Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































PLURIPARTITISM SI RESPONSABILITATE GUVERNA¬MENTALĂ ĪN PERSPECTIVA INDEPENDENŢEI DE STAT

istorie












ALTE DOCUMENTE

O mitologie pseudodualista: bogomilismul
"Calatori straini despre Ţarile Romāne"
O ramura populara a marcionismului: paulicianismul
Uniunea Europeana
O chestiune de proprietate
Industria Basarabiei in Perioada anilor 1812-1918
Cultura si civilizatie
vUNIREA PRINCIPATELOR ROMANE
Istoria Greciei Antice
Religia la romani

PLURIPARTITISM SI RESPONSABILITATE GUVERNA­MENTAL N PERSPECTIVA INDEPENDEN EI DE STAT




GRUP RI si GUVERNE N ANII 1867-1871.

MAREA GUVERNARE CONSERVATOARE (1871-1876)

PARTIDUL NA 1ONAL-UBER L LA NCEPUTUL ACTIVIT II SALE.

Principala grupare liberala

era cea de orientare radicala", n frunte cu /. C. Bratianu si C.A.Rosetti. C t priveste gruparea condusa de /. Ghica, ea nu este singura de orientare moderata"printre fractiunile liberale. Altele asemenea se contureaza n jurul lui Mihail Kogalniceanu sau Nicolae lonescu. Moderatii" se str ng nsa si n preajma lui Vasile Boerescu, care - mpreuna cu fosti revolutionari de la 1848, si vechi unionisti - se va ndeparta treptat de liberali, apropiindu-se de conservatori. n unele momente, aceasta apropiere duce la constituirea unor noi guverne mixte" (conservatori-liberali). Aliante se formeaza chiar ntre liberali, cea mai cunoscuta fiind, cum vom vedea, coalitia ntemeiata pe tratatul" de la hotelul Concordia ".

Fractiunea libera si independenta condusa de profesorul universitar Nicolae lonescu, numita si partidul profesorilor din lasi". Restr nsa numeri-ceste,* dar cu o mare influenta n r ndul intelectualitatii din Moldova, Fractiunea libera si independenta se nascuse n ultimii ani de domnie a lui Alexandru I. Cuza. Membrii acestei grupari liberale continua, de fapt, ideile lui Simion Barnutiu, decedat n 1864, si anume: respectul fata de traditiile nationale ale poporului rom n; principiul suveranitatii poporului sa fie concretizat prin participarea larga la viata politica; ad ncirea reformelor social-economice, n primul r nd redistribuirea fondului funciar si consolidarea proprietatii taranesti.

Gruparea liberala din jurul lui Mihail Kogalniceanu. La faurirea institutiilor politice din 1866 nu-si aduc contributia nici liberalii grupati n jurul lui Mihail Kogalniceanu. Considerat omul de la 2 mai" (1864), acest renumit ctitor al Rom niei moderne sub domnia lui Alexandru I. Cuza este ndepartat vremelnic dinforul legislativ al tarii si din viata politica. Va re ncepe o cariera politica, la fel de stralucita ca si cea anterioara, o data cu reintrarea sa n Parlament, n octombrie 1866.

La 21 martie 1867, c nd s-a cerut sechestrarea si scoaterea la mezat a averii lui Alexandru I. Cuza, M. Kogalniceanu a declarat, n aplauzele majoritatii deputatilor: Eu, c t pentru mine, naintea Adunarii, naintea tarii si naintea istoriei iau responsabilitatea tuturor faptelor bune si rele comise n timpul c nd am avut onoarea de a fi ministrul fostului domnitor Alexandru loan I".



Ion Ghica

Dezbaterile parlamentare din ca­drul noii legislaturi consolideaza, asdar, prestigiul politic al lui M. Ko-galniceanu si al liberalilor cuzisti" de odinioara, grupati n jurul sau. Nego­cieri cu acestia initiaza si liberalii rosii". Posibila, pe masura ce timpul estompeaza vechile contradictii si con­firma schimbarile interne de la 1866, noua orientare tactica se va dovedi ne­cesara n conditiile externe generate de ncheierea, la 17 februarie 1867, a acordului privind crearea statului dua­list Austro-Ungaria. C nd autonomia Transilvaniei este anulata, de la tri­buna Parlamentului Rom niei, M. Ko-galniceanu argumenteaza ca Princi­patele - inclusiv cel din interioul arcului carpatic - au avut totdeauna existenta lor proprie". El reaminteste ca rom nii reprezinta majoritatea locuitorilor tinsului spatiu geografic de la Dunare, Pont si Carpati, deci nu numai din Transilvania, ci si din Banat, Crisana, Maramures, Bucovina, Basarabia si Dobrogea, ca numerosi rom ni traiesc n Peninsula Balcanica ndeosebi n Macedonia; pe aceasta baza, marele om politic propune Camerelor reunite o motiune n care sa se re nnoiasca sentimentele Rom niei de nfratire si de conationalitate" cu rom nii de pretutindeni.

Gruparea liberal-radicala condusa de I.C. Bratianu si CA. Rosetti. Dintre orientarile liberale, de fapt, dintre toate fortele politice ale vremii, n modul cel mai coerent si mai hotar t se manifesta rosii"condusi de I.C. Bratianu si CA. Rosetti. Rolul liberalilor radicali" crescuse n timpul evenimentelor legate de nscaunarea principelui Carol I, de edificarea sistemului politic al monarhiei constitutionale si al regimului parlamentar, care facusera din Rom nia o bresa democratica n Europa de Rasarit si de Sud-Est. Constienti de locul lor istoric, liberalii-radicalisunt primii care ncearca sa alcatuiasca un mare partid". Pentru aceasta, la 22 septembrie 1866, ziarul Rom nul"anunta crearea unui nou mijloc de propaganda politica Societatea Amicilor Constitutiunii". Aidoma comisarilor revolutionari de la 1848, reprezentantii acestei societati se deplaseaza n toate judetele si chiar n toate satele", pentru ca fiecare rom n sa cunoasca drepturile sale de om si de cetatean".

Elementele sociale invitate" la aceste actiuni sunt cu precadere comerciantii si industriasii". De altfel, mestesugarii si negustorii, stratul de mijloc al populatiei urbane, reprezinta - pentru liberalii radicali - principalul mijloc de presiune asupra guvernelor de alta culoare si chiar asupra principelui Carol. Au fost atrasi, totodata, avocatii si medicii; de asemenea, profesorii si studentii, chiar elevii scolilor secundare. Nu au lipsit tabacii si tutungiii, alaturi de care participa bacanii si calfele, precum si ucenicii din pravalii, chiar servitorii si r ndasii cei


mai desculti si mai hartaniti". Tuturor acestora, care reprezinta strada", cum considera conservatorii criticati de Al. Candiano-Popescu, partidul rosu" le promite abolirea saraciei si suferintei".

Radicalii munteni' īsi propun nsa extinderea activitatii si n Moldova, unde organizeaza comitete secrete" s se declara solidari cu rom nii din teritoriile aflate sub ocupatie straina

Regruparea liberala de la nceputul anului 1867; ntelegerea de la Concordia". Prin pozitia conciliatoare, adoptata n toamna anului 1866, cu pri­lejul respingerii unei noi ncercari de invalidare parlamentara a lui M. Kogal-niceanu, I.C. Bratianu ofera posibilitatea nceperii negocierilor dintre cele mai importante grupari liberale. Coalizarea acestora este favorizata si de nemul­tumirile provocate de /. Ghica prin ideile si, mai ales, de modul sau de guvernare.

ntelegerea propriu-zisa s-a ncheiat la hotelul Concordia" din Bucuresti, sediul radicalilor. Astfel, nca din primele zile ale anului 1867, gruparea lui M. Kogalniceanusi cea condusa tle I.C. Bratianu s\ CA. Rosettise reunesc pe o platforma comuna". n esenta, aceasta urmarea instituirea, n Rom nia, a unui guvern stabil, ntemeiat pe institutiuni egalitare si liberale, prin institutiuni democratice. Obiectivul acesta este formulat n Declaratia deputatilor care reprezinta mai multe grupari liberale din Adunarea legislativa publicata n Rom nul"6\n 10 martie 1867.

Odata coalizate, cele doua grupari liberale dau, prin reprezentantii lor n Camera si Senat, un vot de blam guvernului condus de Ion Ghica. Acesta demisioneaza la 3 martie 1867. Urmeaza trei cabinete ale coalitiei liberale amintite, prezidate - succesiv - de CA. Kretzulescu ( ntre 13 martie si 7 august 1867), stefan Golescu{W august 1867 - 13 mai 1868) si Nicolae Go/escu(6e la 1/13 mai p na la 16/28 noiembrie 1868).

Pe baza ntelegerii de la Concordia", n ziua de 13 martie 1867 īsi ncepe guvernarea primul cabinet de coalitie liberala a carui orientare politica este stabilita de I.C. Bratianu. Desi aparent nu este vizata independenta, acest obiectiv dirijeaza ntreaga activitate interna. A fost promulgata astfel, la 22 aprilie/4 mai 1867, Legea pentru nfiintarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea monedelor nationale, cu intrare n vigoare de la 1/13 ianuarie 1868. Au continuat preocuparile pentru modernizarea armatei Rom niei; s-a acordat sprijin revolutionarilor bulgari, care si-au instruit unitatile de voluntari pe teritoriul rom nesc.

n prim-planul activitatii externe a cabinetului s-a aflat nsa preocuparea pentru sprijinirea miscarii de emancipare politica si culturala a rom nilor din afara granitelor statului national modern. Astfel, numai cu sprijinul amintitului guvern, la 15 mai 1867, se concretizeaza o initiativa mai veche a lui Aaron Florian, A.T. Laurian si Al. Papiu l/arian, privind nfiintarea la Bucuresti a Societatii Transilvania". Condusa de ultimul carturar mentionat, noua societate īsi propune drept scop str ngerea legaturilor de fratie ntre junimea studioasa din toate partile Rom niei".

Colaborarea pan-rom neasca era strict necesara n conditiile aplicarii pactului dualist din 17 februarie 1867. n acelasi an, la 8 iunie, n urma ceremonialului dinastic de la Pesta, mparatul Austriei, Fr nte losif, se ncorona rege al Ungariei si sanctiona legea privind ncorporarea Transilvaniei la Ungaria.


ia zile mai t rziu, el abroga legile adoptate de Dieta sibiana, privind egala ptatire a natiunii rom ne si oficializarea limbii rom ne. Pentru cunoasterea de sptrit create, astfel, printre rom nii ardeleni, fruntasi radicali - B.P. 'eu si c/r. Caro/ Davila - ntreprind calatorii de informare n Transilvania. La ii sau, Al. Candiano-Popescu sustine cu ardoare ideea unei insurectii j eliberarea provinciei amintite. Prin ziarul Perseverenta", el solicita iul locuitorilor Rom niei pentru o campanie antihabsburgica". Dupa >rbiri si consultari n Transilvania cu liderii miscarii nationale este arestat la fiind eliberat la insistentele lui Ion. C. Bratianu.

Asadar, declansarea unei insurectii pentru eliberarea perfecta a patriei ie" nu este posibila n vara anului 1867. Guvernul de la Bucuresti a nteles >ta si, n consecinta, a acordat prioritate activitatii pentru eliberarea limbii laie". Astfel, la 13 august 1867 s-au reunit membrii Societatii Literare )ne, rom ni si arom ni din statul national modem, dar si din Transilvania, :, Crisana, Bucovina, Basarabia, Macedonia.

A fost adoptata hotar rea ca, n continuare, cel mai nalt forum stiintific al iii sa se numeasca Societatea Academica Rom na Prima sedinta este pentru 18 august 1867.

n aceste conditii, la 17 august 1867, ncepea guvernarea celui de-al doilea 3t liberal'care are la baza ntelegerea de la Concordia". Prim-ministru este nnat stefan Golescu, care activase n guvernele revolutionare de Ia 1848 si lase un guvern al Ţarii Rom nesti n 1861.

Noul executiv se arata preocupat n mod deosebit de asigurarea cadrului itiv necesar perfectionarii infrastructurii statului national. Astfel, dupa i/e parlamentare din decembrie 1867, n care coalitia liberalilor obtine o tate cov rsitoare n Camera Deputatilor, īsi ncepe efectiv activitatea ra de Comert si Industrie (februarie 1868) si este adoptata Legea vctiilor de sosele, promulgata la 11 aprilie 1868.

Consolidarea autonomiei si a prestigiului extern al statului national rom n n, manifestarea independentei economice a acestuia au reprezentat alte ive ale guvernului prezidat de stefan Golescu. La 7 decembrie 1867 intra >are prima Conventie postala ncheiata cu Rusia si, la 2 februarie 1868, la sti, este semnat un Tratat de alianta ntre Rom nia si Serbia. Alertata ca urmarit realizarea unei aliante militare Poarta a protestat, ceea ce a atras i lui Otto von Bismarck: Statul care ar face imprudenta sa provoace razboi ;nt ar pieri".

Dondus de generalul Nicolae Golescu, fost locotenent domnesc la 1848 si 6, al treilea cabinet care guverneaza pe baza ntelegerii de la Concordia" pe activitatea n ziua de 13 mai 1868.

Realizarea sa cea mai nsemnata ram ne Legea privind organizarea armate" (29 iulie 1868). Opera a colonelului Gheorghe Adrian, revolu-de la 1848, acest act legislativ a stabilit o structura militara complexa i permanenta si rezerva ei, apoi corpul dorobantilor si corpul granicerilor, i, garda oraseneasca si gloatele". Consolidarea armatei nationale nu a imita favorabil de conducerile imperiilor vecine, motiv pentru care acestea srcitat presiuni asupra principelui Caro/ n vederea nlocuirii guvernului reni de la Cocordia", ceea ce domnul va face la 16/28 noiembrie c nd

este instituit un guvern de coalitie ntre conservatori si liberalii moderati'din jurul lui M. Kogalniceanu (devenit ministru de interne) si al lui V. Boerescu (ministru de justitie). Prim-ministru era Dimitrie Ghica. ntre 2 februarie si 20 aprilie 1870 a functionat guvernul prezidat de Al. G. Golescu.

La 20 aprilie/2 mai 1870 se constituie guvernul prezidat de Emanoil (Manolache) Costache Epureanu. Presedinte al Constituantei din 1866, noul sef de guvern era apreciat de Carol l pentru orientarea sa moderata, initial printre liberalii moldoveni, apoi n cadrul curentului politic conservator de la nivelul ntregii tari. Alcatuit din tineri oameni politici grupati n Juna dreapta" de la - Bucuresti (G. Gr. Cantacuzino, Al Lahovari) si Junimea" de la lasi (Petre P. Carp), guvernul condus de M.C. Epureanu parea a asigura o stare de lucruri stabila". Cel putin asa crede si scrie tatal domnitorului Carol, ngrijorat nu numai datorita celor nt mplate n Rom nia, ci si din cauza afirmatiilor reprezentantilor Rusiei, n privinta viitorului statului national rom n.

Printul AM Gorceakov, seful diplomatiei ruse din anii 1856-1882 ar fi spus unui francez si unui ceh cam asa: nu cred ca Rom nia sa aiba vreun viitor cu barbatii care se joaca de-a patriotii, ci cred ca nu numai dinastia nu se va pastra, dar nici macar Unirea Principatelor nu va ram ne cāstigata. S-ar fi pregatit chiar o rascoala pentru a se da un prilej de interventie Portii; de altminteri, ventilasera si n anul acesta ideea de a se face iarasi doua Principate, pentru a readuce tara la o viata politica normala, la o ordine perfecta".

Razboiul franco-prusian a oferit liberalilor radicali prilejul de a manifesta -prin presa si n ntruniri politice - simpatia profunda si recunostinta necon­ditionata fata de Napoleon al lII, care contribuise n mod hotar tor la crearea cadrului international favorabil edificarii statului national rom n; n acest context, aceasta grupare politica dar si unii liberali-moderati (condusi de N. lonescu sau M. Kogalniceanu) s-au pronuntat si asupra problemelor de politica interna. Mai mult, ntr-un discurs public, I.C. Bratianu a invitat multimea la o actiune contra puterii executive. O data cu guvernul prezidat de Manolache Costache Epureanu era vizat si domnitorul. Pregatirile au fost ncredintate unui conspirator din ultimii ani ai domniei lui Alexandru I. Cuza, Eugen/u Carada. Planul ntocmit de acesta prevedea izbucnirea unei insurectii simultane n Bucuresti, Craiova, Ploiesti si Focsani.

n aceasta situatie s-a desfasurat miscarea din Ploiesti, care produce, la 20 august 1870, ridicola republica de c teva ceasuri a lui Candiano-Popescu", dupa cum scria N. (orga. Proclamarea, n graba si fara nici un suport real, a detronarii lui Carol a compromis pe sefii rosiilor", care au fost arestati. Toti vor fi nsa achitati, ulterior, de un juriu special constituit pentru depasirea fireasca a unei crize inerente ntr-o epoca de pluralism politic.

Agitatiile antidinastice nceteaza pe masura ce armatele franceze sunt nfr nte de cele germane. Consecvent preocuparii sale pentru asigurarea alternativei guvernamentale, n 30 decembrie 1870, Carol I nlocuieste cabinetul de nuanta conservatoare, condus de M. C. Epureanu, cu unul liberal, av nd n frunte pe Ion Ghica, care revine n fruntea Consiliului de Ministri, dupa o ntrerupere de aproape trei ani.

Foarte stimat n strainatate, noul prim-ministru era considerat de domnitor un om de stat cult" si un administrator energic". Tocmai aceasta ultima virtute l


aduce pe Ion Ghica n conflict cu cercurile care l sprijina pe Carol I, at t n riorul, c t si n afara granitelor nationale.

La 24 ianuarie 1871, primul-ministru depune pe masa forului legiuitor arul afacerii Stroussberg. Este vorba despre implicatiile pe care le are n n nia falimentul acestui consortiu, provocat de razboiul franco-prusian. jponsabilitatea sa, ca administrator central al avutiei tarii, l determina, deci, I. Ghica sa solicite masuri legale pentru protejarea intereselor tarii.

Din nefericire, dezbaterile imediat ncepute au coincis cu publicarea a doua 'sori expediate n strainatate de Carol I. Prima reprezinta raspunsul principelui e puterile garante, care somasera anterior, la 23 noiembrie 1870, at t n nia, c t si Serbia, sa nu ncerce schimbari n statutul lor extern, fata de tatu/ de la Paris din 1856. seful statului rom n ntreba, de fapt, ce ar crede" ducatorii Marilor Puteri europene daca el s-ar retrage fiindca situatia n tara sa nc t silintele lui se pierd n zadar si el se uzeaza fara nici un folos". ;utabile sunt si aprecierile dintr-o a doua scrisoare. Adresata unui intim al iliei sale, datorita caruia epistola apare n gazeta Augsburger Zeitung, spondenta reia ideea renuntarii la tronul unui stat unde, chipurile, nu exista atie liberala si parlamentara

Scrisorile respective au produs o colosala miscare n Bucuresti si n toata ". Astfel, n Camera, Nicolae Blaremberg, opozant c ndva ai lui Alexandru I. ra si, respectiv, M. Kogalniceanu, spunea ca daca scrisoarea publicata n ;a germana este adevarata, atunci autorul ei este un dezertor, un tradator de ie, caci pregateste anexiunea Principatelor sau suprimarea Unirii".

mpotriva unor fruntasi politici care legau dezamagirea lui Carol de ?erea Stroussberg, I.C. Bratianu sena ca parasirea tronului Rom niei de catre ol I constituie o nesocotita propunere", cu consecinte fatale" pentru statul onal. Doua zile mai t rziu, de la tribuna Parlamentului, M. Kogalniceanu Iara ca detronarea principelui ar putea sa aduca, mai cu seama n nentele de astazi, multe pericole asupra tarei".

n privinta afacerii Stroussberg, L C. Bratianu, I. Ghica, N. lonescu si Kogalniceanu - asadar, toti conducatorii principalelor grupari liberale -pta aceeasi atitudine intransigenta

La 10/22 martie 1871 a avut loc provocarea" din Jurul sa/ii S/atineanu. Aici st organizata aniversarea zilei de nastere a mparatului Germaniei. Fortele Ite au pus la cale o contramanifestatie, atribuita partidului rosu" din n nia. Dimpotriva, /. C. Bratianu si CA. Rosetti au recomandat redactorilor a Rom nu/"sa nu participe la aceasta actiune.

A doua zi, guvernul condus de Ion Ghica a fost nlocuit cu un cabinet -idat de Lascar Catargiu. Se ncheie, astfel, o perioada de peste patru ani (13 tie 1867 - 23 martie 1871), n care patru guverne de coalitie liberala si trei 9rne ale unor coalitii ntre liberali si conservatori actioneaza pentru /oltarea institutiilor democratice ntemeiate pe Constitutia din 1866, pentru solidarea autonomiei statului national rom n si afirmarea suveranitatii stuia n perspectiva independentei si unitatii tuturor rom nilor. Dezaprobarea stor actiuni se resimte nu nt mplator, Carol /fiind sfatuit de Marile Puteri ca sa conservatoare e cea mai solida". ntelegem, asadar, cum se ajunge la mativa guvernamentala din 11/23 martie 1871.

Marea guvernare conservatoare (1871-1876). Prezidata de Lascar Catarg/u, trebuie raportata, totodata si la ceea ce s-a realizat n timpul ei: dezvoltarea proprietatii funciare; construirea creditului rural si a celui urban; ntemeierea societatilor de asigurare; extinderea retelei nationale de comunicatii; consolidarea monarhiei constitutionale; actiunea diplomatica pentru proclamarea independentei de stat n 1873; lupta - tot pe cale diplomatica desfasurata pentru dob ndirea dreptului de a ncheia tratate, separat de Poarta; mani­festarea independentei economice prin conventii comerciale si de navigatie ncheiate cu Austro-Ungaria si Rusia, la jumatatea deceniului opt al secolului al XIX-lea. Evident, nu lipsesc aspectele contradictorii, cum sunt nemultumirile st rnite de unele modificari aduse legii tocmelilor agricole, de politica liberului schimb n detrimentul protectionismuiui economic sau de unele initiative privind restructurarea regimului politic.

n ansamblu, marea guvernare prezidata de Lascar Cartagiu constituie o etapa nsemnata n istoria moderna a Rom niei, caci coalitia conservatoare acum constituita va nchega si cel de-al doilea partid reprezentativ pentru pluralismul politic rom nesc - cel conservator*.

La 11/23 martie 1871, dupa o prealabila coalizare a diferitelor gruparide aceeasi orientare politica - conservatoare - se va constitui noul cabinet. Cuprinz nd ndeosebi mari proprietari de pam nt si oameni luminati" la scolile superioare din Germania, aceasta miscare politica are radacinile n actiunea reformatoare de la nceputul secolului al XIX-lea si se contureaza tot mai evident n activitatea pentru reorganizarea pasnica a societatii rom nesti dupa anul 1870. Liderul politic al acestor grupari va fi Lascar Catargiu.

Evenimentele au avut urmatoarea desfasurare: n ziua de 23 martie 1871, prin Dimitrie A. Sturdza, Carol convoaca Locotenenta domneasca din 1866 pentru a-i remite demisia. Vin numai Lascar Cartagiusi Nicolae Golescu, ntruc t generalul Nicolae Haralambie lipsea din Bucuresti. Am ndoi l conjura" pe principe sa renunte la demisie. Printul accepta sa nu abdice, cu conditia constituirii unui guvern care sa voteze bugetul si sa rezolve problema concesionarii cailor ferate". Lascar Catargiu se angaja sa formeze un asemena cabinet si l ruga pe Carol sa emita pentru caz de nevoie" - un decret de dizolvare a Parlamentului, deoarece n Camera majoritatea apartinea liberalilor.

Prin preluarea nemijlocita a conducerii ministerului de interne si numirea, n fruntea departamentului de razboi, a generalului /. Em. Florescu, primul ministru a restabilit, chiar n noaptea de 23 spre 24 martie, linistea n Bucuresti.

Victoria conservatoare din martie 1871 a ngaduit marilor proprietari funciari sa si consolideze pozitiile economice si politice si sa si pastreze o puternica influenta n viata politica a tarii p na la primul razboi mondial. Acestia au temperat ritmul dezvoltarii si au luat masuri care sa le consolideze pozitiile. n aceasta directie s-a nscris, n anul 1872, legea nvoielilor agricole, care, prin introducerea clauzei, m nu militari", permitea proprietarilor sa foloseasca forta armata mpotriva taranilor care nu-si respectau contractele ncheiate. Pe aceeasi directie de actiune se nscrie si noua lege a armatei, opusa celei elaborate de liberalii-radicali, si organizarea creditului funciar rural ( n 1873),

Primul program al Partidului Conservator dateaza din anul 1880.


nenita sa fntareasca proprietatea mosiereasca, careia i s-a adaugat, cur nd, sr ;reditul urban.

Guvernul conservator a ajuns la o ntelegere cu Societatea drumurilor de Ier din Rom nia, satisfac nd, n parte, cerintele bancherilor germani care pre-uasera afacerile consortiului Stroussberg. A fost continuata construirea retelei je cai ferate. n anumite limite, conservatorii erau de acord cu protejarea conomiei si a industriei nationale, pentru eliberarea de sub tutela impusa de egimul de suzeranitate si de cel al garantiei colective.

Astfel, au fost ncheiate o Conventia comerciala pe termen de 10 ani cu \ustro-Ungaria si un act similar cu Rusia, prin care se profita nsa, de catre tarile ;are faceau parte din Alianta celor trei mparati (Rusia, Austro-Ungaria si Sermania) de pozitia strategica favorabila a Rom niei. Chiar daca unele actiuni comerciale erau dezavantajoase, aduc nd grave prejudicii economiei rom nesti, le reprezentau, totusi, un cāstig n plan politic, fiind un pas spre independenta

Partidul National-Liberai sa nceputul activitatii sak\ |n timpul guvernarii

conservatoare, gruparile liberale s-au constituit n Coalitia de la Mazar Pasa [dupa numele englezului Lakeman, cunoscut sub numele de Mazar, care servise in armata otomana si n casele caruia au avut loc ntrunirile politice din care se /a naste Partidul National Liberal). n programul ei intra o politica externa de Dace si de respectare a tratatelor, mproprietarirea nsurateilor, reorganizarea armatei, reducerea sarcinilor fiscale si a cheltuielilor politice.

Incapabil sa faca fata situatiei interne, lipsit de autoritatea necesara adoptarii unor masuri necesare n conditiile crizei orientale, guvernul conservator a fost silit sa cedeze fr nele puterii coalitiei de la Mazar Pasa, care va inaugura lunga guvernare liberala n istoria moderna a Rom niei. ara noastra intra fntr-o noua etapa a istoriei sale, n cursul careia īsi va cuceri si consolida independenta.

TIMOTEI C/PAR/U, cu ocazia inaugurarii Societatii literare rom ne, viitoarea Academie, la 1 august 1867

Societatea literara, fundata din libertatea unui guvern rom n patriotic, de astazi īsi ncepe lucrarile sale... Ea nu are misiune si scopuri politice... Simtul national s-a desteptat n toata rom nimea. Natiunea rom na a venit la cunostinta pozitiunii care i se cuvine ntre natiunile Europei; ea va face toti pasii cuveniti pentru a ocupa aceasta pozitiune n demnitate. ... (Aceasta societate) va ngriji pentru conservarea unitatii limbii rom nesti n toate provinciile locuite de rom ni. Ea i va reda forma curat nationala rom na, pentru ca sa figureze (cu) toata demnitatea ntre si l nga surorile ei de origine latina..."

TEM

Prezentati contextul constituirii Partidului National Liberal si a Partidului Conservator.

Precizati deosebirile dintre guvernarile conservatoare si cele liberale.


Rom nia n context international, ntre 1849-1876



(tabel recapitulativ)


Principatele Unite - Rom nia

Data

Situatia politica internationala




2 dec. - Se constituie la Paris Asociatia Rom na pentru conducerea emigratiei" din conducerea careia faceau parte: Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Balcescu, Dimitrie Bratianu, CA. Rosetti.



ian. - Nicolae Balcescu ntemeiaza la Lon­dra un Comitet Revolutionar international; la 5/17 ian. - se nt lneste cu lordul Pal-merston si i prezinta un memoriu n care se solicita evacuarea trupelor ruso-oto-mane de ocupatie si amnistie pentru revolutionarii exilati. 3 iul. - Apare la lasi publicatia Zimbrul", iar la 8/20 septembrie, la Paris, revista Rom nia viitoare". 12 dec. - Cancelaria imperiala de la Viena ridica Episcopia de la Blaj la rang de Mitropolie.


1 oct. - Instituirea teritoriului vamal unic a Imperiului Habsburgic. 29 nov. - Prusia accepta refacerea Con­federatiei germane (acordul austro-prusian de la Olmiitz).

- Relatiile agrare sunt reglementate printr-o noua legislatie n Moldova si ara Rom neasca mai-iun. - Apare la Paris ziarul Junimea rom na", mai-oct. - Cele doua tari rom ne participa la expozitia comerciala de industrie si comert 11 sept. - Dimitrie Bratianu semneaza ade­ziunea emigratiei rom ne la Comitetul Central Democratic European de la Londra. 31 dec. - Este suspendata Constitutia habsburgica din martie 1849.


2 dec. - Lovitura de stat a lui Ludovic Napoleon Bonaparte, prelungirea manda­tului prezidential cu 10 ani si a prero­gativelor functiei supreme n stat. 21 dec. - Lovitura de stat este acceptata prin plebiscit.

iun. - iul. - mparatul Austriei Franz losif viziteaza Transilvania. Avram lancu refuza invitatia de a-l nt lni.


-Camillo Cavour devine prim-ministru al Piemontului (1852-1861). - Alexander Bach devine ministru de externe al Imperiului Habsburgic (1852-1859). -Rascoala taraneasca n Hertegovina


29 nov - Moare n exil, la Palermo, Nicolae 3alcescu

21 nov - n Franta are loc un plebiscist cu privire la forma de guvernam nt Majo­ritatea aproba transformarea Republicii n Monarhie

2 dec - Ludovic Napoleon Bonaparte se proclama mparat cu numele de Napoleon al lII


- Ion Bratianu nainteaza lui Napoleon al

(II un memoriu n care i solicita sa

sustina Unirea Principatelor

febr/2 mart - Patenta imperiala

m problema agrara n Banat, Crisana si

Maramures

14/26 iun Dupa ce anuntase ca Rusia este

silita sa ocupe preventiv Tarile Rom ne, la

21 iun /3 iul trupele tariste trec Prutul

Ocupatia militara dureaza p na n aug-

sept 1854, c nd trupele straine se retrag si

nceteaza, de facto, protectoratul rusesc

asupra Ţarilor Rom ne

act - Domnii Conventiei de la Balta Liman

se retrag la Viena Generalul rus Andrei de

Budberg este numit comisar extraordinar

Dentru Principate


- Uniunea vamala germana este re nnoita

pe 12 ani

6 febr - Rascoala antihabsburgica la

Milano

1/12 mai - Ruperea relatiilor diplomatice

ntre Rusia si Poarta, o noua faza a Crizei

Orientale"

27 sept/9oct - Cu sprijinul Angliei si al

Frantei sultanul cere tarului sa si retraga

trupele din Principate

4/16 oct - Poarta declara razboi Rusiei I

se vor alatura, n martie 1854, Anglia si

Franta, iar n 1855 Piemontul (Razboiul

Crimen 1853-1856)


- Memorii adresate de rom ni Frantei, Angliei si Imperiului Otoman, n care se solicita sprijinul pentru nlaturarea trupelor straine si Unirea celor doua Principate, cu Denficiul dreptului lor de autonomie si sub jn singur principe"

3/21 iun - Patenta imperiala privind re­glementarea raporturilor agrare n Tran­silvania

3/18 aug - Trupele austriece patrund n rmcipate inaugur nd o ocupatie care va Jura p na n martie 1857 sept - Barbu stirbei si Gngore Alexandru 3hica se re ntorc n tara spre a-si exercita Drerogativele domnesti tec - Se nfiinteaza, la Paris, STEG, societate austriaca de cai ferate, cu rol toarte important n exploatarea resurselor miniere din Transilvania


Razboiul Crimen determina regruparea politica a Marilor Puteri alaturi de Poarta mpotriva Rusiei

12 mart - Se semneaza tratatul de alianta anglo-franco-otoman

2/14 iun - Conventia de la Boiacikoy prevede obligatia Habsburgilor de a ndeparta trupele ruse din Principate si de a restabili administratia

20 nov 12 dec - Este semnat tratatul anglo-franco-austnac Austria urma sa apere Principatele de o noua invazie 'rusa Reglementarea situatiei Principatelor intra n atentia unei comisii europene 16/28 dec - Austria, Franta si Anglia prezinta Rusiei un memoriu n baza caruia urma sa se reglementeze conflictul Crimen ntre altele, se cerea abolirea protec­toratului exclusiv al Imperiului Otoman asupra Principatelor si nlocuirea sa cu o garantie colectiva a Marilor Puteri


Agitatie politica n problema Principatelor

Emigratia rom na cere unirea sub suze-
■anitatea Portn, garantia colectiva a Marilor
uten si principe strain


26 ian Tratat franco-piemontez mpotriva

Rusiei

Piemontul intra n razboiul Crimen





1/13 ian - 3/15 dec Apare la lasi Rom nia literara", sub redactia lui Vasile Alecsandn 3/15 martie-23 mai/4 iun Conferinta de pace de la Viena Pentru prima data un for european recunoaste importanta euro­peana a problemei rom nesti


3/15 mart - 23 mai /4 iun - Conferinta de pace de la Viena Se cere unirea Prin­cipatelor sub un principe strain Rusia cere o consultare electorala populara Austria si Poarta se declara mpotriva Unirii 4/16 dec - Austria adreseaza Rusiei un ultimatum n care i cere cedarea unei parti din Basarabia, libertatea navigatiei pe Dunare, neutralizarea Marii Negre, abolirea protectoratului exclusiv asupra Principa­telor Rusia accepta acestea drept baza pentru preliminariile pacii

18/30 mart - Se semneaza tratatul de pace prin care Principatele rom ne ram n sub suzeranitatea Portn, iar protectoratul Rusiei este nlocuit cu garantia colectiva a Marilor Puteri Viitoarea organizare a Principatelor urma sa fie hotar ta de o Conferinta a puterilor garante dupa ce erau cunoscute cerintele rom nilor 25 mai/6 iun - Constituirea Societatii Unirea", care desfasoara o activitate pro-unionista 17/29 iul - Expira mandatul domnilor numiti n urma Conventiei de la Balta Liman Sunt numiti n calitate de caimacami Alexandru Ghica n Tara Rom neasca si Teodor Bals n Moldova


30 ian/11 febr - Protocolul cu privire la organizarea interna a Principatelor adop­tat la Constantmopol Se ncearca res­tr ngerea autonomiei Moldovei si Tarii Rom nesti 18 febr - nceputul celei de-a doua epoci a Tanzimatului n Imperiul Otoman febr -mart - Proiectul Cavour cu privire la cedarea Principatelor catre Habsburgi, n schimbul unirii Lombardiei si Venetiei cu Piemontul t3/25 febr-18/30 mart - Congresul de Pace de la Paris Tanle Rom ne intra sub garantia Marilor Puteri

Firman al Portn cu privire la modul de alegere al Adunarilor ad-hoc 6/18 febr - Aparitia ziarului unionist Con­cordia", condus de C A Rosetti mart - Sosesc la Bucuresti comisani Marilor Puteri n legatura cu misiunea de informare privind alegerile Adunarilor ad-hoc si doleantele rom nilor 3/15 mart - Constituirea Comitetului Cen­tral al Unirii de la Bucuresti -Se instaleaza, l nga Ploiesti, prima rafinarie din tara, construita la Hamburg - Este introdus la Bucuresti iluminatul cu petrol lampant un -iul - Se ntorc n tara ultimii revolu­tionari exilati la 1848 7/19 iul - Alegerile pentru Adunarile ad-hoc sunt falsificate, n Moldova, de catre caimacamul Nicolae Vogonde Dupa noi alegeri unionistii domina, din punct de vedere numeric, Adunarile ad-hoc


1857-1859 - Criza economica n statele germane 1857-1858 - Rascoala n Hertegovina Rescnptul tarului Alexandru al II al Rusiei n vederea nfaptuirii reformei agrare 7/19 iun - Tratative ntre Marile Puteri europene cu privire la frontiera dintre Rusia si Poarta 16 iul /28 iul - Marile Puteri protesteaza la Poarta mpotriva falsificam alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei 28 iul /9 aug - Acordul confidential de la Osborne, ntre Anglia si Franta, cu privire la statutul Principatelor 3 nov - Ambasadorul Frantei la Poarta alcatuieste un proiect de reorganizare a Principatelor





3 oct. - Alegerile pentru Adunarea ad-a Ţarii Rom nesti. 3 oct.; 8/20 oct. - Mihail Kogalniceanu, asi si Constantin Kretzulescu, la Bucu-:i, prezinta Rezolutiile Adunarilor ad-hoc. 1 nov. - Jalba deputatilor pontasi din marea Moldovei. 3 dec. - Constantin Tanase cere, n marea de la Bucuresti, acordarea drep-i, pentru tarani, de a participa la adop-sa celor mai importante legi.



-aug. - Revolutionarii rom ni prezinta ;apitalele Marilor Puteri, hotar rile Adu-ilor ad-hoc. 22 mai -7/19 aug. - Conferinta Marilor eri elaboreaza o Conventie cu privire la anizarea Principatelor. ncep alegerile pentru desemnarea jnarilor elective n Principate.


14 ian. - Atentatul lui Felice Orsini mpotriva lui Napoleon al lII. 20 iul. - nt lnirea de la Plombieres ntre Napoleon al lII si Cavour. 7/19 aug. - Conventia de la Paris. 10 dec. - Tratatul de alianta ntre Franta si Piemont.

24 ian./5 febr. - Dubla alegere a lui xandru loan Cuza la lasi si Bucuresti. 1 ian. - 0 delegatie moldoveana pleaca Poarta pentru a obtine investitura lui '.a. 25 mart.-17/29 mart. - Negocieri se­te la lasi ntre Alexandru loan Cuza si ieralul Klapka cu privire la sprijinirea ;ei nationale a rom nilor. mart./7 apr.-25 aug./6 sept - Conferinta la Paris a puterilor garante recunoaste ila alegere a lui Cuza. 22 mai. - Debuteaza activitatea Comi-Centrale de la Focsani.


apr.-iul. - Rascoala populara n statele Italiene. 29 apr.-4 iul. - Razboi ntre Franta, aliata cu Piemontul, si Austria. 10 nov. - Tratatul de pace de la Ziirich ntre Franta, Austria si Piemont. 16 sept. - Constituirea Uniunii nationale germane.

. - Memoriul lui Cuza destinat Marilor eri cu privire la desav rsirea unirii, ficarea vamilor Principatelor. aug./6 sept. - Se instituie prima agentie lomatica a Rom niei, cea de la Paris, idusa de loan (lancu) Alecsandri. sept/7 oct. - 5/17 oct. - Vizita lui xandru loan Cuza la Constantinopol. 0 oct. - Diploma din octombrie" a lui nz losif pune bazele unui sistem istitutional de guvernare (p na n 1867). oct./7 nov. - Inaugurarea Universitatii lasi. 718-19 nov. - Conferinta de la Timi-ira revendica autonomia Banatului si anizarea sa ntr-un Capitanat rom n". 27 dec. Anexarea Banatului la garia.


1860-1868 - Domnia lui Milos Obrenovici n Serbia. 8/20 oct. - Punerea bazelor regimului liberal" n Imperiul Habsburgic.




1/13 ian. 4/16 ian. - Conferinta de la Sibiu cere, n numele rom nilor, recunoasterea folosirii limbii rom ne alaturi de maghiara si germana 11/12 febr. - Conferinta de la Alba-lulia cu privire la situatia Transilvaniei. 26 febr. - Patenta imperiala recunoaste autonomia provinciilor si fixeaza com­petentele organelor de conducere. 23 oct./4 nov. - la nastere, la Sibiu, ASTRA. 22 nov./4 dec. - Poarta recunoaste unirea pe durata domniei lui Cuza. 3/15 dec. - Cuza anunta ntr-un mesaj adresat camerelor, ca unirea e nfaptuita


1861-1876 - Domnia sultanului Abdul Azi2 n Imperiul Otoman, febr. - Se constituie primul Parlament n Austria. Se reuneste, la Torino, primul Parlament al Italiei unificate. 19 febr. - Abolirea iobagiei n Rusia. 17 mart. - Victor Emanuel al II este ales rege al Italiei (1861-1878). 1861-1867 - Interventia lui Napoleon al lII n Mexic.

22 ian./3 febr. - Primul guvern al Rom niei prezidat de Barbu Catargiu. 24 ian./5 febr. - Parlamentul Rom niei proclama Unirea si stabileste Bucurestiul drept capitala a tarii. 25 mai - Mihail Kogalniceanu cere, ntr-un discurs parlamentar, rezolvarea problemei agrare.                                              t 8/20 ian. - Este asasinat n conditii neelucidate Barbu Catargiu. 11/23 iun. - Adunarea voteaza proiectul de lege rurala propus de Comisia Centrala de la Focsani; Cuza refuza nsa sa l aprobe, nov./dec. - Are loc tranzitul armelor s rbesti prin Rom nia n ciuda protestelor Marilor Puteri.


7 apr. - Conventie ntre Anglia si S.U.A. privind interzicerea comertului cu sclavi. 22 sept. - Eliberarea negrilor din scalvie n S.U.A. - Otto von Bismarck devine presedinte al Consiliului de Ministri al Prusiei.

- Constituirea la lasi a' Junimii" condusa de Titu Maiorescu. 7/19 apr-11/23 apr. - Congresul rom nilor de la Sibiu deleaga pe Mitropolitul Andrei saguna sa prezinte mparatului cererile rom nilor. 3/15 iul. oct. - Dieta Transilvaniei voteaza legea pentru limba oficiala a Transilvaniei si egala ndreptatire a natiunii rom ne si a confesiunilor sale". mparatul Franz losif semneaza legea la 26 oct./7 nov., promulgata de Dieta la 30 mai 1864.


ian.- apr. - Rascoala de eliberare a Poloniei. 30 mart. - Ducatele Lauemburg si Schleswig intra n componenta Danemarcei. - Lupte decisive n razboiul civil din S.U.A. -Congresul german de la Frankfurt am Main. Printul George de Glucksburg este ales rege al Greciei (1863-1913).

12/24 febr. - Legea pentru organizarea puterii armate. 13/25 febr. - Legea privind constituirea Consiliului de Stat. 4 aor - Legea comunala


1864-1865 - Expansiunea Rusiei n Asia Centrala 1 febr. - 30 oct. Razboiul ntre Austria, Prusia si Danemarca.


apr - Kogalniceanu depune n e un proiect de lege agrara, iar la jpr unul de reforma electorala iai - Statutul .dezvoltator ' al lui ji o noua lege electorala Noile acte entale sunt adoptate pnn plebiscit

protesteaza mpotriva acestui act

/5 iun - 8/20 iun - A doua vizita a

:a la Poarta Se recunoaste deplina

mie a Rom niei

aug - Este promulgata legea rurala

it/12 oct - Sunt nfiintate Camerele

iert

Sunt promulgate Codul penal, Codul

legea asupra instructiunii

28 sept - Constituirea la Londra a

Internationalei I

8 nov - Reforma administrativa n Imperiul

Otoman


I /8 aug - Rom nia adera la ntia telegrafica de la Paris jg - Miscare mpotriva lui Cuza - mparatul Franz losif desfiinteaza de la Sibiu si hotaraste convocarea i de la Cluj

; - Dieta Transilvaniei voteaza tarea autonomiei provinciei si ea" cu Ungaria


Capitala Italiei este transferata de la Torino

la Florenta

mart - Anglia retrocedeaza Greciei

insulele Ionice

14 apr - Asasinarea pesedintelui S U A

Abraham Lincoln


febr - Abdicarea lui Alexandru loan

formarea Locotenentei domnesti

br/10 mart - 23 mart/4 iun -

inta de la Paris discuta problema

latelor rom ne

pr - 8/20 apr - Plebiscitul cu privire

gerea, ca domn, a lui Carol de

zollern

pr - Miscarea separatista de la lasi

mai - Printul Carol este proclamat

al Rom niei

iul - Este promulgata o noua

tutie a tarii

11 aug - Promulgarea unei noi legi

-ale


1866-1868 - Rascoala antiotomana n

Creta

15 iun - 26 iul - Razboi īntre Austria,

Prusia si Italia

18 aug - Se constituie Confederatia

Germana de Nord

23 aug - Tratatul de pace de la Praga ntre

Prusia si Austria

20 sept - Noi principate se alipesc

Germaniei

13 oct - Tratat ntre Austria si Italia la

Viena


iia participa la expozitia universala ans

febr - Acord austro-ungar privind

a statului dualist Transilvania este

ta Ungariei

r/4 mai - Legea pentru nfiintarea

ou sistem monetar

i/8 iun - Franz losif sanctioneaza

rea Transilvaniei la Ungaria


Formarea dualismului austro-ungar 30 mart - Rusia vinde S U A peninsula Alaska

8 iun - Franz losif se ncoroneaza rege al Ungariei

22 deG Promulgarea Constitutiei dualis­mului austro-ungar




3/15 mai - Pronunciamentul de la Biaj contesta anexarea Transilvaniei la Ungaria 17/29 iul - Legea pentru organizarea putem armate 7 dec - Parlamentul maghiar promulga legea cu privire la anexarea Transilvaniei la Ungana


1868-1889 - Domnia lui Milan al IV-lea n Serbia 6/18 iul - Detasamente bulgare trec Dunarea, pornind din Rom nia, s declanseaza rascoala bulgarilor

26 ian /7 febr - Fondarea Partidului National al rom nilor din Banat si Ungaria 23-24 febr /7-8 mart - Fondarea Partidului National Rom n din Transilvania aug -oct - Vizite ale lui Carol I n Austro-Ungana, Franta si Rusia 19'31 o.ct Este inaugurata calea ferata Bucuresti-Giurgiu



Instabilitate guvernamentala n Rom nia 24 febr -8 mart Se inaugureaza Monetana Statului 8/20 aug - Miscarea antidinastica de la Ploiesti 27 dec '8 ian 1871 - ntra n functiune calea ferata Roman-Bucuresti


14 iul - Telegrama de la Ems, pretextul razboiului ntre Franta si Prusia 19 iul - 26 febr 1871 - Razboiul dintre Franta si Prusia 4 sept - Proclamarea celei de-a treia republici n Fran'a 19 sept ian 1871 - Asediul Parisului de catre armatele prusace 19/20 sept - Roma se uneste cu italia unificata 16 nov - Amedeo de Savoia fiul regelui Italiei, este ales rege al Spaniei (1870-1873)

12/24 ian - Guvernul depune n Parlament dosartl afacerii Stroussberg 10/22 mart II/23 mart - Puternica mani­festatie antigermana la Bucuresti * 11/23 mart - 4/16 apr 1876 - Marea guvernare conservatoare a lui Lascar Catarg u 14/26 aug - 15'27 eug - Aniversarea a 400 de ani de la arn isr> a manastirii Putna


18 ian - Proclamarea Imperiului German n frunte cu Wilhelm I 26 ian - Roma devine capitala Italiei 13 mart - Conventia de la Londra cu privire ,a str mtorile Bosfor si Dardanele mart - mai - Comuna din Paris 16 apr - Constitutia Imperiului German 10 mai - Tratatul de pace ntre Franta si Germania de la Frankfurt

ebr - Se fonde -a Societatea dru­murilor de fier din Romji ia , care preia drep­turile si datoriile conso'tiu'ui Stroussberg 7/19 apr - Modificarea legii tocmelilor agricole 13/25 sept - Inaugurarea Garii de Nord din Bucuresti 12 oct nfiintarea Universitatii d>n Ouj




6/18 apr - Legea creditului funciar rom n mai -nov - Participarea Rom niei la expo­zitia universala de la Viena 13/25 mai - ntr-o sedinta de guvern se dezbate problema independentei de stat a tarii


- Criza economica 23 oct - Wilhelm I se raliaza ntelegerii dintre Austro-Ungana si Rusia (Alianta celor trei mparati)


mai/12 iun. - ncheierea Conventiei no-austro-ungare cu privire la con-ictia caii ferate Ploiesti-Predeal-Timis sov.         ,

3 aug. - Se da n folosinta calea ferata -Ungheni.

nov. - Parlamentul maghiar voteaza un amblu de legi electorale care s-au cat si n Transilvania.


21 febr. - 22 apr. - Guvernul Benjamin Disraeli n Anglia.


-mart. - Formarea coalitiei de la

tar-Pasa".

iun. - Semnarea Conventiei comer-

e ntre Rom nia si Austro-Ungaria.


febr. - Rascoale n Bosnia si Hertegovina. 4 nov - Marea Britanie cumpara actiunile Companiei Canalului de Suez, ce apartinea Egiptului.


>7 mart. - Conventia comerciala ntre n nia si Rusia recunoaste de facto jpendenta Rom niei. >8 iun. - Mihail Kogalniceanu trimite ilor Puteri o nota circulara si un noriu prin care solicita recunoasterea ividualitatii statului rom n". iul./5 aug. - Se formeaza un guvern ■al n frunte cu Ion C. Bratianu. aug./9 sept. - Vizita la Sibiu si /orbirile lui Ion C. Bratianu cu Franz

30 sept./11-12 oct. - Tratativele

no-ruse de la Livadia.

'3 dec. - Noua Constitutie otomana

5idera Rom nia o provincie privi-

ta". Aceasta atrage un protest violent"

Jtoritatilor rom ne (22-23 dec/3-4 ian.

T)


-Se desfasoara rascoala bulgarilor mpotriva dominatiei otomane.

iun. - Serbia si Muntenegru declara
razboi Portii.

8 iul. - Acord secret semnat la Reichstadt ntre Rusia si Austro-Ungaria.

aug. - Abdul Hamid devine sultan al
Imperiului Otoman.

11/23 dec-8/20 ian. 1877 - Conferinta Marilor Puteri de la Constaniinopol ncearca rezolvarea crizei orientale.




loading...











Document Info


Accesari: 1576
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )