru - 30 ī. Chr.
O PRIVIRE ASUPRA VERIGHETEI
Consiliul Europei (CE)
Glosar istoric
Scrisoarea de mai jos a fost adresata in perioada celui de-al doilea razboi mondial de Maresalul Ion Antonescu avocatulului Filderman, presedintele Co
PERIOADA DINTRE CELE DOUA RAZBOAIE ANGLIA
DIFICULTATILE POSTBELICE ANGLIA
Fapte istorice si personalitati in Epoca Medievala test
Integrarea geto-dacilor in lumea romana

PIATRA NEAMŢ-ROMAN-BRAD (ZARGIDAVA?)-BACĂU (104 km)

           



De la Piatra Neamt, mergīnd spre sud-est, pe soseaua asfaltata (D.N. 15 D), se ajunge la Roman (48 km).

            A. Roman

            Asezat la confluenta Moldovei cu Siretul, pe ale caror vai 525b11f trecea īnca din antichitate una dintre cele mai importante cai de comunicatie īntre Marea Neagra si Marea Baltica, orasul Roman a cunoscut o dezvoltare ascendenta.

            Platoul format la confluenta celor doua mari rīuri ale Moldovei a fost locuit din timpuri īndepartate. Cele mai vechi urme de viata dateaza din paleolitic. Descoperirile recente de la Cotu Vames, Spitalul Unificat, cartierul N. Balcescu, Cordun, Simionesti etc. atesta o intensificare de locuire īn epoca neolitica si apoi īn cea a bronzului. Īn lumina noilor descoperiri din zona Spitalului Unificat, str. Jora, str. Anton Pann, Simionesti, Cordun s.a. cel mai bine reprezentata din punct de vedere arheologic este, īnsa, perioada primului mileniu al erei noastre, reflectata īntr-o continuitate neīntrerupta de viata si dezvoltare progresiva, care va duce la īntemeierea orasului, atestat documentar īn veacul al XIV-lea.

            Sub denumirea actuala, Romanul apare prima oara īntr-o lista a oraselor, īntocmita prin anii 1388-1391, unde este amintit cu numele de "Tīrgul lui Roman" si localizat pe apa Moldovei. De asemenea, el apare īntr-un uric al lui Roman I Musat, emis la 30 martie 1392,, īn Cetatea noastra, a lui Roman voievod". Īn deplina concordanta cu mentiunile documentare, cercetarile arheologice au aratat ca, fara a putea fi mai vechi decīt cetatea din marginea sa, orasul Roman dateaza din ultimii ani ai veacului al XIV-lea. Vestigiile descoperite prin sapaturi sistematice au scos īn evidenta faptul ca orasul, īntarit cu un sant si un val de aparare, care reprezenta de fapt continuarea sistemului defensiv al cetatii, se afla īn plina dezvoltare, datorita vietii economice, stimulata de mestesuguri si comert. Rapida dezvoltare economica, organizarea administrativa si politica sporeau īnsemnatatea orasului care va deveni, dupa moartea lui Alexandru cel Bun, resedinta Ţarii de Jos.

            Īn primii ani ai domniei, stefan cel Mare ridica la confluenta Siretului cu Moldova o cetate cunoscuta din documente sub numele de Cetatea Noua a Romanului.

            Cresterea volumului de produse proprii, determinata de dezvoltarea mestesugurilor, antrena tot mai activ orasul īn sfera schimburilor comerciale, Romanul devenind din ce īn ce mai mult un important centru de productie si de schimb al Moldovei.

            Ca urmare a unor vicisitudini, īn evolutia Romanului au survenit si perioade de stagnare si chiar de regres economic. Prin 1788, tīrgul numara doar 600 de case, din care nu vor scapa decīt jumatate de incendiile din 1791 si 1792. Abia īn prima jumatate a veacului trecut īncepe o noua si īnfloritoare epoca īn viata orasului, datorita dezvoltarii mestesugurilor si comertului de vite si cereale. Pīna īn 1882, Romanul ajunge la o populatie de 17 000 de locuitori. Viata economica este stimulata de īnfiintarea mai multor īntreprinderi prelucratoare actionate hidraulic sau cu masini cu abur. Se dezvolta industria de produse alimentare: morarit, prese de ulei, iar mai tīrziu se īnfiinteaza tabacarii, sladnite de bere, "fabrici" de sapun, cuie, lumīnari, pīine etc. Se deschide o sucursala a Bancii Nationale si continua sa functioneze aici consulatele Germaniei si Belgiei. Construirea liniei ferate (1869) va contribui, de asemenea, la dezvoltarea economica a Romanului.

            1. CETATEA DE PĂMĪNT SAU CETATEA MUsATIN Ă. Strada Alexandru cel Bun. Prima mentiune despre aceasta ctitorie musatina apare la 30 martie 1392 īntr-un document scris "īn Cetatea noastra, a lui Roman voievod".

            Situata pe malul stīng al vechiului curs al rīului Moldova, pe platoul pe care se afla astazi Parcul zoologic si Muzeul de stiinte naturale, cetatea construita īn vremea domniei lui Roman I Musat are īn plan forma unei potcoave.

            Cercetarile arheologice au stabilit ca Cetatea musatina era construita din pamīnt si lemn dupa principiul palisadelor cu constructii de lemn interioare. Fortificatia propriu-zisa consta dintr-o palisada construita din bīrne de lemn asezate orizontal una peste alta, batute apoi cu pamīnt. Partea interioara a palisadei o formau peretii exteriori ai unui sir de constructii de tip bordei, ce margineau laturile cetatii. Pe latura de sud, palisada era consolidata si aparata de un val de pamīnt. Pe aceasta latura palisada mai era aparata de apa Moldovei, ce trecea pe la piciorul pantei, servind ca un sant de aparare. Pe latura de vest, apararea palisadei cetatii era asigurata de un sant de aparare, sapat de pe malul Moldovei pīna īn fata intrarii īn cetate. Intrarea īn cetate se facea printr-un turn de lemn, īn forma de patrulater regulat, construit īn aceeasi maniera ca si palisada.

            Pe baza cercetarilor, care au dat un material arheologic bogat si variat, s-a putut conchide ca, dupa o foarte scurta perioada de functionare, fortificatia musatina a fost parasita īn prima parte a domniei lui Alexandru cel Bun.

            2. CETATEA NOUĂ. Situata la aproximativ 5 km sud-est de orasul Roman si la circa 2 km sud-est de Gī-dinti, pe malul stīng al Siretului, fortificatia denumita īn documentele feudale Cetatea Noua a Romanului s-a dovedit a fi fost una dintre cele mai puternice cetati din Moldova medievala si singura construita īn īntregime de stefan cel Mare.

            Atīt datele furnizate de cercetarile arheologice cīt si cele documentare sugereaza construirea cetatii īn primul sfert al veacului de domnie a lui stefan cel Mare. Dupa interpretarea unui document, la 13 martie 1466 lucrarile de constructie a cetatii erau īn curs de desfasurare, īncepīnd cu data de 15 septembrie a aceluiasi an, cīnd apare si numele "panului Oanta, pīrcalab de Cetatea Noua", mentionarea cetatii se face aproape fara īntrerupere.

            Perioada construirii cetatii se suprapune cu momentul īn care preocuparile domniei pentru asigurarea granitelor tarii cu obiective īntarite se dovedesc deosebit de staruitoare, ca urmare a cresterii pericolului otoman. Prin pozitia ei, aceasta fortareata de p'atra oferea posibilitatea supravegherii vaii Siretului si a blocarii drumului strategic ce trecea pe aici.




            Amplasata īn lunca joasa si nisipoasa a Siretului, pe un teren nelocuit alta data, Cetatea Noua se compune dintr-un fort initial caruia i s-a adaugat ulterior o curtina exterioara pe latura de est. Pentru a asigura zidurilor mai multa stabilitate, pe terenul nisipos s-a amenajat, mai īntīi, un pat din bīrne de stejar si apoi s-au asezat temeliile de piatra. Īn prima ei forma, cetatea avea sapte turnuri circulare, unite cu ziduri groase, dispuse īn plan "stelat". De jur īmprejur a fost sapat un sant de aparare, lat de aproximativ 9 - 13 m si adīnc de circa 4 m, cu contraescarpa zidita.

            Dupa distrugerile survenite īn 1476, domnitorul a organizat lucrari de īntarire si amplificare a fortului initial, dispunīnd construirea unei pīnze exterioare de ziduri pe latura estica a cetatii, cu ziduri groase de 4 m si bastioane rectangulare. Īntregul complex a fost apoi īnconjurat cu un sant de aparare īn care a fost abatuta apa Siretului, pentru a-i spori si mai mult puterea defensiva. Astfel īntarita, Cetatea Noua a Romanului va constitui o veriga importanta īn sistemul defensiv al Moldovei pīna īn 1675, cīnd ea a fost distrusa de catre Dumiirascu Cantacuzino, la ordinul sultanului.

            3. MUZEUL DE ISTORIE. Strada Cuza Voda nr. 33. Īntemeiat īn 1957, muzeul din Roman a cunoscut o continua dezvoltare.

            Punctul de plecare al expozitiei permanente īl constituie cīteva piese de silex din epoca paleolitica descoperite pe teritoriul orasului Roman. Acestora le urmeaza o colectie neolitica ce caracterizeaza multilateral viata triburilor cucuteniene pe cele mai īnalte trepte de dezvoltare a lor: ceramica cucuteniana clin fazele A-B sau B, diferite unelte de silex, os si corn, rīsnite de piatra, greutati pentru pla3e de pescuit si pentru razboaiele de tesut, figurine antropomorfe si zoomorfe etc.

            Perioada de trecere la epoca bronzului este reprezentata prin ceramica si unelte descoperite la Brad, Aldesti si Valeni.

            Pentru epoca bronzului si, mai ales, pentru perioada finala a acesteia este evidentiata ceramica descoperita la Sabaoani, Brad si Poiana-Dulcesti, ca si depozitul de bronzuri de la Ruginoasa.

            Dupa unele materiale din perioada hallstattiana, sīnt expuse vestigii ale civilizatiei geto-dacice din perioada ei de īnflorire (secolele II ī.e.n. - I e.n.), descoperite īn asezarea īntarita de la Brad: rīsnite circulare din tuf vulcanic, seceri si brazdare de fier, vase de forme diferite, uneori imitatii dupa produse grecesti, numeroase creuzete din lut ars care probeaza extinderea metalurgiei fierului si dezvoltarea unor mestesuguri.

[..]

Īn urma cercetarilor efectuate īn trei dintre acesti tumuli s-a constatat ca ei contin morminte individuale de incineratie. Resturile cinerare sīnt depuse direct pe sol, fara vreo amenajare speciala. Inventarul funerar consta din ceramica, adeseori fragmentara, podoabe de bronz, fier etc.

            C. Bacau

            De la Brad, pe acelasi drum, se intra pe soseaua nationala (D.E. 2) si, continuīnd calatoria, se ajunge la Bacau (22 km).

            Asezat pe o vasta terasa, aproape de confluenta Bistritei cu Siretul, orasul Bacau are o veche istorie. Cercetarile arheologice din ultimii ani au prilejuit descoperirea unor resturi de locuire din epoca bronzului si din perioada prefeudala.

            Ca asezare urbana, īnsa, Bacaul se va afirma mai tīrziu. Prima mentiune documentara īl aminteste ca tīrg īn 1408, īn timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Fiul acestuia, Petru al II-lea, va trimite din Bacau, la 4 august 1447, o scrisoare catre negustorii brasoveni, invitīndu-i sa vina acolo cu marfuri.

            Datorita pozitiei lui geografice, Bacaul a jucat un rol deosebit īnca din secolul al XV-lea, ca punct de vama pentru comertul cu Transilvania si Ţara Romāneasca, ca nod de legatura īntre acestea si, totodata, ca important centru administrativ al Ţarii de Jos. Privilegiile acordate de catre domnie negustorilor straini vor contribui la dezvoltarea orasului. Īn veacul al XV-lea, Bacaul ajunsese tīrg īnsemnat de negustori si mestesugari, unde se faceau operatii de vama, exista o autoritate judiciara si organe de executie. Īn acelasi secol, stefan cel Mare ridica la Bacau o curte domneasca si stabileste aici resedinta fiului sau Alexandrei, caruia i-a dat īn administrare directa aceasta parte a Moldovei.

            Dar, ca si alte orase din Moldova, Bacaul a fost incendiat, īn'1467, de oastea maghiara, care a fost mai apoi īnvinsa la Baia, iar īn 1476, īnainte de lupta de la Razboieni, a suferit de pe urma īncalcarii turcesti.

            Cu toate acestea, Bacaul, atīt de legat de comertul de tranzit, va cunoaste, īn veacul al XVI-lea, o perioada de mare īnflorire, de vreme ce medicul venetian Matei de Murano descrie īn jurnalul sau de calatorie din 1502 tinuturile bacauane ca niste "locuri manoase, placut si bine asezate, bogate īn animale, si īn toate roadele". Dimitrie Cantemir īl arata īn secolul al XVIII-lea ca un tīrg "vestit prin belsugul de pomi si fructe", iar stolnicul muntean Constantin Cantacuzino aminteste despre vamile de la Bacau.

            Īn oras s-au dezvoltat mai īntīi mestesugurile legate de exploatarea lemnului. Īn secolul al XIX-lea, au aparut cīteva manufacturi: o fabrica de caramizi, o tabacarie si mai apoi o fabrica de hīrtie.

            1. COMPLEXUL ARHEOLOGIC DIN BACĂU. Strada 9 Mai. Cercetarile arheologice efectuate īn perioada anilor 1967-1970 īn curtea bisericii Precista au stabilit prezenta omului aici īnca clin vremea comunei primitive. Cele mai vechi urme de locuire descoperite dateaza din perioada bronzului mijlociu si tīrziu si apartin culturilor Monteoru si Noua.




            Nivelul din epoca bronzului este suprapus de un nivel cu resturi de locuire specifice culturii Sīntana, corespunzator secolului IV e.n., marcat de locuinte adīncite, cu vetre de foc īn interiorul lor, si un cuptor de ars oale. Din inventarul locuintelor este de retinut ceramica lucrata Ia roata sau la mīna, dintr-o pasta grosiera si o fibula de bronz.

            Acestui orizont cultural īi urmeaza un nivel de locuire din secolele VI-VII, caracterizat prin locuinte de forma rectangulara. Īn inventarul lor s-a gasit ceramica lucrata cu mīna sau la roata īnceata, cutite de fier, o fibula romano-bizantina, ornamentata cu grupuri de linii paralele.

            2. CURTEA DOMNEASCĂ. Strada 9 Mai. Situata pe terasa inferioara a Bistritei, īn zona central-estica a municipiului Bacau, Curtea domneasca apare mentionata pentru prima oara īntr-un act emis īn anul 1491 la Suceava. Este foarte probabil ca ea sa fi fost ridicata īn jurul acestei date, ca resedinta administrativa si militara a lui Alexandrei, fiul lui stefan cel Mare, investit cu functia de locotenent domnesc. Alexandrei īsi va fi exercitat atributiile acestei īnalte dregatorii pe īntreg sudul Moldovei, avīnd ca centru strategic si comercial Bacaul.

            Sapaturile arheologice efectuate īntre anii 1967-1968 īn curtea bisericii Precista, ctitorie a lui stefan cel Mare, au dus la descoperirea partii subterane a unei constructii din ansamblul Curtii domnesti. A fost scoasa la lumina jumatatea vestica a palatului domnesc, o constructie de forma dreptunghiulara. Fundatia cladirii a fost sapata pīna la adīncimea de 4,20 m fata de nivelul actual, peretii exteriori fiind construiti īn sistemul "fetelor acoperite".

            Construite din blocuri de piatra, zidurile exterioare, groase īn medie de 1,10 m, recomanda o constructie masiva, care, informa ei initiala, ar fi avut, īn afara de parter, cel putin un etaj. Portanta zidurilor exterioare era sporita printr-un perete interior, gros de 0,70 m, care sectioneaza subsolul īn doua parti: camera scarilor si corpul intern, cele doua īncaperi comunicīnd printr-un portal gotic, īnalt de 1,85 m.

            Diferite materiale descoperite, printre care se remarca marea cantitate de ceramica, simpla sau smaltuita, ornamentata cu butoni granulati, cahle decorative, asemanatoare celor gasite la Suceava si Cetatea Neamtului, podoabe si monede, stau marturie unei epoci de prosperitate economica si stralucire spirituala, definitorii pentru epoca lui stefan cel Mare.

            Dupa moartea prematura a lui Alexandrei, survenita īn anul 1496, Curtea domneasca din Bacau īsi pierde din importanta. Īn prima jumatate a veacului al XVI-lea, dupa expeditia lui Soliman Magnificul īmpotriva lui Petru Rares (1538), ea nu mai apare īn mentiuni documentare.

            3. MUZEUL DE ISTORIE. Strada Karl Marx nr. 22. Īnfiintat īn anul 1957, Muzeul de istorie din Bacau avea sa cunoasca o rapida si ampla dezvoltare. Organizata īn 1959 si apoi reorganizata īn anul 1977, expozitia de arheologie a muzeului sintetizeaza si urmareste prezentarea istoriei locale īn contextul istoriei generale a Romāniei. Ea īncepe cu epoca paleolitica, reprezentata prin unelte de silex descoperite īn asezarile de la Buda-Blagesti si Lespezi.

            Trecerea la neolitic este marcata prin etalarea unor vīrfuri de sageti cu peduncul, caracteristice culturii swideriene, provenite din asezarile de pe valea Bistritei.

            Īnceputurile epocii neolitice sīnt ilustrate cu ajutorul unor unelte de piatra, corn si os si produse ceramice descoperite la Vermesti-Comanesti, Trebes-Margineni etc. Se evidentiaza īn mod deosebit ceramica cucuteniana caracterizata prin decor foarte variat, cu motive geometrice pictate.

            Evolutia culturii materiale īn epoca bronzului poate fi urmarita prin cīteva depozite de bronzuri (seceri, topoare, arme si podoabe) descoperite la Ciorani, Parava si prin vase de lut ars caracteristice culturilor Monteoru si Noua, provenite de la Barboasa, Mīndrisca, Tavadaresti, Racatau de Jos etc.

            Apoi urmeaza marturii ale culturii materiale din prima epoca a fierului (Hallstatt), reprezentate mai ales prin ceramica descoperita īn asezarile de la Prajesti, Mīnarisca si Recea-Gaiceana. Aceste dovezi prefigureaza evolutia ulterioara a culturii materiale ilustrata prin exponate tridimensionale din perioada dezvoltarii unitare a civilizatiei geto-dacice, descoperite la Magura si Racatau, antica Tamasidava. Ceramica autohtona, de un repertoriu bogat de forme si motive ornamentale, unelte (brazdare de fier, seceri si topoare), podoabe din bronz, fier si argint (fibule, bratari, inele, cercei etc), obiecte de piatra, os, sticla, piese de armament si echipament militar exprima principalele īndeletniciri, dezvoltarea mestesugurilor si artelor la geto-daci īn perioada de formare a statului unitar, sub conducerea lui Burebista si Decebal. Importuri grecesti si romane, descoperite la Racatau, subliniaza contactele fertile īntre cultura geto-dacica si marile civilizatii ale antichitatii.

            Dezvoltarea culturii dacilor liberi īn secolele II-III, influentata de civilizatia romana, este ilustrata prin produse ceramice variate, obiecte de podoaba, precum si prin tezaure monetare romane descoperite la Magura, Racatau, Traian si Pīncesti. Marturii ale dezvoltarii unitare a culturii daco-carpice īn secolele III-IV, exprimate prin produse ceramice, podoabe din fier, argint, sticla etc, provenite din necropolele de incineratie de la Barboasa, Saucesti-Bacau, urmate de ceramica si diferite obiecte din perioada secolelor IV-X, descoperite la Izvoare-Bahma, Cīrligi si Bacau, constituie exponate de mare interes muzeistic si stiintific

            Expozitia sfīrseste cu prezentarea feudalismului dezvoltat, prin intermediul izvoarelor arheologice īmbogatite substantial datorita cercetarilor recente. Unelte agricole, arme, obiecte de podoaba, ceramica de uz gospodaresc si ornamentala, cahle smaltuite, bogat si frumos ornamentate cu motive geometrice florale si heraldice, de la Curtea domneasca din Bacau, tezaure de monede descoperite la Budesti, Tatarasti, Prajesti si Dragesti īntregesc imaginea dezvoltarii societatii feudale īn Moldova.



            D. Racatau de Jos (Tamasidava?)

            De la Bacau, urmīnd soseaua spre Adjud (D.E. 2), īnainte de a ajunge la Racaciuni, pe partea stīnga, spre est, se desprinde un drum nemodernizat care duce la Horgesti, prin Racatau de Jos. Strabatīnd acest drum ajungem īn centrul satului Racatau de Jos. Din centrul satului drumul se bifurca. O artera, care descrie o bucla spre sud, duce la Pīnccsti. Angajīndu-ne pe aceasta cale, dupa parcurgerea cītorva kilometri, īnainte de a ajunge la Pīncesti pe partea dreapta, pe terasa īnalta a Siretului, ne īntīmpina locul unde se afla vestigiile unei importante asezari geto-dacice, identificate ipotetic cu antica Tamasidava. Dupa vizitarea acestei importante statiuni arheologice, revenim la Bacau, pe acelasi drum.

            1. CETATEA GETO-DACICĂ. Īn punctul Cetatuie, situat pe un promontoriu din terasa Siretului care domina valea rīului, se afla cetatea geto-dacica identificata ipotetic cu Tamasidava, una dintre cele mai importante dave din interiorul Daciei, cuprinsa īn "Geografia" lui Claudiu Ptolemeu din secolul al II-lea e.n.

            Promontoriul pe platoul caruia se afla vestigiile antice ofera o foarte buna aparare naturala spre vest si sud, prin malul īnalt si abrut al rīului Siret. Laturile de est si nord-est, singurele accesibile, au fost īntarite cu doua mari santuri de aparare, care delimiteaza acropola de asezarea civila. Astfel, asezarea a luat aspectul unei cetati.

            Situata īntre cele doua mari davae - Piroboridava (Poiana) la sud si Zargidava (Brad) la nord - pe o artera principala de comunicatie, ce asigura legatura īntre cetatile pontice, estul Transilvaniei si īntreg teritoriul Moldovei, pīna īn nordul īndepartat, asezarea de la Racatau de Jos, devenita, prin adaugarea la apararea naturala a unui sistem defensiv artificial, o veritabila cetate, avea sa atinga, īn decursul celei de a doua epoci a fierului, o prosperitate deosebita.

Cercetarile arheologice practicate timp de aproape un deceniu (1968-1977) au stabilit o succesiune de locuire ce se desfasoara pe o grosime de 1,80 ni, īncepīnd din epoca bronzului, continuīnd apoi īn Hallstatt si Latene.

            Materialul descoperit īn nivelul de locuire din epoca bronzului apartine culturii Monteoru si consta din cesti cu doua torti supraīnaltate, lucrate din pasta fina, decorata cu linii incizate, vase mari cu decor īn relief.

            Nivelul hallstattian de locuire se evidentiaza īndeosebi prin vase de lut ars, de forma bitronconica si strachini tronconice cu deschiderea larga, cu buza arcuita spre interior.

            Mai bogat reprezentata este, īnsa, locuirea geto-dacica, cu mai multe nivele ce se succed pe o grosime de 1,40 m. Depunerile din nivelurile superioare, care redau civilizatia geto-dacica din perioada ei de īnflorire (secolele II ī.e.n.-I e.n.), impresioneaza, īn mod special, prin bogatia si diversitatea rar īntīlnite de materiale. Ceramica dacica, lucrata la mīna sau la roata, uneori pictata, imitatii ale mesterilor locali dupa modele grecesti si romane, surprinde prin eleganta si multitudinea de forme, prin precizia si, uneori, prin finetea executiei. Alaturi de produsele autohtonilor geto-daci se remarca prezenta importurilor grecesti

            Calaret īnarmat reprezentat pe un vas de tip cantharos (sec. I ī.e.n.), descoperit īn cetatea dacica de la Racatau de Jos si romane, reprezentate prin amfore, holuri deliene, vase terra sigillata. Prezenta acestor produse indica existenta unor relatii comerciale īntre geto-daci si centrele greco-romane apropiate. Contactele civilizatiei geto-dacice cu lumea greaca si romana sīnt subliniate de asemenea de prezenta numeroaselor monede si tezaure monetare descoperite īn cuprinsul asezarii, care oglindesc o intensa activitate legata de drumul comercial de ge valea Siretului.

            In afara de ceramica si monede, īn timpul cercetarilor, au fost descoperite numeroase unelte (topoare de fier, seceri, dalti, brazdare de plug), obiecte din piatra, metal, lut, sticla, arme (vīrfuri de sageti si de lance), podoabe (fibule, bratari, pandantive etc), care constituie dovezi ale dezvoltarii remarcabile a civilizatiei geto-dacice īn domeniul vietii materiale.

            2. NECROPOLA TUMULARĂ. Īn partea de est a cetatii geto-dacice, īn imediata apropiere, pe un deal a carui panta vestica coboara spre drumul care duce spre Pīncesti, a fost identificat un grup de tumuli. Acesti tumuli, ridicati īn perioada de dezvoltare a cetatii, adapostesc morminte de incineratie.

            Īn urma sapaturilor efectuate īn unul dintre acesti tumuli s-a putut constata ca ei contin morminte individuale de incineratie. Resturile cinerare, īmpreuna cu inventarul funerar, depuse, fie īn groapa sepulcrala, fie īn mantaua movilei, constau din ceramica, fragmente de camasa de zale, diferite obiecte de fier si bronz provenite de la vesmintele sau armele defunctilor

            "Gonit din steiurile Soiului, din Transilvania, Trotusul sparge pe la Palanca meterezele Tarcaului si, dīnd stīncile la o parte, deschide vai largi si roditoare pe poalele munjilor si le īmpodobeste cu parcuri, asterne drum de fier, desfunda izvoare de pacura, mine de carbuni si cariere de piatra"...

            A. Vlahuta, Romānia pitoreasca












Document Info


Accesari: 1695
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )