Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































REFORMA AGRARA

istorie












ALTE DOCUMENTE

Desoperiri ale secolului al XIX-lea
Lupta antiotomana sub conducerea lui Iancu de Hunedoara si Vlad Tepes
EUROPA COMUNITARA.PRINCIPALELE TRATATE
intre imobilism si aspiratie democrata
ROMANIA IN PERIOADA ANILOR 1941 -1944
POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA
CUCERIREA DEFINITIVA A SIBERIEI APUSENE
Antichitatea si Evul Mediu
TERMENI ISTORICI - TEZA NATIONALA
Franta in timpul minoritatii lui Ludovic XIV








REFORMA AGRARA







Cap.1 INTRODUCERE


Reforma agrara din 1864, abolind claca si improprietarind majoritatea taranilor a constituit un eveniment important in procesul de faurire a Romaniei Moderne. Totodata, reforma din 1864, modi 949e43j ficand substantial regimul propietatii si al relatiilor agrare, a influentat dezvoltarea economica si social politica a tarii. Aceasta reforma reprezinta piatra de hotar in studierea situatiei taranimii.

Cap.2 STADIUL DE DEZVOLTARE A AGRICULTURII DIN PRINCIPATE IN PERIOADA PREMERGATOARE REFORMEI AGRARE DIN 1864



In complexul vietii agrare din Tara Romaneasca si Moldova, gospodaria mosiereasca detinea cea mai mare parte din teritoriu si era totodata principalul producator de marfuri agricole - pe rezerva sau indirect prin obtinerea si apoi desfacerea unei inseminate parti din produsele cultivate de tarani pe locurile "legiuite" si "prisoase" - indeosebi in ceea ce privea graul si plantele industriale. Taranul era producatorul agricol direct pe loturile asa-zise legiuite, pe prisoase si in buna masura sip e rezerva mosiereasca; la randul lor taranii liberi isi lucrau in mod direct proprietatile, fie individuale fie devalmasate.

Un rol important continua s ail aiba arendasia deosebit de extinsa in tara romaneasca si intr-o suficienta masura si in Moldova, in special pe asezamintele mosiilor religioase. Portiuni uriase din teritoriul cultivabil al Principatelor erau inca in paragina, insa in anii premergatori reformei agrare se remarca totusi o evidenta crestere a suprafetei cultivabile.

Din cauza tehnicii inapoiate, a lipsei de masini, a neputintei practicarii unei agriculturi intensive si in conditiile mentinerii relatiilor feudale, limitarea pamatului cultivat de taran in sensul acapararii si inlcluderii sale in rezerva mosiereasca reprezenta un fenomen characteristic in anii premergatori reformei din 1864. Analiza repartitiei culturilor inauntrul suprafetei cultivate, a productiei agricole si a produselor cerealiere exportate in anii premergatori reformei da o serie de informatii importante pentru cunoasterea stadiului de dezvoltare a agriculturii din acea vreme.

Puterea de rodire a solului Principatelor era recunoscuta. "Fertilitatea solului este prodigioasa - scria Le Cler - : cele mai frumoase campii din Franta si Belgia, cele mai roditoare vai din Piemont si din Lombardia, cele mai bogate teritorii din Algeria, sunt inferioare terenurilor arabile din Principatele Dunarene . "

Caracterul inapoiat al tehnicii aparea chiar de la inceputul ciclului de productie agricol annual, de la modalitatea de efectuare a araturilor, chiar si mici operatiuni intermiediare premergatorea recoltei nu se desfasurau la nivelul cerut, ceea ce facea ca rezultatele muncii taranilor din Principate sa fie scazute si ca productivitatea sa fie redusa. Aceste deficiente de natura tehnica nu erau compensate prin folosirea ingrasamintelor, care sa ridice capacitatea de productie a solului . Nivelul tehnic al agriculturii din principate in preajma reformei din 1864 era inferior, nu putea sa asigure o cultura intensive si frana pregresul in agricultura.

Desi tehnica Agricola avea in general un character necorespunzator este totusi de observat ca in deceniul si jumatate urmator revolutiei din 1848 se remarcau - mai des in anii imediat premergatori reformei din 1864 - unele evidente progre. In conditiile dezvoltari agriculturii s-a simtit din ce in ce mai accentuat necesitatea de a sporii mana de lucru utilizata in agricultura. Necesitatile de sporire a productiei agricole, carora claca nu le facea fata, au creat in Principate o criza a mainii de lucru, determinataatat de relatiile necorespunzatoare statului de dezvoltare a productiei agricole cat si de nerentabilitatea si prodcutivitatea scazuta a muncii clacasului.

Insemnat mai este avantul pe care l-a luat in Principate in perioada premergatoare reformei agrare din 1864, cresterea viermilor de matase. Dezvoltarea serciculturii a fost inlesnita prin izbucnirea in Occident a unei boli a gandacilor de matase, care silise tarile occidentale la massive importuri de gogosi de matase si de seminte de viermi de matase. In aceste conditii sericicultura luase un avant deosebit.

Concluzie! Agricultura din principate se gasea in preajma reformei din 1864 intr-un stadiu de dezvoltare care impune o schimbare a regimului agrar existent. Desi franate de mentinera relatiilor feudale, elementele capitaliste patrunse in sistemul agrar feudal, il subminau si impuneau inlaturarea lui. Mentinerea regimului clacii nu mai era compatibila cu necesitatiile dezvoltarii agriculturii in noile conditii create pentru formarea statului national, cu nivelul general de dezvoltare economica a acestui stat.
































Cap. 3 PROBLEMA AGRARA IN DEZBATEREA ADUNARILOR   AD-HOC SI A COMISIEI DE INFORMARE A PUTERILOR GARANTE



.Mult timp problema a reusit a fi ocolita insa la 18/30 decembrie 1857 problema agrara a intrat in dezbaterea sedintei plenare a Adunarii ad-hoc. Taranii cereau inlaturarea constrangerii extraeconomice si in special a bataii, inlaturarea beilicurilor, havalelelor, birului de cap si in general a ansamblului de relatii feudale care grevau viata agrara. Deputatii tarani mai pretindeau instituirea unei administratii satesti de sine statatoare si apoi isi exprimau cerintele privind probleme cele mai arzatoare legate de viitoarele relatii agrare dintre tarani si stapanii de mosii. Ei cereau "caderea boierscului", oferindu-se sa rascumpere claca, si, totodata, pretindeau improprietarirea lor cu pamant pana la 2/3 din cuprinsul mosiilor .







Cap.4 PROIECTUL DE LEGE RURALA AL COMISIEI CENTRALE (1860-1862)



. Mesajul domnesc pe care Lexandru Ioan Cuza l-a lansat apoi, in decembrie 1854 , a cuprins un amplu capitol consacrat chestiunii proprietatii, Cuza vrand sa sublinieze prin aceasta inca o data necesitatea de a se da o rezolvare acestei probleme.




, iar capitolul si articolul ultim din proiectul Comisiei Centrale referitor la instituirea creditului funciar este inlaturat .









































Cap.5 LEGEA RURALA DIN 1864






Un project de Mihail Sturza, datant de 1857, pour l'organisation des Principautẻs Roumaines, in "Revue Roumaine", 1966)




Marcel Emerit , Victor Place et la politique francaise en Roumanie ả l'ẻpoque de l'Union, Bucuresti, 1931

Acte si legiuri., vol. II

Reforma.

Astfel, se stabilea ca "la locurile de munte si podgorii" cele 40 de prajini acordate fiecarei familii pentru pamantul communal urmau a fi date chiar langa locurile de casa si gradina ale fiecaruia.De asemenea se stabilea interzicerea pentru prorietari de a opri adaparea vitelor locuitorilor la iazuri, locuitorii trebuind in schimb a ajuta la intretinerea acestora; in sfarsit hotarnicirea pamantului communal trebuia executata "sub privegherea consiliului comunal".

Acte si legiuri. vol. II

Textul legii votate a fost inaintat la 15 iunie 1862, promulgarea si sanctionarea sa nu a mai avut loc insa niciodata.

A.D.Xenopol, Domnia lui Cuza Voda, vol. II, Iasi, 1903

T.W.Riker, Cum s-a infaptuit Romania, Bucuresti, 1944



loading...










Document Info


Accesari: 10690
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )