Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PLURIPARTITISM SI RESPONSABILITATE GUVERNAMENTALĂ N PERSPECTIVA INDEPENDENŢEI DE STAT

istorie












ALTE DOCUMENTE

O mitologie pseudodualista: bogomilismul
"Calatori straini despre Ţarile Romne"
O ramura populara a marcionismului: paulicianismul
Uniunea Europeana
O chestiune de proprietate
Industria Basarabiei in Perioada anilor 1812-1918
Cultura si civilizatie
vUNIREA PRINCIPATELOR ROMANE
Istoria Greciei Antice
Religia la romani

PLURIPARTITISM SI RESPONSABILITATE GUVERNAMENTALĂ N PERSPECTIVA INDEPENDENŢEI DE STAT



-   GRUPĂRI si GUVERNE N ANII 1867-1871.

-   MAREA GUVERNARE CONSERVATOARE (1871-1876)

-   PARTIDUL NAŢ1ONAL-UBERL LA NCEPUTUL ACTIVITĂŢII SALE.

. Principala grupare liberala

era cea de orientare "radicala", n frunte cu /. C. Bratianu si C.A.Rosetti. Ct priveste gruparea condusa de /. Ghica, ea nu este singura de orientare "moderata"printre fractiunile liberale. Altele asemenea se contureaza n jurul lui Mihail Kogalniceanu sau Nicolae lonescu. "Moderatii" se strng nsa si n preajma lui Vasile Boerescu, care - mpreuna cu fosti revolutionari de la 1848, si vechi unionisti - se va ndeparta treptat de liberali, apropiindu-se de conservatori. n unele momente, aceasta apropiere duce la constituirea unor noi guverne "mixte" (conservatori-liberali). Aliante se formeaza chiar ntre liberali, cea mai cunoscuta fiind, cum vom vedea, coalitia ntemeiata pe "tratatul" de la hotelul " Concordia ".

Fractiunea libera si independenta condusa de profesorul universitar Nicolae lonescu, numita si "partidul profesorilor din lasi". Restrnsa numeri-ceste,* dar cu o mare influenta n rndul intelectualitatii din Moldova, Fractiunea libera si independenta se nascuse n ultimii ani de domnie a lui Alexandru I. Cuza. Membrii acestei grupari liberale continua, de fapt, ideile lui Simion Barnutiu, decedat n 1864, si anume: respectul fata de traditiile nationale ale poporului romn; principiul suveranitatii poporului sa fie concretizat prin participarea larga la viata politica; adncirea reformelor social-economice, n primul rnd redistribuirea fondului funciar si consolidarea proprietatii taranesti.

Gruparea liberala din jurul lui Mihail Kogalniceanu. La faurirea institutiilor politice din 1866 nu-si aduc contributia nici liberalii grupati n jurul lui Mihail Kogalniceanu. Considerat "omul de la 2 mai" (1864), acest renumit ctitor al Romniei moderne sub domnia lui Alexandru I. Cuza este ndepartat vremelnic dinforul legislativ al tarii si din viata politica. Va rencepe o cariera politica, la fel de stralucita ca si cea anterioara, o data cu reintrarea sa n Parlament, n octombrie 1866.

La 21 martie 1867, cnd s-a cerut sechestrarea si scoaterea la mezat a averii lui Alexandru I. Cuza, M. Kogalniceanu a declarat, n aplauzele majoritatii deputatilor: "Eu, ct pentru mine, naintea Adunarii, naintea tarii si naintea istoriei iau responsabilitatea tuturor faptelor bune si rele comise n timpul cnd am avut onoarea de a fi ministrul fostului domnitor Alexandru loan I".

115



Ion Ghica

Dezbaterile parlamentare din cadrul noii legislaturi consolideaza, asadar, prestigiul politic al lui M. Ko-galniceanu si al liberalilor "cuzisti" de odinioara, grupati n jurul sau. Negocieri cu acestia initiaza si liberalii "rosii". Posibila, pe masura ce timpul estompeaza vechile contradictii si confirma schimbarile interne de la 1866, noua orientare tactica se va dovedi necesara n conditiile externe generate de ncheierea, la 17 februarie 1867, a acordului privind crearea statului dualist Austro-Ungaria. Cnd autonomia Transilvaniei este anulata, de la tribuna Parlamentului Romniei, M. Ko-galniceanu argumenteaza ca Principatele - inclusiv cel din interioul arcului carpatic - au avut totdeauna "existenta lor proprie". El reaminteste ca romnii reprezinta majoritatea locuitorilor ntinsului spatiu geografic de la Dunare, Pont si Carpati, deci nu numai din Transilvania, ci si din Banat, Crisana, Maramures, Bucovina, Basarabia si Dobrogea, ca numerosi romni traiesc n Peninsula Balcanica, ndeosebi n Macedonia; pe aceasta baza, marele om politic propune Camerelor reunite o motiune n care "sa se rennoiasca sentimentele Romniei de nfratire si de conationalitate" cu romnii de pretutindeni.

Gruparea liberal-radicala condusa de I.C. Bratianu si CA. Rosetti. Dintre orientarile liberale, de fapt, dintre toate fortele politice ale vremii, n modul cel mai coerent si mai hotart se manifesta "rosii"condusi de I.C. Bratianu si CA. Rosetti. Rolul liberalilor "radicali" crescuse n timpul evenimentelor legate de nscaunarea principelui Carol I, de edificarea sistemului politic al monarhiei constitutionale si al regimului parlamentar, care facusera din Romnia o bresa democratica n Europa de Rasarit si de Sud-Est. Constienti de locul lor istoric, liberalii-radicalisunt primii care "ncearca sa alcatuiasca un mare partid". Pentru aceasta, la 22 septembrie 1866, ziarul "Romnul"anunta crearea unui nou mijloc de propaganda politica, "Societatea Amicilor Constitutiunii". Aidoma comisarilor revolutionari de la 1848, reprezentantii acestei societati se deplaseaza "n toate judetele si chiar n toate satele", pentru ca "fiecare romn sa cunoasca drepturile sale de om si de cetatean".

Elementele sociale "invitate" la aceste actiuni sunt cu precadere comerciantii si "industriasii". De altfel, mestesugarii si negustorii, stratul de mijloc al populatiei urbane, reprezinta - pentru liberalii radicali - principalul mijloc de presiune asupra guvernelor de alta culoare si chiar asupra principelui Carol. Au fost atrasi, totodata, avocatii si medicii; de asemenea, profesorii si studentii, chiar elevii scolilor secundare. Nu au lipsit tabacii si tutungiii, alaturi de care participa bacanii si calfele, precum si ucenicii din pravalii, chiar "servitorii si rndasii cei

116


mai desculti si mai hartaniti". Tuturor acestora, care reprezinta "strada", cum considera conservatorii criticati de Al. Candiano-Popescu, "partidul rosu" le promite "abolirea saraciei si suferintei".

"Radicalii munteni''si propun nsa extinderea activitatii si n Moldova, unde organizeaza "comitete secrete" s\ se declara solidari cu romnii din teritoriile aflate sub ocupatie straina.

Regruparea liberala de la nceputul anului 1867; ntelegerea de la "Concordia". Prin pozitia conciliatoare, adoptata n toamna anului 1866, cu prilejul respingerii unei noi ncercari de invalidare parlamentara a lui M. Kogal-niceanu, I.C. Bratianu ofera posibilitatea nceperii negocierilor dintre cele mai importante grupari liberale. Coalizarea acestora este favorizata si de nemultumirile provocate de /. Ghica prin ideile si, mai ales, de modul sau de guvernare.

ntelegerea propriu-zisa s-a ncheiat la hotelul "Concordia" din Bucuresti, sediul radicalilor. Astfel, nca din primele zile ale anului 1867, gruparea lui M. Kogalniceanusi cea condusa tle I.C. Bratianu s\ CA. Rosettise reunesc "pe o platforma comuna". n esenta, aceasta urmarea instituirea, n Romnia, a unui guvern stabil, ntemeiat pe institutiuni egalitare si liberale, prin institutiuni democratice. Obiectivul acesta este formulat n Declaratia deputatilor care reprezinta mai multe grupari liberale din Adunarea legislativa, publicata n "Romnul"6\n 10 martie 1867.

Odata coalizate, cele doua grupari liberale dau, prin reprezentantii lor n Camera si Senat, un vot de blam guvernului condus de Ion Ghica. Acesta demisioneaza la 3 martie 1867. Urmeaza trei cabinete ale coalitiei liberale amintite, prezidate - succesiv - de CA. Kretzulescu (ntre 13 martie si 7 august 1867), stefan Golescu{W august 1867 - 13 mai 1868) si Nicolae Go/escu(6e la 1/13 mai pna la 16/28 noiembrie 1868).

Pe baza ntelegerii de la "Concordia", n ziua de 13 martie 1867 si ncepe guvernarea primul cabinet de coalitie liberala a carui orientare politica este stabilita de I.C. Bratianu. Desi aparent nu este vizata independenta, acest obiectiv dirijeaza ntreaga activitate interna. A fost promulgata astfel, la 22 aprilie/4 mai 1867, Legea pentru nfiintarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea monedelor nationale, cu intrare n vigoare de la 1/13 ianuarie 1868. Au continuat preocuparile pentru modernizarea armatei Romniei; s-a acordat sprijin revolutionarilor bulgari, care si-au instruit unitatile de voluntari pe teritoriul romnesc.

n prim-planul activitatii externe a cabinetului s-a aflat nsa preocuparea pentru sprijinirea miscarii de emancipare politica si culturala a romnilor din afara granitelor statului national modern. Astfel, numai cu sprijinul amintitului guvern, la 15 mai 1867, se concretizeaza o initiativa mai veche a lui Aaron Florian, A.T. Laurian si Al. Papiu l/arian, privind nfiintarea la Bucuresti a Societatii "Transilvania". Condusa de ultimul carturar mentionat, noua societate si propune drept scop "strngerea legaturilor de fratie ntre junimea studioasa din toate partile Romniei".

Colaborarea pan-romneasca era strict necesara n conditiile aplicarii pactului dualist din 17 februarie 1867. n acelasi an, la 8 iunie, n urma ceremonialului dinastic de la Pesta, mparatul Austriei, Frnte losif, se ncorona rege al Ungariei si sanctiona legea privind ncorporarea Transilvaniei la Ungaria.

117


ia zile mai trziu, el abroga legile adoptate de Dieta sibiana, privind egala ptatire a natiunii romne si oficializarea limbii romne. Pentru cunoasterea de sptrit create, astfel, printre romnii ardeleni, fruntasi radicali - B.P. 'eu si c/r. Caro/ Davila - ntreprind calatorii de informare n Transilvania. La ii sau, Al. Candiano-Popescu sustine cu ardoare ideea unei insurectii j eliberarea provinciei amintite. Prin ziarul "Perseverenta", el solicita iul locuitorilor Romniei pentru o "campanie antihabsburgica". Dupa >rbiri si consultari n Transilvania cu liderii miscarii nationale este arestat la fiind eliberat la insistentele lui Ion. C. Bratianu.

Asadar, declansarea unei insurectii "pentru eliberarea perfecta a patriei ie" nu este posibila n vara anului 1867. Guvernul de la Bucuresti a nteles >ta si, n consecinta, a acordat prioritate activitatii "pentru eliberarea limbii laie". Astfel, la 13 august 1867 s-au reunit membrii Societatii Literare )ne, romni si aromni din statul national modem, dar si din Transilvania, :, Crisana, Bucovina, Basarabia, Macedonia.

A fost adoptata hotarrea ca, n continuare, cel mai nalt forum stiintific al iii sa se numeasca Societatea Academica Romna. Prima sedinta este pentru 18 august 1867.

n aceste conditii, la 17 august 1867, ncepea guvernarea celui de-al doilea 3t liberal'care are la baza ntelegerea de la "Concordia". Prim-ministru este nnat stefan Golescu, care activase n guvernele revolutionare de Ia 1848 si lase un guvern al Ţarii Romnesti n 1861.

Noul executiv se arata preocupat n mod deosebit de asigurarea cadrului itiv necesar perfectionarii infrastructurii statului national. Astfel, dupa i/e parlamentare din decembrie 1867, n care coalitia liberalilor obtine o tate covrsitoare n Camera Deputatilor, si ncepe efectiv activitatea ra de Comert si Industrie (februarie 1868) si este adoptata Legea vctiilor de sosele, promulgata la 11 aprilie 1868.

Consolidarea autonomiei si a prestigiului extern al statului national romn n, manifestarea independentei economice a acestuia au reprezentat alte ive ale guvernului prezidat de stefan Golescu. La 7 decembrie 1867 intra >are prima Conventie postala ncheiata cu Rusia si, la 2 februarie 1868, la 3sti, este semnat un Tratat de alianta ntre Romnia si Serbia. Alertata ca urmarit realizarea unei aliante militare Poarta a protestat, ceea ce a atras i lui Otto von Bismarck: "Statul care ar face imprudenta sa provoace razboi ;nt ar pieri".

Dondus de generalul Nicolae Golescu, fost locotenent domnesc la 1848 si 6, al treilea cabinet care guverneaza pe baza ntelegerii de la "Concordia" pe activitatea n ziua de 13 mai 1868.

Realizarea sa cea mai nsemnata ramne "Legea privind organizarea armate" (29 iulie 1868). Opera a colonelului Gheorghe Adrian, revolu-de la 1848, acest act legislativ a stabilit o structura militara complexa: i permanenta si rezerva ei, apoi corpul dorobantilor si corpul granicerilor, i, garda oraseneasca si "gloatele". Consolidarea armatei nationale nu a imita favorabil de conducerile imperiilor vecine, motiv pentru care acestea srcitat presiuni asupra principelui Caro/1, n vederea nlocuirii guvernului reni de la "Cocordia", ceea ce domnul va face la 16/28 noiembrie cnd


este instituit un guvern de coalitie ntre conservatori si liberalii moderati'din jurul lui M. Kogalniceanu (devenit ministru de interne) si al lui V. Boerescu (ministru de justitie). Prim-ministru era Dimitrie Ghica. ntre 2 februarie si 20 aprilie 1870 a functionat guvernul prezidat de Al. G. Golescu.

La 20 aprilie/2 mai 1870 se constituie guvernul prezidat de Emanoil (Manolache) Costache Epureanu. Presedinte al Constituantei din 1866, noul sef de guvern era apreciat de Carol l pentru orientarea sa moderata, initial printre liberalii moldoveni, apoi n cadrul curentului politic conservator de la nivelul ntregii tari. Alcatuit din tineri oameni politici grupati n "Juna dreapta" de la - Bucuresti (G. Gr. Cantacuzino, Al Lahovari) si "Junimea" de la lasi (Petre P. Carp), guvernul condus de M.C. Epureanu parea a asigura "o stare de lucruri stabila". Cel putin asa crede si scrie tatal domnitorului Carol, ngrijorat nu numai datorita celor ntmplate n Romnia, ci si din cauza afirmatiilor reprezentantilor Rusiei, n privinta viitorului statului national romn.




Printul AM Gorceakov, seful diplomatiei ruse din anii 1856-1882 "ar fi spus unui francez si unui ceh cam asa: nu cred ca Romnia sa aiba vreun viitor cu barbatii care se joaca de-a patriotii, ci cred ca nu numai dinastia nu se va pastra, dar nici macar Unirea Principatelor nu va ramne cstigata. S-ar fi pregatit chiar o rascoala pentru a se da un prilej de interventie Portii; de altminteri, ventilasera si n anul acesta ideea de a se face iarasi doua Principate, pentru a readuce tara la o viata politica normala, la o ordine perfecta".

Razboiul franco-prusian a oferit liberalilor radicali prilejul de a manifesta -prin presa si n ntruniri politice - simpatia profunda si recunostinta neconditionata fata de Napoleon al lII, care contribuise n mod hotartor la crearea cadrului international favorabil edificarii statului national romn; n acest context, aceasta grupare politica dar si unii liberali-moderati (condusi de N. lonescu sau M. Kogalniceanu) s-au pronuntat si asupra problemelor de politica interna. Mai mult, ntr-un discurs public, I.C. Bratianu a invitat multimea la o actiune contra puterii executive. O data cu guvernul prezidat de Manolache Costache Epureanu era vizat si domnitorul. Pregatirile au fost ncredintate unui conspirator din ultimii ani ai domniei lui Alexandru I. Cuza, Eugen/u Carada. Planul ntocmit de acesta prevedea izbucnirea unei insurectii simultane n Bucuresti, Craiova, Ploiesti si Focsani.

n aceasta situatie s-a desfasurat miscarea din Ploiesti, care produce, la 20 august 1870, "ridicola republica de cteva ceasuri a lui Candiano-Popescu", dupa cum scria N. (orga. Proclamarea, n graba si fara nici un suport real, a detronarii lui Carol a compromis pe sefii "rosiilor", care au fost arestati. Toti vor fi nsa achitati, ulterior, de un juriu special constituit pentru depasirea fireasca a unei crize inerente ntr-o epoca de pluralism politic.

Agitatiile antidinastice nceteaza pe masura ce armatele franceze sunt nfrnte de cele germane. Consecvent preocuparii sale pentru asigurarea alternativei guvernamentale, n 30 decembrie 1870, Carol I nlocuieste cabinetul de nuanta conservatoare, condus de M. C. Epureanu, cu unul liberal, avnd n frunte pe Ion Ghica, care revine n fruntea Consiliului de Ministri, dupa o ntrerupere de aproape trei ani.

Foarte stimat n strainatate, noul prim-ministru era considerat de domnitor un om de stat "cult" si un "administrator energic". Tocmai aceasta ultima virtute l

119


aduce pe Ion Ghica n conflict cu cercurile care l sprijina pe Carol I, att n riorul, ct si n afara granitelor nationale.

La 24 ianuarie 1871, primul-ministru depune pe masa forului legiuitor arul afacerii Stroussberg. Este vorba despre implicatiile pe care le are n nnia falimentul acestui consortiu, provocat de razboiul franco-prusian. jponsabilitatea sa, ca administrator central al avutiei tarii, l determina, deci, I. Ghica sa solicite masuri legale pentru protejarea intereselor tarii.

Din nefericire, dezbaterile imediat ncepute au coincis cu publicarea a doua 'sori expediate n strainatate de Carol I. Prima reprezinta raspunsul principelui e puterile garante, care somasera anterior, la 23 noiembrie 1870, att nnia, ct si Serbia, sa nu ncerce schimbari n statutul lor extern, fata de tatu/ de la Paris din 1856. seful statului romn ntreba, de fapt, "ce ar crede" ducatorii Marilor Puteri europene "daca el s-ar retrage fiindca situatia n tara sa nct silintele lui se pierd n zadar si el se uzeaza fara nici un folos". ;utabile sunt si aprecierile dintr-o a doua scrisoare. Adresata unui intim al iliei sale, datorita caruia epistola apare n gazeta Augsburger Zeitung, spondenta reia ideea renuntarii la tronul unui stat unde, chipurile, nu exista atie liberala si parlamentara.

Scrisorile respective au produs "o colosala miscare n Bucuresti si n toata ". Astfel, n Camera, Nicolae Blaremberg, opozant cndva ai lui Alexandru I. ra si, respectiv, M. Kogalniceanu, spunea ca daca scrisoarea publicata n ;a germana este adevarata, atunci autorul ei este "un dezertor, un tradator de ie, caci pregateste anexiunea Principatelor sau suprimarea Unirii".

mpotriva unor fruntasi politici care legau dezamagirea lui Carol de ?erea Stroussberg, I.C. Bratianu sena ca parasirea tronului Romniei de catre ol I constituie "o nesocotita propunere", cu "consecinte fatale" pentru statul onal. Doua zile mai trziu, de la tribuna Parlamentului, M. Kogalniceanu Iara ca detronarea principelui "ar putea sa aduca, mai cu seama n nentele de astazi, multe pericole asupra tarei".

n privinta afacerii Stroussberg, L C. Bratianu, I. Ghica, N. lonescu si Kogalniceanu - asadar, toti conducatorii principalelor grupari liberale -pta aceeasi atitudine intransigenta.

La 10/22 martie 1871 a avut loc "provocarea" din Jurul sa/ii S/atineanu. Aici st organizata aniversarea zilei de nastere a mparatului Germaniei. Fortele Ite au pus la cale o contramanifestatie, atribuita "partidului rosu" din nnia. Dimpotriva, /. C. Bratianu si CA. Rosetti au recomandat redactorilor a "Romnu/"sa nu participe la aceasta actiune.

A doua zi, guvernul condus de Ion Ghica a fost nlocuit cu un cabinet -idat de Lascar Catargiu. Se ncheie, astfel, o perioada de peste patru ani (13 tie 1867 - 23 martie 1871), n care patru guverne de coalitie liberala si trei 9rne ale unor coalitii ntre liberali si conservatori actioneaza pentru /oltarea institutiilor democratice ntemeiate pe Constitutia din 1866, pentru solidarea autonomiei statului national romn si afirmarea suveranitatii stuia n perspectiva independentei si unitatii tuturor romnilor. Dezaprobarea stor actiuni se resimte nu ntmplator, Carol /fiind sfatuit de Marile Puteri ca sa conservatoare e cea mai solida". ntelegem, asadar, cum se ajunge la mativa guvernamentala din 11/23 martie 1871.


Marea guvernare conservatoare (1871-1876). Prezidata de Lascar Catarg/u, trebuie raportata, totodata, si la ceea ce s-a realizat n timpul ei: dezvoltarea proprietatii funciare; construirea creditului rural si a celui urban; ntemeierea societatilor de asigurare; extinderea retelei nationale de comunicatii; consolidarea monarhiei constitutionale; actiunea diplomatica pentru proclamarea independentei de stat n 1873; lupta - tot pe cale diplomatica desfasurata -pentru dobndirea dreptului de a ncheia tratate, separat de Poarta; manifestarea independentei economice prin conventii comerciale si de navigatie ncheiate cu Austro-Ungaria si Rusia, la jumatatea deceniului opt al secolului al XIX-lea. Evident, nu lipsesc aspectele contradictorii, cum sunt nemultumirile strnite de unele modificari aduse legii tocmelilor agricole, de politica liberului schimb n detrimentul protectionismuiui economic sau de unele initiative privind restructurarea regimului politic.

n ansamblu, marea guvernare prezidata de Lascar Cartagiu constituie o etapa nsemnata n istoria moderna a Romniei, caci coalitia conservatoare acum constituita va nchega si cel de-al doilea partid reprezentativ pentru pluralismul politic romnesc - cel conservator*.

La 11/23 martie 1871, dupa o prealabila coalizare a diferitelor gruparide aceeasi orientare politica - conservatoare - se va constitui noul cabinet. Cuprinznd ndeosebi mari proprietari de pamnt si "oameni luminati" la scolile superioare din Germania, aceasta miscare politica are radacinile n actiunea reformatoare de la nceputul secolului al XIX-lea si se contureaza tot mai evident n activitatea pentru reorganizarea pasnica a societatii romnesti dupa anul 1870. Liderul politic al acestor grupari va fi Lascar Catargiu.

Evenimentele au avut urmatoarea desfasurare: n ziua de 23 martie 1871, prin Dimitrie A. Sturdza, Carol convoaca Locotenenta domneasca din 1866 pentru a-i remite demisia. Vin numai Lascar Cartagiusi Nicolae Golescu, ntruct generalul Nicolae Haralambie lipsea din Bucuresti. Amndoi "l conjura" pe principe sa renunte la demisie. Printul accepta sa nu abdice, cu conditia constituirii unui "guvern care sa voteze bugetul si sa rezolve problema concesionarii cailor ferate". Lascar Catargiu se angaja sa formeze un asemena cabinet si l ruga pe Carol sa emita - "pentru caz de nevoie" - un decret de dizolvare a Parlamentului, deoarece n Camera majoritatea apartinea liberalilor.

Prin preluarea nemijlocita a conducerii ministerului de interne si numirea, n fruntea departamentului de razboi, a generalului /. Em. Florescu, primul ministru a restabilit, chiar n noaptea de 23 spre 24 martie, linistea n Bucuresti.

Victoria conservatoare din martie 1871 a ngaduit marilor proprietari funciari sa-si consolideze pozitiile economice si politice si sa-si pastreze o puternica influenta n viata politica a tarii pna la primul razboi mondial. Acestia au temperat ritmul dezvoltarii si au luat masuri care sa le consolideze pozitiile. n aceasta directie s-a nscris, n anul 1872, legea nvoielilor agricole, care, prin introducerea clauzei, "mnu militari", permitea proprietarilor sa foloseasca forta armata mpotriva taranilor care nu-si respectau contractele ncheiate. Pe aceeasi directie de actiune se nscrie si noua lege a armatei, opusa celei elaborate de liberalii-radicali, si organizarea creditului funciar rural (n 1873),

Primul program al Partidului Conservator dateaza din anul 1880.

121


nenita sa fntareasca proprietatea mosiereasca, careia i s-a adaugat, curnd, sr ;reditul urban.

Guvernul conservator a ajuns la o ntelegere cu Societatea drumurilor de Ier din Romnia, satisfacnd, n parte, cerintele bancherilor germani care pre-uasera afacerile consortiului Stroussberg. A fost continuata construirea retelei je cai ferate. n anumite limite, conservatorii erau de acord cu protejarea conomiei si a industriei nationale, pentru eliberarea de sub tutela impusa de egimul de suzeranitate si de cel al garantiei colective.

Astfel, au fost ncheiate o Conventia comerciala pe termen de 10 ani cu \ustro-Ungaria si un act similar cu Rusia, prin care se profita nsa, de catre tarile ;are faceau parte din Alianta celor trei mparati (Rusia, Austro-Ungaria si Sermania) de pozitia strategica favorabila a Romniei. Chiar daca unele actiuni comerciale erau dezavantajoase, aducnd grave prejudicii economiei romnesti, le reprezentau, totusi, un cstig n plan politic, fiind un pas spre independenta.

Partidul National-Liberai sa nceputul activitatii sak\ |n timpul guvernarii

conservatoare, gruparile liberale s-au constituit n Coalitia de la Mazar Pasa [dupa numele englezului Lakeman, cunoscut sub numele de Mazar, care servise in armata otomana si n casele caruia au avut loc ntrunirile politice din care se /a naste Partidul National Liberal). n programul ei intra o politica externa de Dace si de respectare a tratatelor, mproprietarirea nsurateilor, reorganizarea armatei, reducerea sarcinilor fiscale si a cheltuielilor politice.

Incapabil sa faca fata situatiei interne, lipsit de autoritatea necesara adoptarii unor masuri necesare n conditiile crizei orientale, guvernul conservator a fost silit sa cedeze frnele puterii coalitiei de la Mazar Pasa, care va inaugura lunga guvernare liberala n istoria moderna a Romniei. Ţara noastra intra fntr-o noua etapa a istoriei sale, n cursul careia si va cuceri si consolida independenta.

TIMOTEI C/PAR/U, cu ocazia inaugurarii Societatii literare romne, viitoarea Academie, la 1 august 1867

"Societatea literara, fundata din libertatea unui guvern romn patriotic, de astazi si ncepe lucrarile sale... Ea nu are misiune si scopuri politice... Simtul national s-a desteptat n toata romnimea. Natiunea romna a venit la cunostinta pozitiunii care i se cuvine ntre natiunile Europei; ea va face toti pasii cuveniti pentru a ocupa aceasta pozitiune n demnitate. ... (Aceasta societate) va ngriji pentru conservarea unitatii limbii romnesti n toate provinciile locuite de romni. Ea i va reda forma curat nationala romna, pentru ca sa figureze (cu) toata demnitatea ntre si lnga surorile ei de origine latina..."

TEMĂ:

1.      Prezentati contextul constituirii Partidului National Liberal si a Partidului Conservator.

2.      Precizati deosebirile dintre guvernarile conservatoare si cele liberale.

122


Romnia n context international, ntre 1849-1876




(tabel recapitulativ)

Principatele Unite - Romnia

Data

Situatia politica internationala

1

2

3

2 dec. - Se constituie la Paris "Asociatia Romna pentru conducerea emigratiei" din conducerea careia faceau parte: Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Balcescu, Dimitrie Bratianu, CA. Rosetti.

1849

ian. - Nicolae Balcescu ntemeiaza la Londra un Comitet Revolutionar international; la 5/17 ian. - se ntlneste cu lordul Pal-merston si i prezinta un memoriu n care se solicita evacuarea trupelor ruso-oto-mane de ocupatie si amnistie pentru revolutionarii exilati. 3 iul. - Apare la lasi publicatia "Zimbrul", iar la 8/20 septembrie, la Paris, revista "Romnia viitoare". 12 dec. - Cancelaria imperiala de la Viena ridica Episcopia de la Blaj la rang de Mitropolie.

1850

1 oct. - Instituirea teritoriului vamal unic a Imperiului Habsburgic. 29 nov. - Prusia accepta refacerea Confederatiei germane (acordul austro-prusian de la Olmiitz).

- Relatiile agrare sunt reglementate printr-o noua legislatie n Moldova si Ţara Romneasca, mai-iun. - Apare la Paris ziarul "Junimea romna", mai-oct. - Cele doua tari romne participa la expozitia comerciala de industrie si comert. 11 sept. - Dimitrie Bratianu semneaza adeziunea emigratiei romne la Comitetul Central Democratic European de la Londra. 31 dec. - Este suspendata Constitutia habsburgica din martie 1849.

1851

2 dec. - Lovitura de stat a lui Ludovic Napoleon Bonaparte, prelungirea mandatului prezidential cu 10 ani si a prerogativelor functiei supreme n stat. 21 dec. - Lovitura de stat este acceptata prin plebiscit.

iun. - iul. - mparatul Austriei Franz losif viziteaza Transilvania. Avram lancu refuza invitatia de a-l ntlni.

1852

-Camillo Cavour devine prim-ministru al Piemontului (1852-1861). - Alexander Bach devine ministru de externe al Imperiului Habsburgic (1852-1859). -Rascoala taraneasca n Hertegovina (1852-1853).

123


1


29 nov - Moare n exil, la Palermo, Nicolae 3alcescu


21 nov - n Franta are loc un plebiscist cu privire la forma de guvernamnt Majoritatea aproba transformarea Republicii n Monarhie

2 dec - Ludovic Napoleon Bonaparte se proclama mparat cu numele de Napoleon al lII



- Ion Bratianu nainteaza lui Napoleon al

(II un memoriu n care i solicita sa

sustina Unirea Principatelor

18 febr/2 mart - Patenta imperiala

m problema agrara n Banat, Crisana si

Maramures

14/26 iun Dupa ce anuntase ca Rusia este

silita sa ocupe preventiv Tarile Romne, la

21 iun /3 iul trupele tariste trec Prutul

Ocupatia militara dureaza pna n aug-

sept 1854, cnd trupele straine se retrag si

nceteaza, de facto, protectoratul rusesc

asupra Ţarilor Romne

act - Domnii Conventiei de la Balta Liman

se retrag la Viena Generalul rus Andrei de

Budberg este numit comisar extraordinar

Dentru Principate


1853


- Uniunea vamala germana este rennoita

pe 12 ani

6 febr - Rascoala antihabsburgica la

Milano

1/12 mai - Ruperea relatiilor diplomatice

ntre Rusia si Poarta, o noua faza a "Crizei

Orientale"

27 sept/9oct - Cu sprijinul Angliei si al

Frantei sultanul cere tarului sa-si retraga

trupele din Principate

4/16 oct - Poarta declara razboi Rusiei I

se vor alatura, n martie 1854, Anglia si

Franta, iar n 1855 Piemontul (Razboiul

Crimen 1853-1856)



- Memorii adresate de romni Frantei, Angliei si Imperiului Otoman, n care se solicita sprijinul pentru nlaturarea trupelor straine si "Unirea celor doua Principate, cu Denficiul dreptului lor de autonomie si sub jn singur principe"

3/21 iun - Patenta imperiala privind reglementarea raporturilor agrare n Transilvania

3/18 aug - Trupele austriece patrund n rmcipate inaugurnd o ocupatie care va Jura pna n martie 1857 sept - Barbu stirbei si Gngore Alexandru 3hica se rentorc n tara spre a-si exercita Drerogativele domnesti tec - Se nfiinteaza, la Paris, STEG, societate austriaca de cai ferate, cu rol toarte important n exploatarea resurselor miniere din Transilvania


1854


Razboiul Crimen determina regruparea politica a Marilor Puteri alaturi de Poarta mpotriva Rusiei

12 mart - Se semneaza tratatul de alianta anglo-franco-otoman

2/14 iun - Conventia de la Boiacikoy prevede obligatia Habsburgilor de a ndeparta trupele ruse din Principate si de a restabili administratia

20 nov 12 dec - Este semnat tratatul anglo-franco-austnac Austria urma sa apere Principatele de o noua invazie 'rusa Reglementarea situatiei Principatelor intra n atentia unei comisii europene 16/28 dec - Austria, Franta si Anglia prezinta Rusiei un memoriu n baza caruia urma sa se reglementeze conflictul Crimen ntre altele, se cerea abolirea protectoratului exclusiv al Imperiului Otoman asupra Principatelor si nlocuirea sa cu o garantie colectiva a Marilor Puteri



-  Agitatie politica n problema Principatelor

-  Emigratia romna cere unirea sub suze-
■anitatea Portn, garantia colectiva a Marilor
uten si principe strain


1855


26 ian Tratat franco-piemontez mpotriva

Rusiei

Piemontul intra n razboiul Crimen


124


1

2

3

1/13 ian - 3/15 dec Apare la lasi "Romnia literara", sub redactia lui Vasile Alecsandn 3/15 martie-23 mai/4 iun Conferinta de pace de la Viena Pentru prima data un for european recunoaste importanta europeana a problemei romnesti

1855

3/15 mart - 23 mai /4 iun - Conferinta de pace de la Viena Se cere unirea Principatelor sub un principe strain Rusia cere o consultare electorala populara Austria si Poarta se declara mpotriva Unirii 4/16 dec - Austria adreseaza Rusiei un ultimatum n care i cere cedarea unei parti din Basarabia, libertatea navigatiei pe Dunare, neutralizarea Marii Negre, abolirea protectoratului exclusiv asupra Principatelor Rusia accepta acestea drept baza pentru preliminariile pacii

18/30 mart - Se semneaza tratatul de pace prin care Principatele romne ramn sub suzeranitatea Portn, iar protectoratul Rusiei este nlocuit cu garantia colectiva a Marilor Puteri Viitoarea organizare a Principatelor urma sa fie hotarta de o Conferinta a puterilor garante dupa ce erau cunoscute cerintele romnilor 25 mai/6 iun - Constituirea Societatii "Unirea", care desfasoara o activitate pro-unionista 17/29 iul - Expira mandatul domnilor numiti n urma Conventiei de la Balta Liman Sunt numiti n calitate de caimacami Alexandru Ghica n Tara Romneasca si Teodor Bals n Moldova

1856

30 ian/11 febr - Protocolul cu privire la organizarea interna a Principatelor adoptat la Constantmopol Se ncearca restrngerea autonomiei Moldovei si Tarii Romnesti 18 febr - nceputul celei de-a doua epoci a Tanzimatului n Imperiul Otoman febr -mart - Proiectul Cavour cu privire la cedarea Principatelor catre Habsburgi, n schimbul unirii Lombardiei si Venetiei cu Piemontul t3/25 febr-18/30 mart - Congresul de Pace de la Paris Tanle Romne intra sub garantia Marilor Puteri

Firman al Portn cu privire la modul de alegere al Adunarilor ad-hoc 6/18 febr - Aparitia ziarului unionist "Concordia", condus de C A Rosetti mart - Sosesc la Bucuresti comisani Marilor Puteri n legatura cu misiunea de informare privind alegerile Adunarilor ad-hoc si doleantele romnilor 3/15 mart - Constituirea Comitetului Central al Unirii de la Bucuresti -Se instaleaza, lnga Ploiesti, prima rafinarie din tara, construita la Hamburg - Este introdus la Bucuresti iluminatul cu petrol lampant un -iul - Se ntorc n tara ultimii revolutionari exilati la 1848 7/19 iul - Alegerile pentru Adunarile ad-hoc sunt falsificate, n Moldova, de catre caimacamul Nicolae Vogonde Dupa noi alegeri unionistii domina, din punct de vedere numeric, Adunarile ad-hoc

1857

1857-1859 - Criza economica n statele germane 1857-1858 - Rascoala n Hertegovina Rescnptul tarului Alexandru al II al Rusiei n vederea nfaptuirii reformei agrare 7/19 iun - Tratative ntre Marile Puteri europene cu privire la frontiera dintre Rusia si Poarta 16 iul /28 iul - Marile Puteri protesteaza la Poarta mpotriva falsificam alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei 28 iul /9 aug - Acordul confidential de la Osborne, ntre Anglia si Franta, cu privire la statutul Principatelor 3 nov - Ambasadorul Frantei la Poarta alcatuieste un proiect de reorganizare a Principatelor

125


1

2

3

3 oct. - Alegerile pentru Adunarea ad-a Ţarii Romnesti. 3 oct.; 8/20 oct. - Mihail Kogalniceanu, asi si Constantin Kretzulescu, la Bucu-:i, prezinta Rezolutiile Adunarilor ad-hoc. 1 nov. - Jalba deputatilor pontasi din marea Moldovei. 3 dec. - Constantin Tanase cere, n marea de la Bucuresti, acordarea drep-i, pentru tarani, de a participa la adop-sa celor mai importante legi.

1857

-aug. - Revolutionarii romni prezinta, ;apitalele Marilor Puteri, hotarrile Adu-ilor ad-hoc. 22 mai -7/19 aug. - Conferinta Marilor eri elaboreaza o Conventie cu privire la anizarea Principatelor. ,. - ncep alegerile pentru desemnarea jnarilor elective n Principate.

1858

14 ian. - Atentatul lui Felice Orsini mpotriva lui Napoleon al lII. 20 iul. - ntlnirea de la Plombieres ntre Napoleon al lII si Cavour. 7/19 aug. - Conventia de la Paris. 10 dec. - Tratatul de alianta ntre Franta si Piemont.

7:, 24 ian./5 febr. - Dubla alegere a lui xandru loan Cuza la lasi si Bucuresti. 1 ian. - 0 delegatie moldoveana pleaca Poarta pentru a obtine investitura lui '.a. 25 mart.-17/29 mart. - Negocieri sete la lasi ntre Alexandru loan Cuza si ieralul Klapka cu privire la sprijinirea ;ei nationale a romnilor. mart./7 apr.-25 aug./6 sept - Conferinta la Paris a puterilor garante recunoaste ila alegere a lui Cuza. 22 mai. - Debuteaza activitatea Comi-Centrale de la Focsani.

1859

apr.-iul. - Rascoala populara n statele Italiene. 29 apr.-4 iul. - Razboi ntre Franta, aliata cu Piemontul, si Austria. 10 nov. - Tratatul de pace de la Ziirich ntre Franta, Austria si Piemont. 16 sept. - Constituirea Uniunii nationale germane.



. - Memoriul lui Cuza destinat Marilor eri cu privire la desavrsirea unirii, ficarea vamilor Principatelor. aug./6 sept. - Se instituie prima agentie lomatica a Romniei, cea de la Paris, idusa de loan (lancu) Alecsandri. sept/7 oct. - 5/17 oct. - Vizita lui xandru loan Cuza la Constantinopol. 0 oct. - "Diploma din octombrie" a lui nz losif pune bazele unui sistem istitutional de guvernare (pna n 1867). oct./7 nov. - Inaugurarea Universitatii lasi. 718-19 nov. - Conferinta de la Timi-ira revendica autonomia Banatului si anizarea sa ntr-un "Capitanat romn". 27 dec. - Anexarea Banatului la garia.

1860

1860-1868 - Domnia lui Milos Obrenovici n Serbia. 8/20 oct. - Punerea bazelor "regimului liberal" n Imperiul Habsburgic.


1

2

3

1/13 ian.-4/16 ian. - Conferinta de la Sibiu cere, n numele romnilor, recunoasterea folosirii limbii romne alaturi de maghiara si germana. 11/12 febr. - Conferinta de la Alba-lulia cu privire la situatia Transilvaniei. 26 febr. - Patenta imperiala recunoaste autonomia provinciilor si fixeaza competentele organelor de conducere. 23 oct./4 nov. - la nastere, la Sibiu, ASTRA. 22 nov./4 dec. - Poarta recunoaste unirea pe durata domniei lui Cuza. 3/15 dec. - Cuza anunta, ntr-un mesaj adresat camerelor, ca unirea e nfaptuita.

1861

1861-1876 - Domnia sultanului Abdul Azi2 n Imperiul Otoman, febr. - Se constituie primul Parlament n Austria. Se reuneste, la Torino, primul Parlament al Italiei unificate. 19 febr. - Abolirea iobagiei n Rusia. 17 mart. - Victor Emanuel al II este ales rege al Italiei (1861-1878). 1861-1867 - Interventia lui Napoleon al lIIn Mexic.

22 ian./3 febr. - Primul guvern al Romniei prezidat de Barbu Catargiu. 24 ian./5 febr. - Parlamentul Romniei proclama Unirea si stabileste Bucurestiul drept capitala a tarii. 25 mai - Mihail Kogalniceanu cere, ntr-un discurs parlamentar, rezolvarea problemei agrare. t 8/20 ian. - Este asasinat n conditii neelucidate Barbu Catargiu. 11/23 iun. - Adunarea voteaza proiectul de lege rurala propus de Comisia Centrala de la Focsani; Cuza refuza nsa sa l aprobe, nov./dec. - Are loc tranzitul armelor srbesti prin Romnia n ciuda protestelor Marilor Puteri.

1862

7 apr. - Conventie ntre Anglia si S.U.A. privind interzicerea comertului cu sclavi. 22 sept. - Eliberarea negrilor din scalvie n S.U.A. - Otto von Bismarck devine presedinte al Consiliului de Ministri al Prusiei.

- Constituirea la lasi a'"Junimii" condusa de Titu Maiorescu. 7/19 apr-11/23 apr. - Congresul romnilor de la Sibiu deleaga pe Mitropolitul Andrei saguna sa prezinte mparatului cererile romnilor. 3/15 iul.-17/29 oct. - Dieta Transilvaniei voteaza legea pentru limba oficiala a Transilvaniei si "egala ndreptatire a natiunii romne si a confesiunilor sale". mparatul Franz losif semneaza legea la 26 oct./7 nov., promulgata de Dieta la 30 mai 1864.

1863

ian.- apr. - Rascoala de eliberare a Poloniei. 30 mart. - Ducatele Lauemburg si Schleswig intra n componenta Danemarcei. - Lupte decisive n razboiul civil din S.U.A. -Congresul german de la Frankfurt am Main. Printul George de Glucksburg este ales rege al Greciei (1863-1913).

12/24 febr. - Legea pentru organizarea puterii armate. 13/25 febr. - Legea privind constituirea Consiliului de Stat. 2 14 aor - Legea comunala.

1864

1864-1865 - Expansiunea Rusiei n Asia Centrala. 1 febr. - 30 oct. Razboiul ntre Austria, Prusia si Danemarca.

127


1


apr - Kogalniceanu depune n e un proiect de lege agrara, iar la jpr unul de reforma electorala iai - Statutul .dezvoltator ' al lui ji o noua lege electorala Noile acte entale sunt adoptate pnn plebiscit

protesteaza mpotriva acestui act

/5 iun - 8/20 iun - A doua vizita a

:a la Poarta Se recunoaste deplina

mie a Romniei

aug - Este promulgata legea rurala

it/12 oct - Sunt nfiintate Camerele

iert

Sunt promulgate Codul penal, Codul

legea asupra instructiunii


28 sept - Constituirea la Londra a

Internationalei I

8 nov - Reforma administrativa n Imperiul

Otoman



I /8 aug - Romnia adera la ntia telegrafica de la Paris jg - Miscare mpotriva lui Cuza - mparatul Franz losif desfiinteaza de la Sibiu si hotaraste convocarea i de la Cluj

; - Dieta Transilvaniei voteaza tarea autonomiei provinciei si ea" cu Ungaria


1865


Capitala Italiei este transferata de la Torino

la Florenta

24 mart - Anglia retrocedeaza Greciei

insulele Ionice

14 apr - Asasinarea pesedintelui S U A

Abraham Lincoln



febr - Abdicarea lui Alexandru loan

formarea Locotenentei domnesti

br/10 mart - 23 mart/4 iun -

inta de la Paris discuta problema

latelor romne

pr - 8/20 apr - Plebiscitul cu privire

gerea, ca domn, a lui Carol de

zollern

pr - Miscarea separatista de la lasi

mai - Printul Carol este proclamat

al Romniei

iul - Este promulgata o noua

tutie a tarii

11 aug - Promulgarea unei noi legi

-ale


1866


1866-1868 - Rascoala antiotomana n

Creta

15 iun - 26 iul - Razboi ntre Austria,

Prusia si Italia

18 aug - Se constituie Confederatia

Germana de Nord

23 aug - Tratatul de pace de la Praga ntre

Prusia si Austria

20 sept - Noi principate se alipesc

Germaniei

13 oct - Tratat ntre Austria si Italia la

Viena



iia participa la expozitia universala 3ans

febr - Acord austro-ungar privind

a statului dualist Transilvania este

ta Ungariei

r/4 mai - Legea pentru nfiintarea

ou sistem monetar

i/8 iun - Franz losif sanctioneaza

rea Transilvaniei la Ungaria


1867


Formarea dualismului austro-ungar 30 mart - Rusia vinde S U A peninsula Alaska

8 iun - Franz losif se ncoroneaza rege al Ungariei

22 deG Promulgarea Constitutiei dualismului austro-ungar


1

2

3

3/15 mai - Pronunciamentul de la Biaj contesta anexarea Transilvaniei la Ungaria 17/29 iul - Legea pentru organizarea putem armate 7 dec - Parlamentul maghiar promulga legea cu privire la anexarea Transilvaniei la Ungana

1868

1868-1889 - Domnia lui Milan al IV-lea n Serbia 6/18 iul - Detasamente bulgare trec Dunarea, pornind din Romnia, s declanseaza rascoala bulgarilor

26 ian /7 febr - Fondarea Partidului National al romnilor din Banat si Ungaria 23-24 febr /7-8 mart - Fondarea Partidului National Romn din Transilvania aug -oct - Vizite ale lui Carol I n Austro-Ungana, Franta si Rusia 19'31 o.ct Este inaugurata calea ferata Bucuresti-Giurgiu

1869

Instabilitate guvernamentala n Romnia 24 febr -8 mart Se inaugureaza Monetana Statului 8/20 aug - Miscarea antidinastica de la Ploiesti 27 dec '8 ian 1871 - ntra n functiune calea ferata Roman-Bucuresti

1870

14 iul - Telegrama de la Ems, pretextul razboiului ntre Franta si Prusia 19 iul - 26 febr 1871 - Razboiul dintre Franta si Prusia 4 sept - Proclamarea celei de-a treia republici n Fran'a 19 sept 1870-18 ian 1871 - Asediul Parisului de catre armatele prusace 19/20 sept - Roma se uneste cu italia unificata 16 nov - Amedeo de Savoia fiul regelui Italiei, este ales rege al Spaniei (1870-1873)

12/24 ian - Guvernul depune n Parlament dosartl afacerii Stroussberg 10/22 mart II/23 mart - Puternica manifestatie antigermana la Bucuresti * 11/23 mart - 4/16 apr 1876 - Marea guvernare conservatoare a lui Lascar Catarg u 14/26 aug - 15'27 eug - Aniversarea a 400 de ani de la arn isr> a manastirii Putna

1871

18 ian - Proclamarea Imperiului German n frunte cu Wilhelm I 26 ian - Roma devine capitala Italiei .13 mart - Conventia de la Londra cu privire ,a strmtorile Bosfor si Dardanele mart - mai - Comuna din Paris 16 apr - Constitutia Imperiului German 10 mai - Tratatul de pace ntre Franta si Germania de la Frankfurt

2/14 ebr - Se fonde -a Societatea drumurilor de fier din Romji ia , care preia drepturile si datoriile conso'tiu'ui Stroussberg 7/19 apr - Modificarea legii tocmelilor agricole 13/25 sept - Inaugurarea Garii de Nord din Bucuresti 12 oct nfiintarea Universitatii d>n Ouj

1872

.

6/18 apr - Legea creditului funciar romn mai -nov - Participarea Romniei la expozitia universala de la Viena 13/25 mai - ntr-o sedinta de guvern se dezbate problema independentei de stat a tarii

1873

- Criza economica (1873-1879) 23 oct - Wilhelm I se raliaza ntelegerii dintre Austro-Ungana si Rusia (Alianta celor trei mparati)

129


1


mai/12 iun. - ncheierea Conventiei no-austro-ungare cu privire la con-ictia caii ferate Ploiesti-Predeal-Timis-sov. ,

3 aug. - Se da n folosinta calea ferata -Ungheni.

nov. - Parlamentul maghiar voteaza un amblu de legi electorale care s-au cat si n Transilvania.


1874


21 febr. - 22 apr. - Guvernul Benjamin Disraeli n Anglia.



-mart. - Formarea "coalitiei de la

tar-Pasa".

12 iun. - Semnarea Conventiei comer-

e ntre Romnia si Austro-Ungaria.


1875


febr. - Rascoale n Bosnia si Hertegovina. 4 nov - Marea Britanie cumpara actiunile Companiei Canalului de Suez, ce apartinea Egiptului.



>7 mart. - Conventia comerciala ntre nnia si Rusia recunoaste de facto jpendenta Romniei. >8 iun. - Mihail Kogalniceanu trimite ilor Puteri o nota circulara si un noriu prin care solicita recunoasterea ividualitatii statului romn". iul./5 aug. - Se formeaza un guvern ■al n frunte cu Ion C. Bratianu. aug./9 sept. - Vizita la Sibiu si /orbirile lui Ion C. Bratianu cu Franz

30 sept./11-12 oct. - Tratativele

no-ruse de la Livadia.

'3 dec. - Noua Constitutie otomana

5idera Romnia o "provincie privi-

ta". Aceasta atrage un protest violent"

Jtoritatilor romne (22-23 dec/3-4 ian.

T)


1876


-Se desfasoara rascoala bulgarilor mpotriva dominatiei otomane.

30 iun. - Serbia si Muntenegru declara
razboi Portii.

8 iul. - Acord secret semnat la Reichstadt ntre Rusia si Austro-Ungaria.

31 aug. - Abdul Hamid devine sultan al
Imperiului Otoman.

11/23 dec-8/20 ian. 1877 - Conferinta Marilor Puteri de la Constaniinopol ncearca rezolvarea crizei orientale.












Document Info


Accesari: 1520
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )