Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PRIGOANA RELIGIOASA IN SPANIA

istorie












ALTE DOCUMENTE

Imperiul si anarhia
VIGOTSKI SI VIGOTSKIENII
Vasalitatea
De la Ra la Osiris
Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
Utopie si revolutie: semantica istorica, interpretari
IMPERIUL IN SECOLUL AL XIX LEA ANGLIA
SCURT ISTORIC AL SINOADELOR ECUMENICE
Credinta si religia la sumerieni
PRAVILELE LAICE sau CARTEA ROMANEASCA DE INVATATURA SI DE INDREPTARE A LEGII

PRIGOANA RELIGIOASĂ ĪN SPANIA

          Īn acest moment cronologic ne aflam īn anul declansarii razboiului civil din Spania, razboi cu antecedente teroriste, īn anii premergatori.

          Voi utiliza, īn prezentarea acestor evenimente volumul Prigoana religioasa īn Spania, cu Poema-prefata de Paul Claudel, aparul īn limba romāna la editura Florisrom, īn 1996.



          La 16 februarie are loc victoria electorala a Frontului Popular (comunist, n.n.). Razboiul civil īncepe cu rascoala militara din 18 iulie, care ia numaidecāt forma unei miscari de reīnoire si īnviere nationala.

          Īn aceasta perioada, cānd elementele 838i84i extremiste ale Frontului Popular se dedau ofensivei si care se īntinde de la 16 februarie la 11 iulie, guvernul face impresia ca nu exista, sau, mai bine, ca tolereaza dezordinea. El nu pronuta o condamnare pentru faptele care tulbura ordinea morala, juridica si politica a tarii, care distrug vieti, proprietati si nimicesc comorile artistice ale natiunii. Pretinsul resentiment al maselor contra preotimii nu s-a manifestat īn Spania, pornind de la 16 februarie īn Catalonia, decāt numai acolo unde comitetele comuniste si anarhiste dominau strada. Apare, īnsa, binecunoscutul Diversionism, care este urmat de actiunile ample teroriste.

Spania, īn timpul primilor ani ai Republicii, pornind din februarie 1936 este supusa guvernelor care au īnselat tara; ele au promis, īnaintea revenirii Republicii o totala toleranta, īn materie de religie: Biserica libera īntr-un stat liber - si aceasta toleranta se transforma, succesiv, īn persecutie legala si īn prigoana criminala. (subl.n.)

          Propagandistii oficiali ai marxismului o spun, fara īnconjur: Religia este opiul poporului. Aceasta este formula fundamentala a marxismului, la care, īn fata religiei catolice, sau a oricarei religii, trebuie sa consimta tot proletarismul revolutionar. Ideea de Dumnezeu - scria Lenin lui Gorki, īn decembrie 1913 - a adormit si a slabit īntotdeauna sentimentele sociale, ea a strāns de gāt masele īmpovarate prin mijlocirea credintei īn divinitate a asupritorilor.

          Se pretinde, de asemenea ca atacurile contra religiei sunt o urmare naturala a adeziunii ierarhiei ecleziastice la miscarea condusa de generalul Franco.

          Nu se ignora, cu toate acestea, ca vandalismul antireligios s-a manifestat prin dezordini si cruzimi, fara numar, īncepānd de la venirea Frontului Popular la putere, īn februarie 1936. Contra acestor dezordini toti sefii opozitiei au protestat īn discursuri pronuntate īn camera si au denuntat distrugerea operelor de arta, a tablourilor religioase, a monumentelor de sculptura policroma-baroca, māndria Spaniei.

          Calvero Satelo (asasinat la 13 iulie de comunisti n.n.), īn doua din ultimele sale discursuri, enumera lista crimelor comise:

          De la 16 februarie la 15 iunie inclusiv, 160 de biserici au fost īn īntregime distruse, alte 25 au fost incendiate, atacate, sau asaltate; 269 de asasinate au fost comise si 1287 de persoane au fost atacate si grav ranite, printre care numerosi colonisti. Sa ne amintim, de asemenea, de bibliotecile pe care Capucinii le posedau īn mai multe mānastiri, mai ales aceea din Sarria, cu 10.000 de volume, aceea din Ignalda cu 50.000 de volume, toate arse.

          A judeca, īn mod general excesele revolutiei comuniste spaniole, se poate zice ca, īn istoria popoarelor apusene nu se gaseste nici un fenomen asemanator de salbaticie colectiva, nici o gramada de asemenea atentate īmpotriva drepturilor fundamentale īntru Dumnezeu, societatii si persoanei omenesti. Ar fi greu de descoperit, īn decursul veacurilor, o epoca, sau un popor care sa ne ofere o asemanatoare ratacire. Nu facem nici o interpretare cu caracter psihologic, sau social, aceasta ar reclama un studiu special. Revolutia aceasta anarhista este exceptionala īn istorie. Se cuvine sa adaugam ca hecatomba de persoane si de lucruri realizate de catre revolutia comunista a fost premeditata. Cu putin timp īnainte de revolutie sosisera din Rusia 79 de agitatori specializati.

            Comisia Nationala de Unificare Marxista, īn timpul acela, ordona constituirea militiilor revolutionare, īn toate orasele. Distrugerea bisericilor, sau nu mai putin a mobilierului lor a fost sistematica si īn serie. Din 1931, Liga Ateista a pus īn programul sau un articol conceput astfel: Plebiscit asupra īntrebuintarii, care urmeaza sa fie atribuita bisericilor si caselor parohiale si unul din comitetele provinciale, enunta aceasta regula: Localul, sau localurile consacrate, pāna īn prezent cultului, vor fi destinate magazinelor colective, pietelor publice, bibliotecilor populare, caselor de baie, sau de higiena publica, etc., dupa nevoile fiecarui oras. Pentru īnlaturarea peroanelor considerate ca dusmane ale revolutiei, se stabilesc, īn prealabil liste negre. Īn ele, pe primul plan, figurau Episcopii. Cānd preotii, fata de atitudinea poporului, voiau sa salveze altarul parohiei, seful comunist intervenea: Avem ordin sa distrugem toata samānta aceasta.




          Dovada cea mai pilduitoare ca distrugerea totala a bisericilor si masacrarea preotilor era un lucru premeditat, este numarul foarte mare de victime. Putem sa socotim aproape 20.000 de biserici naruite, sau īn īntregime praduite. Numarul preotilor asasinati se ridics la aproape 16.000. Au fost ucisi, fara procese, de cele mai multe ori pe cāmp, fara alt motiv, decāt acela al functiunii lor sociale de preoti.

Īn ceea ce priveste numarul, se avalueaza la peste 300.000 de mireni, care au pierit asasinati, numai pentru ideile lor politice si, īn special religioase; la Madrid, īn timpul celor trei luni dintāi, au fost executati peste 22.000. Aproape ca nu este sat din care sa nu fi fost prigoniti cei mai cunoscuti oameni de dreapta. Pe scurt, s-a īncarcat marxismul de cruzime asupra reprezentantilor lui Dumnezeu. S-a jucat fotbal cu capetele celor ucisi. Au fost pusi sa-si sape gropile singuri si apoi īmpuscati la marginea lor si acoperiti cu tarāna. Bandele de revolutionari īmbatati de sānge si de vin au īmbracat odajdiile din altare si au mers īn carnaval prin sate si orase, apoi au fost īmpuscati de alti revolutionari, care i-au crezut preoti adevarati.

Am īncheiat prezentarea revolutiei din Spania - revolutie comunista - textul fiind citat selectiv din volumul amintit initial: Prigoana religioasa īn Spania, scris in 1937 si aparut īn limba romāna īn anul 1996.

          Se tragea cu mitraliera īn obrazul lui Hristos, spunea Ion Mota si se hotaraste sa plece īn Spania, pentru a lupta īmpotriva comunismului. Plecarea are loc pe 24 noiembrie 1936, fiind īnsotit de general Gheorghe Cantacuzino, inginer Gheorghe Clime, preot Dumitrescu Borsa, avocat Nicolae Totu, economist Banica Dobre, doctor īn drept printul Alexandru Cantacuzino, doctor īn drept Vasile Marin.

          La 13 ianuarie 1937, Ion Mota si Vasile Marin cad pe frontul spaniol la Majadahonda, luptānd īmpotriva comunismului.          

          Nicolae Iorga le dedica celor doi eroi un articol īn Neamul Romānesc din 19 ianuarie 1937, cu titlul: Doi baieti  viteji: Mota si Marin - citez partial:

          Luptānd pentru credinta lor crestina si pentru cinstea poporului lor, pentru ce este etern, scump si curat īn latinitatea nebolsevizata, doi tineri Romāni, doi baieti viteji - Mota si Marin au cazut īnaintea Madridului, aparat de Rosii (subl. n.)

          Cānd īn zilele din urma, īndreptam stirile de o monotonie desavārsita, īn ciuda macelului zilnic, cu privire la ce se petrece, īn miez de iarna, acolo, īn nenorocita Spanie, nu ne gāndeam ca īntre aceia care si-au dat viata, luptānd pentru cauza cea buna erau acesti doi fii ai tarii noastre...

          Cine stie ce va iesi din cumplita furtuna, care s-a abatut asupra departatului pamānt latin, unde se revarsa sānge, din toate ranile unui nobil neam!. Dar, daca vreodata vom vedea Spania, cum a fost, cum trebuie sa fie, se va putea spune, la noi, cu īnduiosata māndrie, ca pentru aceasta au curs cāteva picaturi din sāngele scump al tineretului nostru. S-a īncheiat citatul din Nicolae Iorga.












Document Info


Accesari: 912
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )