Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PRIMA EXPEDITIE A LUI COLUMB

istorie












ALTE DOCUMENTE

Rolul ONU in solutionarea litigiilor internationale
Ideea bizantina de Biserica si Stat
BASARABIA - CA AX AL ISTORIEI NOASTRE CONTEMPORANE
ANTROPOLOGIA CULTURALA SI SOCIALA - PRIVIRE GENERALA. NASTEREA ANTROPOLOGIEI. OBIECTUL ANTROPOLOGIEI CULTURALE. SPECIFICUL CUNOASTERII ANTROPOLOGICE
Arabia preislamica
Afirmarea politicii echilibrului european.
BATALIA IN JURUL LUI HOMER
CONTINUAREA REVOLUTIEI DE LA 1848 IN TRANSILVANIA
GUVERNAREA PERSONALA A LUI GEORGE AL III LEA - PIERDEREA COLONIILOR AMERICANE
Glume istorice

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

DESCOPERIREA INSULELOR "INDIILOR DE VEST"
SI    ĪMPĂRŢIREA LUMII"  INTRE  SPANIA sI  PORTUGALIA.
"                                 FLOTILA LUI COLUMB



Darnici īn titluri si fagaduieli, regii erau hotarīti sa cheltuiasca cīt " putin cu organizarea expeditiei. Lui Columb i s-au pus la dispozitie īfa a corabii. Potrivit versiunii traditionale, echipajul a fost recrutat forta dintre locuitori ai Palosului, condamnati la munca silnica pentru °rima de lese-majestate si completat cu delicventi de drept comun. Columb a echipat pe socoteala sa o a treia corabie.'.El a fost ajutat sa strānga fondurile necesare pentru aceasta de catre fratii Pinzon, naviga­tori iscusiti, originari din Palos.

Columb a īnaltat pavilionul de amiral pe "Santa Maria", cea mai mare corabie din flotila, pe care el īnsusi, poate fara temei, a caracteri­zat-o ca un "vas prost, impropriu pentru descoperiri". Capitan al celei de-a doua corabii, "Pinta" - a fost numit Martin Alonso, cel mai mare dintre fratii Pinzon. Capitan al celei de-a treia corabii, "Nina" - mai mica decīt celelalte - a fost numit Vicente Yanez, cel mai tīnar dintre fratii Pinzon.

Nu s-au pastrat date oficiale cu privire la dimensiunile corabiilor lui Columb, iar parerile diferitilor autori asupra marimii si tonajului lor se deosebesc mult. Astfel, se crede ca "Santa Maria" avea o deplasare de 100-130 de tone; "Pinta", de 55-90 tone, iar "Nina", de 40-60 de tone. Echipajul tuturor celor trei corabii era alcatuit din 90 de oameni.

SCOPUL PRIMEI EXPEDIŢII PESTE OCEAN

Exista foarte multe lucrari care se ocupa de scopul imediat urmarit de prima expeditie a lui Columb. Unii istorici sceptici resping presu­punerea ca īn 1492 Columb īsi propunea sa ajunga īn Asia. Acest scep­ticism se bazeaza pe interpretarea juridica, pur cazuistica, a doua docu­mente emanīnd de la "regii catolici" si īntocmite de comun acord cu ^oiumb: .contractul si "certificatul de acordare a titlului". īn aceste aocumente nu este pomenita Asia si nici vreo regiune a ei; de altfel n ele nu se mentioneaza īn general nici o denumire geografica. Dimpo-riva, scopul expeditiei este formulat īn expresii intentionat confuze it se Poate de vagi: "īntrucīt domnia voastra, Cristofor Columb, ins!1 .urm*nc' Porunca noastra pentru a descoperi si dobīndi unele este s1,un. continent Pe marea-ocean ...". Dar aceasta formulare vaga venea6 !rp explicabila tocmai pentru ca īn documentele oficiale, care est Jf . ki regii spanioli, nu se putea mentiona Asia de sud sau de ^v,131 evu* mediu era reunita sub denumirea comuna de "Indii":  baza ^°tarīrilor PaPei de la Roma confirmate īn 1479 de Castilia tratatului cu Portugalia), dreptul de a descoperi noi pamīnturi


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE



srabie oceanica"  (desen din 1493).

la sud de insulele Canare si "pīna u indieni" fusese acordat Portugaliei De aceea, dupa ce a ajuns īn insulele Canare, Columb a pornit spre apus de insula Hierro (Ferro), iar nu spre sud Daca folosim documentele oficiale pentru a stabili scopul imediat al prj_ mei expeditii a lui Columb, trebuie sa subliniem īn primul rīnd ca mentio­narea vaga a continentului putea sa se refere numai la Asia: potrivit concep­tiilor din antichitate si din evul me­diu, la vest de Europa, dincolo de ocean, īn emisfera nordica nici nu pu- ." tea sa existe vreun alt continent \r afara de Asia. Continente noi puteau sa se afle numai īn emisfera sudica. Mai departe, trebuie sa ne bazam pe acel articol din contract īn care se da lista probabila a marfurilor pe care regii (si Columb īnsusi) nadajduiau sa le gaseasca dincolo de ocean: "perle sau pietre pretioase, aur sau argint, mirodenii si alte lucruri si marfuri. .."

ate  aceste marfuri  erau  atribuite de  traditia  geografica  medievala idiilor".

E putin probabil ca scopul direct sa fi fost descoperirea legendarelor j.le "ratacitoare" Brasil si Antilia. In evul mediu, insula Brasil era ;a īn legatura cu o esenta de lemn pretios cu acelasi nume, iar acest m nu este de loc pomenit īn documentele oficiale. Insula Antilia era ata de legenda despre sapte episcopi crestini care fugisera acolo. Daca tilia exista, ea era o tara crestina, guvernata de suverani crestini, t punct de vedere juridic, regii spanioli nu puteau sa acorde cuiva ptul de a "dobīndi" aceasta tara pentru Castilia si nici nu puteau acorde "pe veci" guvernarea acestei tari lui Columb si mostenitorilor Potrivit traditiei catolice, asemenea daruri puteau sa se refere numai tarile "pagīne" (necrestine).

Este incontestabil de asemenea ca echipajul primei flotile a lui umb a fost ales numai īn scopul de a se stabili relatii comerciale cu ara necrestina (eventual musulmana), iar nu pentru cucerirea unei mari; totusi, nu se excludea posibilitatea "dobīndirii" unor insule. s evident ca flotila nu era destinata unor vaste operatii de cucerire; era prea slab īnarmata, echipajul era prea redus si apoi, printre īenii lui Columb, nu se aflau militari de profesie. Expeditia n-avea īcop nici raspāndirea religiei catolice, cu toate ca mai tīrziu Columb -istinut acest lucru. Dimpotriva, printre participantii la expeditie nu


PRIMA   EXPEDIŢIE   A   LUI   COLUMB


153



 cunostea pu-iTmS araba, adica Snba tlosm de musul-1 7 īn slujbele religioa-^ncunostintele lui .n-ar f'foX de folos īn insu­le Br£a Antilia ete., Sr ar fi putut prinde foarte bine in "Indii , care desfasurau un co­mert intens cu tarile mu­sulmane.

Asadar, atīt perechea regala cīt si Columb cau­tau sa stabileasca o le­gatura comerciala cu "In-diile" si mai de crezut este ca tocmai "Indiile" au constituit principalul scop al primei expeditii. Faptul ca la īnapoierea īn Spania Columb a anuntat ca a descoperit īn vest "Indiile" si a adus de acolo "indios" (indi­eni), n-a fost o nascocire ulterioara. Columb sus­tinea ca a ajuns acolo unde fusese trimis si un­de a vrut sa ajunga, ca a^ facut ceea ce trebuia sa faca. Aceasta parere 1 o īmpartaseau si majori­tatea covīrsitoare a ini­tiatorilor si participanti-£"■; la prima expeditie. Prin aceasta se si expli­ca imediata organizare a unei a doua expeditii, de °ata aceasta de mari pro-Portu. Pe vremea aceea T    sPania    nu    existau


"o

u

B a.


 P  aparut ulterior.


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE


rima expeditie a lui Columb este descrisa īn "Jurnalul primei rii", sau, mai exact, īntr-un rezumat īntocmit de Las Casas pe jurnalului pierdut al lui Columb.

PRIMA  CĂLĂTORIE  PESTE  OCEANUL  ATLANTIC

i zorii zilei de 3 august 1492, Columb a dat ordin sa se ridice

a, sa se īntinda pīnzele si a iesit cu corabiile sale din portul Palos.

īxpeditia a ajuns la insulele Canare s-a constatat ca una din corabii

Lnta" - are o spartura. Repararea ei a durat mult timp, astfel ca

a 6 septembrie 1492 corabiile au iesit din portul insulei Gomera.

n primele trei zile, vīntul nu a batut aproape de loc si corabiile

;au foarte īncet. Apoi, un vīnt prielnic a mīnat corabiile spre apus

viteza atīt de mare, īncīt curīnd marinarii n-au mai vazut insula

o, cea mai vestica dintre insulele Canare. Multi marinari īsi pier-

a' curajul, luīndu-^si ramas bun de la pamīnt ca pentru totdeauna.

nb īsi dadea seama ca nelinistea oamenilor va spori pe masura ce

.este distanta ce-i desparte de patrie.  Atunci el a luat hotarīrea

nota īn jurnalul de bord si de a comunica echipajului date mult

mate  cu  privire la distanta  strabatuta,  iar  pe cele exacte sa le

a īn jurnalul seu personal. Chiar īn ziua urmatoare (10 septembrie)

notat īn jurnal ca īn 24 de ore au fost strabatute 60 de leghe, dar

iurnalul de bord a indicat numai 48 de leghe "pentru a nu speria

nii". si paginile urmatoare din jurnal cuprind numeroase īnsemnari

:est fel.

la 16 septembrie, "oamenii au īnceput sa vada o multime de smocuri rba verde si, judecind dupa aspectul ei, iarba fusese rupta de curīnd )amīnt". Totusi flotila a īnaintat timp de trei saptamīni spre vest aceasta ciudata īntindere de apa, unde uneori era "atīta iarba, parea ca toata marea e plina de ea". De cīteva ori au aruncat sonda, ;a nn a atins fundul. Astfel, a fost descoperita "marea Sargaselor", ;rita de alge plutitoare si situata īn zona subtropicala a oceanului, teriorul unui cerc format din curenti maritimi.

tn primele zile vasele minate de vīnt prielnic lunecau cu usurinta alge, dar apoi, īn decursul cītorva zile de acalmie, flotila n-a mai tat aproape de loc. "īntrucāt marea era linistita, oamenii au īnceput urmure, spunānd ca aici marea e ciudata si ca niciodata nu va mai vīntul care sa-i ajute sa se īntoarca īn Spania" (23 septembrie). L>a īnceputul lunii octombrie, marinarii si ofiterii au īnceput sa i tot mai staruitor lui Columb sa schimbe directia. Pīna atunci el tase drept spre apus. īn sfīrsit (la 7 octombrie) Columb a capitulat, idu-se probabil de o rascoala.

4-u mai trecut trei zile si "oamenii nu mai puteau sa rabde, plīn-J-se ca e prea lunga calatoria". Amiralul a izbutit sa-i linisteasca i pe marinari, spunīndu-le ca sīnt foarte aproape de tinta si amin-t-le totodata cīt de departe sīnt de patrie. Pe unii cauta sa-i con-i, altora le fagaduia ca vor fi rasplatiti.


I


PRIMA   EXPEDIŢIE   A   LUI  COLUMB                                                                          155

DESCOPERIREA  INSULELOR  BAHAMA

11 octombrie, totul confirma neīndoielnic ca pamīntul e aproape. ,   -arii fura cuprinsi de o puternica emotie.



Marinai * octombrie 1492, la ora doua dupa miezul noptii, Rodrigo de marinar de pe "Pinta" - vasul care mergea īn fruntea flotilei ^g.at ca īn zare se vede pamīntul. De pe "Pinta" s-au dat semnale  -mpuscaturi. Pīnzele au fost strānse pe toate corabiile si oamenii n- ceput sa astepte cu nerabdare zorile. Dimineata a aparut pamīntul  m're īn īnsemnarea din 13 octombrie, Columb īl caracterizeaza astfel:  o insula foarte mare si foarte neteda, cu multi copaci verzi si  iar īn mijloc se afla un lac mare. Munti nu sīnt de loc". Calatoria in oceanul Atlantic, de la insula Gomera pīna la aceasta insula din P st a durat 33 de zile. De pe corabii au fost coborāte barci. Columb, īnsotit de amīndoi capitanii Pinzon, de un notar si de un controlor regal, a coborīt pe tarm - de data aceasta īn calitate de amiral al marii-ocean si de vice-rege - si a īnaltat steagul Castiliei. Apoi el a intrat formal īn. stapīnirea insulei, īntocmind si un act notarial.

Pe insula spaniolii au gasit oameni goi. Columb descrie īn felul urmator prima īntīlnire cu poporul care, dupa 20-30 de ani, a fost complet exterminat de colonialistii spanioli:

"Le-am dat bonete rosii, matanii de sticla si multe alte obiecte lip­site de valoare, care le-au facut o mare placere. Ei s-au purtat atīt de bine cu noi īncīt lucrul acesta mi s-a parut o minune. Veneau īnot pīna la barcile unde ne aflam si ne aduceau papagali, gheme de fire de bumbac, mici darde si multe alte lucruri, schimbīndu-le pe obiectele pe care le dadeam noi1. Mi s-a parut īnsa ca acesti oameni sīnt saraci si [ca duc lipsa] de toate. Toti umbla goi, asa cum s-au nascut .s.. Iar toti oamenii pe care i-am vazut erau īnca tineri... bine facuti, trupurile si fetele lor erau foarte frumoase, iar parul aspru ca de cal si scurt... Unii īsi vopsesc pielea cu vopsea neagra (iar pielea lor este de aceeasi culoare ca a locuitorilor de pe insulele Canare, care nu sīnt nici negri si nici albi), altii cu vopsea rosie; unii īsi vopsesc cu orice le vine la īndemīna numai fata, altii tot corpul, iar la unii sīnt vopsiti numai ochii sau nasul. Ei nu poarta si nu cunosc armele [de fier]: cind le-am aratat spada, au apucat taisul si din nestiinta s-au taiat la aegete. Nu ara vazut la ei fier".

de         irlsula i s~au daruit lui Columb "frunze uscate care erau deosebit tutun       te de localnici";   aceasta este  prima  indicatie  cu privire  la

Colurnh                 numeau insula - daca au fost bine īntelesi - Guanahani.

acest X~a ^at' ^re?te» un nume crestin San Salvador (Mīntuitorul) si dreptulUIne S~a P^s*rat pentru una din insulele Bahama, situate īn Paralelei de 24° latitudine nordica. Nu avem īnsa certitudinea

 °fera, chi°S ?0^urn^ sPune:  " ... Ei dau tot ce au ī ar al unor cioburi de vase sau de sticla ..."


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Sluji" religioa'Sa pe tarm  (desen din   secolul' al  XVI-lea).

el ar fi debarcat prima data tocmai aici. Se mai indica cel putin īnca ci locuri probabile ale primei debarcari a lui Columb; toate sīnt tate pe lantul rasaritean exterior al arhipelagului Bahama, īndreptat e oceanul Atlantic. Cea mai nordica dintre insulele (Cat) unde putea debarce Columb, este situata ceva mai la nord de 24° latitudine nor-a, iar cea mai sudica se afla pe paralela de 22°. Bineīnteles ca drumul babil al lui Columb din Guanahani spre Cuba variaza si el īn functie locul primei debarcari.

Columb a observat ca unii bastinasi purtau la mas podoabe de aur. pa cīte a putut īntelege, aurul era adus īn insula de undeva dinspre . Din acest moment Columb īsi exprima aproape īn fiecare pagina irnalului speranta ca "cu ajutorul Domnului va gasi aurul, acolo unde naste".

Dupa sosirea īn Guanahani, spaniolii au ocolit cu barcile insula si zarit cīteva sate. Itn departare se vedeau alte insule si Columb s-a vins ca nu a descoperit un pamīnt izolat īn mijlocul oceanului, ci arhipelag.

Insularii vizitau corabiile venind īn barci scobite din trunchiuri de aci, de marimi diferite, care duceau īntre 1 si 40-45 de oameni1-itru a gasi drumul spre insulele din sud, "unde se naste aurul', umb a poruncit sa fie prinsi cītiva bastinasi care se urcasera pe cora-

»Ei  īnaintau   cu   barcile   folosind   vīsle  ce   semanau   a   hīrlete...   si  mergeau   cu iuteala".


PRIMA   EXPEDIŢIE   A   LUI  COLUMB


157


Dupa MuSoz Dupa Humboldt Dupa Varnhagen Dupa Navarrete

. Santa Maria de Concepcion 15. X (Rum Cay)

andina!  16. X Long istand)

Ila (Crooked I si and

i. Mica lnagua    ,'s  \*

Cele patru variante ale drumului lui Columb din insulele Bahama1 spre Cuba.

biile spaniole. Urmīnd indicatiile prizonierilor, el a īnceput sa navigheze printre insulele arhipelagului, īnaintīnd treptat spre sud.

Columb a dat unei mici insule situata la sud-vest de Guanahani numele  de  Santa  Maria  de  Concepcion  (astazi   Rum  Cay).   Iar  insula .urmatoare,  destul de mare,  a  fost  denumita  Fernandina  (astazi  Long Island). Indienii de aici care au ajutat pe spanioli sa-si umple butoaiele cu apa i s-au parut lui Columb "mai gospodari, mai prietenosi si cu mai multa judecata" decīt locuitorii din Guanahani. "Am vazut la ei chiar vesminte - noteaza el īn jurnal - tesute din fir de bumbac asemenea unor mantii si le place sa se gateasca, iar femeile poarta īn fata un petic de tesatura care le ascunde īntrucītva goliciunea". In alta parte el arata ca aici "a observat ca femeile casatorite poarta salvari din tesatura de bumbac".   Marinarii   oare   vizitasera  casele   insularilor   vazusera   acolo Paturi īmpletite legate de stīlpi. "Paturile pe care dorm ei seamana cu niste plase si sīnt īmpletite din fire ide bumbac" (hamacuri). Dar spaniolii sa'a*U .riaS^' ^ insu^a nici un indiciu de zacaminte de aur, desi continuau n lmeasca indieni care purtau bucati de aur ca podoabe.

 iotila spaniola a navigat timp de doua saptamīni printre insulele 1113' <"o*UInk a vazut acolo multe plante necunoscute cu flori si ziasnf Cluc*ate- īn īnsemnarea din 15-16 octombrie, el descrie cu entu-Dlantel     Ura arnipelagului pe care 1-a descoperit, subliniind varietatea r- Dar printre ele nu existau plantele pretioase cunoscute de el


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOCRAFICE


- colorante, medicinale sau
rodenii - din care luase cu     ne
probe. El a fost mirat si de fap.
tul ca nu vedea "nici oi, nici
capre   si   nici   alte   animale"
"Fac tot ce īmi sta īn putere
ca sa ajung acolo unde voi iz­
buti sa gasesc aur si mirodenii"

- scie Columb la 19 octombrie.

Ultima dintre insulele Ba-hama unde au debarcat spa­niolii a fost numita Isabella (astazi Crooked Island).

DESCOPERIREA CUBEI

lui Columb  printre insulele Bahama (dupa Morison).

Marinarii aflasera de la bastinasi ca la sud de Isabella se afla "insula Cuba care, pe trivit spuselor indienilor, este foarte mare si face comert in­tens". Columb s-a īndreptat spre Cuba si la 28 octombrie "a patruns īn estuarul unui rīu foarte frumos" (pe tarmul de nord-est al Cubei). Dupa gestu­rile bastinasilor, Columb a īn­teles ca acest pamīnt este atīt de mare īncīt nu poate fi ocolit cu corabia nici chiar īn 20 de

Atunci el a tras concluzia ca a ajuns la una din peninsulele Asiei de it. Dar aici nu existau nici orase bogate, nici regi, nici aur si nici tenii.

flotila a mai īnaintat putin spre vest de-a lungul tarmului nordic

ibei. Uneori se īntīlneau mici asezari. īntr-un loc, amiralul a debarcat

oii si le^a dat ordin sa-1 caute īn interiorul tarii pe regele bastinas

stabileasca relatii cu el. Unul dintre soli vorbea limba araba. Dar

easta tara ciudata nimeni nu īntelegea nici "chiar"  limba araba.

ce s-au īndepartat putin de tarm, solii au gasit niste sate cu case

, īnoonjurate de ogoare cultivate cu plante necunoscute europenilor.

igura planta o cunosteau: bumbacul. In case au vazut baloturi de

ac. Din el femeile faceau tesaturi grosolane sau īmpleteau plase.

itii si femeile īntīlnite de straini "mergeau cu taciuni īn mīna si

iarba folosita  pentru  fumat".  Astfel au vazut europenii  pentru

oara cum se foloseste tutunul, iar plantele cultivate necunoscute

Cubanii   īsi   construiau   locuintele   din   crengi   si   trestie.   Adesea   ele   erau   foarte utīnd sa  cuprinda  sute  de  oameni.


PRIMA   EXPEDIŢIE   A   LUI  COLUMB


159





■.■...'.■. ..'MAREA'SFINTEI-FECIO

:■: y::::::»:::-::-

Drumul lui Columb de-a lungul tarmului de nord-est al Cubei (dupa Morison),


erau porumbul, cartoful si tutunul, care mai tīrziu s-au raspāndit pe toate continentele locuite.

Corabiile lui Columb aveau din nou nevoie de reparatii, din care cauza flotila a mai ramas aproape doua saptamīni īn dreptul tarmului de nord-est al Cubei. Dupa ce s-au terminat reparatiile, Columb a īnaintat de-a lungul tarmului Cubei ceva mai departe spre nord-vest pīna a ajuns la niste insule pe care le-a denumit "Gradinile regelui" (astazi Camaguey).

Cuba avea o populatie foarte redusa. Lui Columb i s^a parut lipsit
de sens de a naviga mai departe spre vest. El credea ca din īntīmplare
a nimerit īn partea cea mai saraca a Chinei. In schimb, la rasarit de
y-nma trebuie sa existe bogata insula Japonia. De aceea, Columb s-a
fi 9ns1 a pornit de"a lungul tarmului Cubei, spre sud-est. In acest timp
q^ ^° noiembrie) Martin Pinzon a disparut cu corabia sa "Pinta".
dint f nuia ca este vorba de tradare. El credea ca cel mai mare
Dun-% ^" Pinzon vrea sa descopere pe cont propriu minele de aur.
^ J1 u^a "Pintei" Columb a mai navigat īncet spre est pīna a ajuns,
(adica            Unde tarmul  ..deviind  spre  sud a luat directia  sud-vest"

a aiuns

a aiuns Pīna la extremitatea rasariteana a Cubei).   '


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE


DESCOPERIREA INSULEI  ESPANOLa
(HAITI)                           A

La 6 decembrie, dupa oarecar sovaieli, Columb a pornit spre sud-est: el a zarit un pamīnt despre caro indienii din Cuba īi spusesera Ca este o insula mare si bogata, numita "Bohio". Aceasta era īntr-adevar marea insula Haiti, pe care Columb a numit-o Espanola (insula Spaniola - lat. Hispaniola), deoarece acolo de-a lungul tarmului, "se īntind cīmpiile cele mai frumoase din lu­me, foarte asemanatoare cu pamīn-turile din Castilia si chiar mai bune decīt ele". Columb a pornit de-a lungul tarmului nordic al insulei Haiti si īn drum a descoperit insula Tortuga ("Broasca testoasa"), dar nu a  debarcat pe ea.

"Insula spaniola". Debarcarea, (desen din   1493).

Pe Espanola era mai mult aur decīt pe alte insule; marinarii au ga­sit la locuitori placi subtiri si lingo­uri mici de aur. "Febra aurului" cres­tea din ce īn ce mai puternic printre ei. ,ln jurnalul lui Columb apar pri-

ele īnsemnari despre jafurile savārsite de "crestini": "Indienii erau atīt ī naivi, iar spaniolii atīt de lacomi si de nesatiosi, īncīt nu se multu-eau cīnd indienii īn schimbul. . . unei bucatele de sticla, unui ciob de na isau a altor obiecte fara nici o valoare le dadeau tot ce doreau. Spa-olii cautau sa puna mīna pe orice, chiar fara sa dea nimic īn schimb" īsemnarea din 22 decembrie). De altfel, si genovezul fusese cuprins de ebra aurului". El noteaza cuvintele unui indian batrīn despre o insula ilina de aur" si despre alte insule unde "aurul este strīns si dat prin ;a, iar apoi se topeste si se fac din el diferite lucruri".

Din nefericire, la 25 decembrie, de craciun, din cauza neglijentei iterului de cart, corabia lui Columb a nimerit pe un banc de nisip. Cu utorul bastinasilor, echipajul a izbutit sa scoata de pe "Santa Maria ata īncarcatura pretioasa, tunurile si proviziile. Lui Columb nu i-a ra-js decīt mica corabie "Nifia". Pe ea nu putea sa īncapa echipajul de pe tibele corabii, si Columb a hotarīt sa lase o parte din oameni pe Espa-la, iar cu ceilalti sa se īntoarca grabnic īn Spania.

Pe Espanola au ramas de buna voie 39 de spanioli deoarece viata '■ insula li se parea a fi usoara si sperau sa gaseasca aci mult aur. C°~ mb a dat ordin ca din resturile corabiei sfarāmate sa se construiasca o rtareata, a īnarmat-o cu tunuri scoase de pe "Santa Maria" si a ^ ovizii pentru un an. Aceasta prima asezare europeana īn Lumea


PRIMA   EXPEDIŢIE  A   LUI   COLUMB


161



fiinta īn urma catastrofei īntīmplate de craciun, a fost denu- ^d« ("Craciunul").  93  Cl

c              ^^d    (")

 n

olum               asca   Echipajul "Pintei" era de partea capitanului sau, iar

^-1-. « era comandata de fratele acestuia, Vicente. "Nu era momentul ^f'e pedepsiti vinovatii". Ambele corabii aveau sparturi. Toti marinarii a A sa se īnapoieze cīt mai repede īn patrie. La 16 ianuarie "Nina" si  l^ oceanului īndreptīndu-se spre Spania.

mita vIV" .anuarie 1493, Columb a iesit din portul Navidad si dupa doua
^a- tīlnit īn dreptul tarmului nordic al Espanolei corabia "Pinta".
zile a 1pinzon i_a asigurat pe amiral ca "a parasit flotila fara voia sa".
jy[artin                   ^ nevoit sa se prefaca a-1 crede, deoarece oricum nu putea

 au


Clumb                                                      ii"                       d

ĪNTOARCEREA ĪN SPANIA


Primele patru saptamīni calatoria a decurs īn conditii bune, dar la 12 februarie s-a stīrnit o furtuna. In noaptea de 13 spre 14 februarie Nina" a pierdut-o din vedere pe "Pinta" si cele doua corabii n-au mai izbutit sa se īntīlneasca. "La rasaritul soarelui vīntul s-a īntetit si valu­rile au devenit si mai amenintatoare... Nimeni nu credea ca vom izbuti sa scapam cu viata..." īn acele zile, Columb era cuprins de gīnduri negre: daca "Nina" se va scufun­da, lumea crestina nu va afla nici­odata de marea lui descoperire, "īl īnspaimīnta gīndul ca nu-si va desavīrsi [opera] ... El scrise pe un pergament tot ce a putut scrie despre descoperirile sale, implorīnd pe oricine īl va gasi sa-1 aduca la curtea regala. Apoi īnveli pergamentul īntr-o pīnza cerata, īl lega bine, porunci sa i se aduca un butoias de lemn si baga pergamentul īnauntru, ast­fel ca nimeni sa nu stie ce cu­prinde si ca toti sa creada ca ami­ralul īndeplineste un ritual. Apoi Porunci ca butoiasul sa fie arun­cat īn mare".

Furtuna  a  durat  patru  zile. m zorii celei de-a cincea zi cīnd

auT- -f        ai  Potolit,  marinarii bilit    i   Pamīnt ?i Columb a sta- & VaSUl se afla līn£a insu- °-re- Darau mai trecut trei

?      dNifia" a izbutit sa  una   din

lele


auT-  f* mai

" "               zile,   dupa   ce



Parasise   insulele   Azore,

1 deseoperirilor geografice. I.-II.

..Insula   spaniola".  Fortareata  Navidad (desen din 1493).


EPOCA   MARILOR   DESCOPERIRI   GEOGRAFICE

i dezlantuit din nou furtuna. Ea a adus corabia la tarmul portughez apropiere de Lisabona. De acolo amiralul a trimis un curier la curte' tala spaniola sa anunte īntoarcerea sa.

La 15 martie 1493 Columb a intrat īn portul Palos. In aceeasi zi a sosit olo "Pinta". Martin Pinzon a murit dupa cīteva zile de la īntoarcerea patrie.

Columb a adus īn Spania fericita veste despre pamīnturile descope-. e de el īn apus. El a adus putin aur si cītiva bastinasi cum nu mai fu_ ;era vazuti īn Europa si care au fost denumiti indice (indieni). El a us de asemenea plante si fructe ciudate, precum si pene de pasari ne-noscute.

Pentru a-si pastra monopolul descoperirii, genovezul a trecut si la «arcere date false īn jurnalul de bord.

O scurta dare de seama asupra rezultatelor primei expeditii (cea din-desnre marea descoperire) - care s-a raspīndit apoi īn toata Europa zeci de traduceri - a fost dictata de Columb, pe cīnd se afla īnca līnga uleie Azore, sub forma de scrisoare catre unul dintre protectorii sai .e finantasera expeditia, Luis Santangel sau Gabriel Sanchez, trezo-rul coroanei Aragonului.

"PRIMA ĪMPĂRŢIRE A LUMII"

stirea descoperirii "Indiilor de vest" de catre Columb nu putea sa -i alarmeze pe portughezi. Dupa parerea lor, prin aceasta fusesera īn-cate drepturile acordate Portugaliei īn 1452-1456 de catre papii de la na (Nicolae al V-lea si Calixt al III-lea), drepturi pe care le recu-cuse Castilia īn 1479 si care fusesera confirmate de papa Sixt al .lea īn 1481. Acesta era dreptul de a stapīni pamīnturile descoperite sud si est de capul Bojador "pīna la indieni". Acum li se parea ca In­ie scapa din rnīini. Doi domnitori "dintre cei mai crestini" - regina itiliei si regele Portugaliei - īsi disputau drepturile asupra teritoriilor dincolo de ocean. Castilia se bizuia pe dreptul primului descoperitor, Portugalia, pe hotarīrile papale anterioare. Singurul arbitru care pu­sa rezolve pe cale pasnica conflictul dintre regi era īnsusi papa de la na, autoritatea catolica suprema.

Pe vremea aceea era papa Alexandru al Vl-lea Borgia - una dintre ; mai īntunecate figuri din cīte s-au perindat pe tronul papal, un asa-si un desfrīnat, "cea mai desavīrsita īntruchipare a diavolului pe pa-it", dupa cum 1-^a caracterizat ironic Stendhal. Despre el circula īn )lul al XVI-lea zicala: "Papa nu face niciodata ceea ce spune". Con-poranul sau Machiavelli scria despre el: "Alexandru al Vl-lea n-a it vreodata altceva decīt sa īnsele pe oameni; aceasta era singura lui ocupare... N-a existat vreodata pe lume un om care sa fi cautat sa vinga cu mai multa tarie, care sa fi afirmat ceva cu juraminte mai  si care sa le fi respectat mai putin ca el". E putin probabil ca


PRIMA   EXPEDIŢIE  A  LUI  COLUMB


163



,- sa_i fi considerat pe acest Borgia, spaniol de origine (īnainte
portughez          ^ ^ ^ numea Rodrigo Langol Borja si era episcop al Car-

ele a f' a   r^ita.u nepartinitor īn acest conflict. Dar ei nu puteau sa nu de hotarīrea lui.

'Asa-numita    "prima    īm-___________________________________

re a  lumii"   din   1493  a

-rtire a  l fit facuta tocmai de mīinile

Liniile de demarcatie dintre spanioli si portughezi  (dupa Mon'son).

curate" ale lui Alexandru al VI-lea, "rob al robilor dom­nului". La 3 mai 1493, doua luni dupa īntoarcerea lui Co-lumb prin bula "Inter cetera" ( Printre altele")1 papa Ale­xandru al VI-lea a acordat coroanei castiliene drepturi asupra pamīnturilor pe care le-a descoperit sau avea sa le descopere īn viitor - "pa-mīnturi aflate īn regiunea partilor apusene si pe ocean" si care nu apartin nici unui rege crestin. Cu alte cuvinte, acest papa a acordat Castiliei īn apus aceleasi drepturi pe ca­re unul din predecesorii sai le acordase Portugaliei īn sud si est.

Dar chiar īn ziua urmatoare, la 4 mai 1493, a aparut o noua bula papala (a doua "Inter cetera"). īn aceasta bula, papa a īncercat sa defi­neasca mai precis drepturile Castiliei. El daruia īn posesiune vesnica regilor Castiliei "toate insulele si continentele... descoperite si cele care vor fi descoperite la apus si miazazi de linia ce merge de la polul arc­tic ... la polul antarctic.. . Linia mentionata trebuie sa se afle la o dis­tanta de o suta de leghe la apus si la miazazi de oricare dintre insulele ce sīnt cunoscute de obicei sub numele de insulele Azore si insulele papului Verde". Este vadit ca linia de demarcatie stabilita prin a doua bula "Inter cetera" nu poate fi trasata nici pe harta si nici pe glob. De pe a unei se stia cu precizie ca insulele Azore sīnt situate mult mai la vest e insulele Capului Verde. Cīt priveste expresia "la miazazi de linia de . . . pol.., pīna ia pOi «; adica la sud de meridian, ea este pur si implu absurda. Totusi, hotarīrea papala a stat la baza tratativelor di-ti dintre spanioli si portughezi, care s-au terminat prin īncheie-t         īn orasul Tordesillas (7 iunie 1494).

īncepeauU         (actele   solemne)   papale   poarta   ca   titlu   primele   doua   cuvinte   cu   caie

11*


EPOCA   MARILOR   DESCOPERIRI   GEOGRAFICE

Portughezii se īndoiau īnca   pe  atunci   ca   Columb   ar   fi ajuns   t a1 si de aceea nu mai staruiau ca spaniolii sa renunte complet la c-n jriile peste ocean,  īnsa  cereau  ca linia de demarcatie (asa-numitui eridian papal") sa fie mutata mai departe, spre apus. Dupa dis w\-elungate, cele doua'parti au cazut de acord ca linia sa fie trasata \l i de leghe vest de insulele Capului Verde. Alexander Supan, cunoscut graf   de   la  sfīrsitul   secolului   XlX-lea -  īnceputul    secolului   aj -lea, a emis o ipoteza foarte verosimila cu privire la scopul pe care-1 Ur_ .eau portughezii: "Probabil ca Portugalia nu urmarea decīt sa-si asigure e maritime din regiunea Africii. Navigatia de-a lungul coastelor con-uia o etapa depasita a descoperirilor; se stia īnca pe atunci ca navi-ia īn regiunea Africii de sud impune o deviere spre apus pentru a se ta vīntul neprielnic, adica alizeele de sud-est (de altfel, primul care ieut un asemenea ocol a fost Vasco da Gama īn 1497). Portughezii nu au ca folosind acest drum sa fie īn pericol de a depasi linia de demar-e. De aceea, meridianul de demarcatie dintre sfera portugheza de in­se, cum am spune astazi, īn rasarit si cea spaniola īn apus a fost fixat 570 de leghe vest de insulele Capului Verde..." La alcatuirea tratatului de la Tordesillas s-a repetat vechea greseala, nume s-a omis sa se mentioneze de la care din insulele Capului Verde mie numarate cele 370 de leghe si despre ce fel de leghe e vorba. Se ?a doar presupune ca socoteala trebuia facuta īn leghe romane (leghea ana este egala cu 5 920 mtr.), deoarece aceasta masura este mentio-i pentru prima oara īn cea de-a doua bula "Inter cetera" a papei de toma. In afara de aceasta, pentru cosmografii din epoca marilor des-sriri, transformarea a 370 de leghe īn grade de longitudine era foarte ula, īntrucīt īn acea vreme nu se cunostea precis marimea globului līntesc.

Dar, oricīt de mari erau aceste diferente (pīna la 5°,5r), ele sīnt in-» fata de greselile care se faceau din pricina ca pe vremea aceea oa-ii nu stiau sa determine longitudinea nici macar cu aproximatie; r si īn secolul al XVI-lea se produceau din aceasta cauza greseli de e 45°.

Dupa parerea multor istorici, īn anii 1493-1494, Portugalia si Casti-rmareau īn mod vadit sa īmparta īntre ele globul pamīntesc, cu toate ī bula "Inter cetera" si īn tratatul spaniolo-portughez din 1494 se in-o singura linie de demarcatie, si anume cea din oceanul Atlantic, chiar īn 1495 portughezul Ferrer a formulat o parere opusa, proba-nai corespunzatoare adevaratelor intentii ale "īnaltelor parti con-ante": el socotea ca linia de demarcatie este fixata numai pentru ca e castiliene sa aiba dreptul de a face descoperiri la vest, iar cele

si īn Spania existau unii oameni care se īndoiau de aceasta. Astfel, a ajuns pīnā o scrisoare trimisa din Barcelona īn 1493 de Pedro Martir, un cronicar din acea Scrisoarea cuprinde urmatoarele fraze sceptice:  "Un oarecare  Colon  a ajuns pīna

ipozii apuseni, pīna la tarmul Indiei, cum crede  el.  El  a descoperit multe insule;

supune ca este vorba tocmai de insulele despre care cosmografii cred ca ar fi līnga  Indii,  dincolo  de  Oceanul  de  rasarit.   Nu  pot  sa  contest  acest  lucru,  de?i

presia  ca  marimea globului pamīntese impune  o  alta  concluzie".


A  DOUA EXPEDIŢIE  A  LUI   COLUMB                                                                          165

h ze la est lC*e j,meridianul papal". In realitate, e putin probabil portug ' fantre autorii bulelor papale sau dintre expertii īntruniti īn ca vr^u Ţ^jjg.giiias sa fi putut prevedea, īnainte de īncheierea primei ex-1494 ta ^ jurui lumii a lui Magellan (1522), ca spaniolii si portughezii, . tīnd īn directii opuse, se vor īntīlni īntr-adevar la "antipozi". Exis-tnain oceanujuj Mondial unic care īnconjura tot universul a fost dove-īf? abia dupa calatoria lui Magellan īn jurul lumii. Scopul demarcatiei d nU īmpartirea globului pamīntesc īntre Spania si Portugalia, ci nu-eTa- indicarea unor cai diferite pe care puterile maritime rivale sa desco­pere pamīnturi noi.












Document Info


Accesari: 4364
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )