Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ROMANIA IN CONTEXTUL RELATIILOR INTERNATIONALE DIN ANII 1938 - 1940

istorie












ALTE DOCUMENTE

ROMA ANTICA
CIVILIZAŢIA sI CULTURA ROMANĂ
Letopisetul Tarii Moldovei
Pintilie Iacob - VREMURI DE BĂJENIE sI SURGHIUN
DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD
CELE TREI DINASTII REGALE CHINA
NAPOLEON BONAPARTE
PARTIDELE POLITICE IN PRIMUL DECENIU INTERBELIC[1]
JACQUES LE GOFF - CIVILIZATIA OCCIDENTULUI MEDIEVAL 2
S-a implinit pohta de veacuri a Neamului

ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE DIN ANII 1938 - 1940

12.1. Grigore Gafencu despre politica externa

Faptul de a vizita în toiul framântarilor europene, rând pe rând, Berlinul, Londra, Parisul si Roma era îndraznet. Era si mai îndraznet de a spune, pretutindeni, cu aceeasi sinceritate, cuvinte de pace. Îndrazneala a izbutit deplin. Dosarele pe care le-am adus cu mine din calatorie - cele mai bogate dosare din câte au fost întocmite de un Minstru de Externe român - au dovedit, ca de altfel marturisirile din presa si din public, ca politica noastra a fost înteleasa si pretuita.



Am cautat sa întaresc pozitiile astfel câstigate, strângând legaturile între statele din Întelegerea Balcanica. Calatoria la Ankara si la Atena nu era fara riscuri. Puteam slabi încrederea Berlinului si Romei în politica noastra, schimbând cuvinte bune cu turcii, tocmai în toiul mult discutatelor negocieri anglo-franco-turce. Totusi, nu era cu putinta, într-o politica de cumpana dreapta, sa nu sprijinim independenta tarii pe temelia fireasca a unei întelegeri, care pentru noi se exprima îndeosebi printr-o strânsa prietenie, cu stapân 616i82g ii Strâmtorilor. [...]

Politica noastra de echilibru ne pregatise, în caz de razboi, pentru o politica de neutralitate. Când Germania a declarat razboi Poloniei, nu aveam de intervenit. Polonia respinsese în mai multe rânduri propunerea noastra - pe care nu am impus-o de altfel niciodata cu prea multa energie - de a da aliantei noastre un caracter general, "erga omnes". Cel din urma refuz l-am primit în timpul calatoriei mele la Berlin, când între Cracovia si Katowice am calatorit cu Beck. Nu am insistat.

Interventia Rusiei, fireste, ne-ar fi putut pune într-o situatie grea. Trupele rusesti au trecut însa hotarul polon chiar în ziua în care guvernul polon, în frunte cu presedintele Moscicky si maresalul Rydz Smigli, s-a refugiat în România. Alianta noastra cu Polonia era o chestiune ce nu se mai punea.

Vointa noastra de neutralitate, care se afirmase de la începutul conflictului si capatase o consfintire oficiala prin cele doua comunicate - al Consiliului de Ministri si al consilierilor regelui - a fost întarita înca în urma interventiei rusesti si dupa ce Rusia ne-a împartasit si noua, ca si celorlalte state vecine, hotarârea ei de a pastra fata de noi o atitudine de neutralitate.

Întelegerile germano-ruse de la Moscova si ocuparea de catre Rusia a Galitiei orientale ne-au asezat în fata unor probleme noi.    

Grigore Gafencu, Însemnari politice (1929-1939), Editie si postfata de Stelian Neagoe, Bucuresti, Editura Humanitas, 1991, pp. 340-341

12.2. Articolul "Fereste-te popor al meu, caci mari primejdii ti se pregatesc", de Nicolae Iorga

                                       (23 mai 1938)

Ceea ce era de asteptat, s-a produs. Sensul economic, nedespartit de cel politic, al cuceririi Austriei, de catre Reichul hitlerist, s-a învederat prin discursul d-lui Göring.

Austria nu este un adaos oarecare la complexul de vechi state germanice, din care s-a alcatuit Imperiul în cele trei forme ale sale; Austria nu este un hotar, cum nici nu poate admite doctrina nazista, care leaga drepturile statului german, în orice tara, de prezenta acolo a unei populatii germanice, numeroasa, sau foarte putin numeroasa, întinzând astfel o linie de coloare neagra pâna peste România la tarmul Euxinului si pe deasupra Euxinului pâna în regiunea Caucasului. Austria este un popas pe o linie de înaintare pregatita cu cea mai mare grija si pentru care poporul german, entusiasmat de noua doctrina, este capabil sa aduca si cele mai mari sacrificii; Austria este un punct de plecare.

Este, asa cum a spus omul care cugeta pentru seful statului german, "poarta catre Rasarit".

si Austria de odinioara avea astfel de intentii în domeniul cultural, atunci când se inaugura, provocând cele mai vehemente protestari românesti întrupate si în bustul de la Iasi al lui Grigore Voda Ghica[1], socotit ca o jertfa a politicei austriace în chestiunea Bucovinei, Universitatea din Cernauti, menite sa cheme la cultura, în ciuda celei din Iasi, cea mai apropiata universitate româneasca, pe barbarii din acest Orient al Europei. Înca de pe vremea lui Bismarck[2] exista, în tovarasie cu Austria în forma monarhiei austro-ungare, avântul catre Rasarit cuprins în formula, celebra odinioara si pe urma prea mult uitata, de Drang nach Osten.

[1] Grigore al III-lea Ghica (1761-1767, 1774-1777), domnitor în Moldova, asasinat la ordinul sultanului, la cererea împaratului de la Viena, pentru ca s-a împotrivit anexarii de catre Austria habsburgica a unei importante  parti din nordul Moldovei.

[2] Bismarck, Otto (1815-1898), om politic german, prim-ministru al Prusiei (din 1862), realizator al unificarii Germaniei (1864-1871)

Mai mult înca, ocupatia austriaca strecurata dibaciu în timpul razboiului dintre rusi si turci, care a precedat pe al Crimeii[3], actiune presintata la Constantinopol, ca un mijloc de a garanta Sultanului, împotriva Ţarului, pastrarea acestei "provincii" de la Dunare, ocupatia aceasta se facea în numele dreptului natiunii germane de a stapâni pâna la gurile Dunarii, ale carei izvoare le detine, si marturisirile contemporane ale oamenilor de stat si ofiterilor austriaci, arata cu câta durere, peste planurile mari economice, care se alcatuisera, s-a facut, întârziind cât a fost cu putinta, retragerea din Bucuresti si Iasi a trupelor chesaro-craiesti. [...]

[3] Izbucnit în 1853 si încheiat în 1856

Dupa aceasta recapitulare istorica, se poate vedea ca planul d-lui Göring, "poarta catre Rasarit", prin Dunarea de hegemonie germana, este numit continuarea unor sfortari care au trecut pe rând prin deosebite forme si care nu represinta altceva decât afluxul puternicei vitalitati a unei rase, care se crede chemata a stapâni lumea.          




                                                               "Timpul", din 23 mai 1938

12.3. Mesajul oficial difuzat de postul de radio Praga în legatura cu pozitia României fata de Cehoslovaci [1]

[1] În conditiile semnarii Acordului de la München (29-30 septembrie 1938), Ceho-slovacia a fost fortata sa cedeze Germaniei regiunea sudeta, punându-se astfel baza dezmembrarii acestui stat.

(2 noiembrie 1938)

Cercurile oficiale cehoslovace, împreuna cu întreaga presa si opinia publica, au luat cunostinta cu cele mai adânci sentimente de recunostinta  de atitudinea guvernului regal român în fata ultimelor tratative internationale privitoare la problemele generale din Europa centrala si,  mai ales, în fata problemelor cehoslovace si subcarpato-ruse.

În aceste clipe grele, politica României a dovedit calitati cu adevarat cavaleresti. Numai la nevoie se cunosc prietenii adevarati; si poporul ceh, împreuna cu cel slovac, au avut, în nenorocirea lor, mângâierea de a putea constata lealitatea desavârsita a României si nobilului ei rege, caruia acum doi ani i-au facut în împrejurari mult mai senine o primire plina de entuziasm. Cehoslovacii nu vor uita niciodata dovezile de cinste si credinta pe care i le-au dat poporul român si nobilul sau rege.

                                                                           Timpul, din 4 noiembrie 1938

12.4. Tratat asupra promovarii raporturilor economice între Regatul României si Reichul German [1]

[1] Tratatul se înscrie într-o serie întreaga de acte de acest gen semnate de România, cum ar fi: acordul economic cu Franta (31 martie 1939) si acordul economic cu Anglia (31 mai 1939).

(23 martie 1939)

Art. I. În vederea colaborarii dintre Partile Contractante va fi întocmit, ca o completare a actualei reglementari a schimburilor economice româno-germane,
un plan economic pe mai multi ani care va mentine ca principiu de baza echilibrarea schimburilor economice reciproce.

Planul economic, pe de o parte, va tine socoteala de cerintele de import german, iar, pe de alta, de posibilitatile de dezvoltare ale productiunii române, de necesitatile interne române si de nevoile schimbului economic al României cu alte tari.

Planul se va extinde îndeosebi asupra:

1. a) Dezvoltarii si orientarii productiei agricole române. În acest scop, dupa un prealabil schimb de experiente al organelor competente ale ambelor parti, se va proceda si la cultura de noi produse agricole, precum si la intensificarea celor ce sunt de pe acum cultivate, mai ales a furajelor oleaginoase si a plantelor textile;

b) Dezvoltarii industriilor agricole existente si înfiintarii  de noi industrii agricole si de instalatiuni de prelucrare.

2. a) Dezvoltarii economiei românesti silvice si a lemnului;

b) Crearii de exploatari si industrii forestiere întrucât vor aparea necesare în raport cu cele de la punctul 2 a).

3. a) Livrarii de masini si de instalatiuni pentru exploatarile miniere din România;

b) Fundarii de societati mixte româno-germane pentru deschiderea si valorificarea calcopiritei din Dobrogea, minereurilor de crom din Banat, minereurilor de mangan din regiunea Vatra Dornei - Brosteni.

De asemenea, va fi examinata valorificarea zacamintelor de bauxita si eventual crearea unei industrii de aluminiu.

4. Fundarii unei societati mixte româno-germana, care se va ocupa cu exploatarea petrolului si cu executarea unui program de foraj si de prelucrare a titeiului.

5. Colaborarii pe teren industrial.

6. Crearii de zone libere în care se vor instala întreprinderi industriale si comerciale, si constructii, în aceste zone libere, de antrepozite si  instalatiuni de transbordare pentru navigatia germana.

7. Livrarii de armament si echipament pentru armata, marina, aviatia româna si industria de armament.

8. Dezvoltarii cailor de comunicatie si a mijloacelor de transport, al retelei de drumuri si a cailor de apa.




9. Construirii de instalatii de utilitate publica.

10. Conlucrarii dintre bancile române si germane, în interesul ambelor tari, îndeosebi pentru înfiintarea diverselor afaceri. [...]

Art. V. Prezentul tratat va fi ratificat. El intra în vigoare o luna dupa schimbul documentelor de ratificare, care se va face la Berlin, cât mai curând posibil. Partile  Contractante îl vor aplica provizoriu, chiar de la data semnarii.

Tratatul ramâne în vigoare pâna la 31 martie 1944. Daca nu este denuntat un an înainte de aceasta data, se prelungeste pe timp nedefinit. El poate, în acest caz, sa fie denuntat oricând, cu respectarea unui termen de preaviz, de un an, la sfârsitul fiecarui trimestru calendaristic.

Semnat la Bucuresti, în text român si german, fiecare în câte doua   exemplare, la 23 martie 1939.

                                                   Monitorul oficial, din 2 iunie 1939

12.5. Garantiile Marii Britanii si Frantei acordate Greciei si României

(13 aprilie 1939)

a) Declaratiile lui Neville Chamberlain în Camera Comunelor

Profit prin urmare de acest prilej pentru a declara în numele guvernului Maiestatii Sale ca atribuim cea mai mare importanta înlaturarii oricarei tul-burari prin forta amenintarilor sau oricarei schimbari prin forta a statu-quo-ului din Mediterana si Peninsula Balcanica.

 În consecinta, am ajuns la concluzia ca în cazul unei actiuni care ar fi luata si care ar ameninta precis independenta Greciei si a României si care ar fi considerate de catre guvernul grec si român respectiv ca vital sa reziste cu fortele lor nationale, guvernul Majestatii Sale se simte legat  de a da imediat guvernelor grec si român, dupa cum va fi cazul, tot sprijinul pe care-l are în puterile sale.

 Comunicam aceste declaratii guvernelor si puterilor interesate, în special Turciei, ale carei strânse relatii cu guvernul grec sunt cunoscute si stiu ca guvernul francez va face declaratii similare astazi dupa amiaza.

b) Declaratiile lui Edouard Daladier facute presei

Guvernul francez atribuie cea mai mare importanta prevenirii oricarei modificari impusa cu forta sau prin amenintari cu forta statu-quo-ului în  Mediterana si în Peninsula Balcanica.

Luând în considerare îngrijorarile speciale pe care evenimentele din ultimele saptamâni le-au facut sa apara, guvernul francez a dat în consecinta  României si Greciei asigurarea speciala ca în cazul când o actiune ar fi întreprinsa împotriva lor, actiune care ar ameninta clar independenta României sau Greciei, si împotriva careia guvernul român sau guvernul grec ar socoti ca este în interesul sau vital sa reziste cu fortele sale nationale, guvernul francez
s-ar socoti angajat sa-i dea imediat întreaga asistenta ce-i sta în putinta.

Guvernul englez a adoptat aceeasi atitudine.

Universul, din 15 aprilie 1939

12.6. Comunicat privind neutralitatea României

(6 septembrie 1939)

Ministrul Casei Regale face cunoscut:

1. Maiestatea Sa regele, convocând consilierii regali, sedinta a avut loc astazi 6 septembrie, ora 16, la palatul Cotroceni.

2. Dupa expunerea presedintelui Consiliului de Ministri, ministru al apararii nationale, si a ministrului afacerilor straine asupra politicii externe a guvernului fata de evenimentele internationale în curs, Consiliul în unanimitate a aprobat actiunea diplomatica urmata si masurile militare luate pentru apararea fruntarii lor.

3. Consiliul, în unanimitate, a hotarât observarea stricta a regulilor neutralitatii stabilite prin conventiunile internationale fata de beligerantii din actualul conflict.

4. Au luat parte:

Domnii: Armand Calinescu, presedintele Consiliului de Ministri;

General Arthur Vaitoianu, consilier regal;

Dr. Al. Vaida-Voevod, consilier regal;

Gh. Gh. Mironescu, consilier regal;

Prof. N. Iorga, consilier regal;

Dr. C. Angelescu, consilier regal;



Gh. Tatarescu, consilier regal;

C. Argetoianu, consilier regal;

General adj. E. Ballif, consilier regal;

Gr. Gafencu, ministru al afacerilor straine.

                                                                           Bucuresti, 6 septembrie 1939.

                                                   "Monitorul oficial", din 7 septembrie 1939

12.7. Nota privind initiativa României pentru constituirea unui "bloc al neutrilor"[1]

[1] Nota trimisa de ambasadorul german la Moscova, F. M. Schulenberg, catre ministrul afacerilor externe al Germaniei, în fapt o copie a notei remisa de ambasadorul Turciei lui Molotov, care i-a comunicat-o lui Schulenberg, cerându-i sa precizeze pozitia guvernului sau.

               (Moscova, 14 noiembrie 1939)     

Guvernul român, având în vedere constituirea unui bloc al statelor din sud-estul european, a supus guvernului Republicii Turce propunerile urmatoare care ar trebui sa serveasca drept baza a unei astfel de alcatuiri.

a) Neutralitatea absoluta în limitele actuale ale razboiului.

b) Tratat de neagresiune între statele participante la bloc.

c) În cazul când un stat membru al blocului ar fi victima unei agresiuni, pastrarea cel putin a unei neutralitati binevoitoare fata de acel stat.

d) Reducerea la un nivel normal, de catre toate statele membre ale blo-cului, a masurilor militare la frontierele lor comune.

e) Contacte directe între ministerele afacerilor externe ale statelor mem-bre ale blocului, precum si schimburi de informatii politice si economice.

f) Masuri economice pe baza apartenentei la bloc.

O nota explicativa, trimisa de guvernul român, remarca faptul ca adeziunea la bloc nu afecteaza în nici un fel angajamentele actuale ale participantilor, si ca, pe lânga membrii Întelegerii Balcanice, pot sa adere Bulgaria, Ungaria si Italia.

Alexandru Vianu, Constantin Buse, Zorin Zamfir, Gheorghe Badescu, Relatii internationale în acte si documente, vol.II. 1939-1945, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1976, pp. 28-29

12.8. Raoul Bossy despre "blocul neutrilor"

Instructiunile de la Ministerul nostru al Afacerilor Straine îmi arata care este punctul de vedere al Guvernului român asupra posibilitatii constituirii unui bloc neutru în sud-estul Europei. Bazele pe care ar urma sa se alcatuiasca un asemenea bloc trebuie sa fie urmatoarele:

1. Neutralitatea desavârsita în cadrul actualului conflict;

2. Declaratie de neagresiune între statele membre ale blocului, obligatiile de asistenta mutuala stipulate între unele din acele state ramânând în vigoare;

3. În cazul unei agresiuni externe împotriva unuia din statele facând parte din bloc, celelalte urmând sa pastreze cel putin o neutralitate binevoitoare fata de statul atacat;

4. Nominalizarea masurilor militare luate la frontierele comune;

5. Stabilirea unui contact direct între ministrii afacerilor straine ai statelor din bloc si schimb de informatii politice si economice între guvernele respective;

6. Adoptarea unor masuri de ordin economic pe baza comunitatii de interese.

Primele sondaje facute în acest sens de diplomatia româna par sa fi trezit, în principiu, un ecou formidabil nu numai în statele Întelegerii Balcanice, dar chiar în cele doua grupari de puteri beligerante.

Raoul Bossy, Amintiri din viata diplomatica (1918-1940), vol. II. 1938-1940, Editie si indice de Stelian Neagoe, Bucuresti, Editura Humanitas, 1993, p. 175












Document Info


Accesari: 2956
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )