Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































ROMANIA IN CONTEXTUL RELATIILOR INTERNATIONALE DIN ANII 1938 - 1940

istorie












ALTE DOCUMENTE

ROMA ANTICA
CIVILIZAŢIA sI CULTURA ROMANĂ
Letopisetul Tarii Moldovei
Pintilie Iacob - VREMURI DE BĂJENIE sI SURGHIUN
DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD
CELE TREI DINASTII REGALE CHINA
NAPOLEON BONAPARTE
PARTIDELE POLITICE IN PRIMUL DECENIU INTERBELIC[1]
JACQUES LE GOFF - CIVILIZATIA OCCIDENTULUI MEDIEVAL 2
S-a implinit pohta de veacuri a Neamului

ROMĀNIA ĪN CONTEXTUL RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE DIN ANII 1938 - 1940

12.1. Grigore Gafencu despre politica externa

Faptul de a vizita īn toiul framāntarilor europene, rānd pe rānd, Berlinul, Londra, Parisul si Roma era īndraznet. Era si mai īndraznet de a spune, pretutindeni, cu aceeasi sinceritate, cuvinte de pace. Īndrazneala a izbutit deplin. Dosarele pe care le-am adus cu mine din calatorie - cele mai bogate dosare din cāte au fost īntocmite de un Minstru de Externe romān - au dovedit, ca de altfel marturisirile din presa si din public, ca politica noastra a fost īnteleasa si pretuita.




Am cautat sa īntaresc pozitiile astfel cāstigate, strāngānd legaturile īntre statele din Īntelegerea Balcanica. Calatoria la Ankara si la Atena nu era fara riscuri. Puteam slabi īncrederea Berlinului si Romei īn politica noastra, schimbānd cuvinte bune cu turcii, tocmai īn toiul mult discutatelor negocieri anglo-franco-turce. Totusi, nu era cu putinta, īntr-o politica de cumpana dreapta, sa nu sprijinim independenta tarii pe temelia fireasca a unei īntelegeri, care pentru noi se exprima īndeosebi printr-o strānsa prietenie, cu stapān 616i82g ii Strāmtorilor. [...]

Politica noastra de echilibru ne pregatise, īn caz de razboi, pentru o politica de neutralitate. Cānd Germania a declarat razboi Poloniei, nu aveam de intervenit. Polonia respinsese īn mai multe rānduri propunerea noastra - pe care nu am impus-o de altfel niciodata cu prea multa energie - de a da aliantei noastre un caracter general, "erga omnes". Cel din urma refuz l-am primit īn timpul calatoriei mele la Berlin, cānd īntre Cracovia si Katowice am calatorit cu Beck. Nu am insistat.

Interventia Rusiei, fireste, ne-ar fi putut pune īntr-o situatie grea. Trupele rusesti au trecut īnsa hotarul polon chiar īn ziua īn care guvernul polon, īn frunte cu presedintele Moscicky si maresalul Rydz Smigli, s-a refugiat īn Romānia. Alianta noastra cu Polonia era o chestiune ce nu se mai punea.

Vointa noastra de neutralitate, care se afirmase de la īnceputul conflictului si capatase o consfintire oficiala prin cele doua comunicate - al Consiliului de Ministri si al consilierilor regelui - a fost īntarita īnca īn urma interventiei rusesti si dupa ce Rusia ne-a īmpartasit si noua, ca si celorlalte state vecine, hotarārea ei de a pastra fata de noi o atitudine de neutralitate.

Īntelegerile germano-ruse de la Moscova si ocuparea de catre Rusia a Galitiei orientale ne-au asezat īn fata unor probleme noi.

Grigore Gafencu, Īnsemnari politice (1929-1939), Editie si postfata de Stelian Neagoe, Bucuresti, Editura Humanitas, 1991, pp. 340-341

12.2. Articolul "Fereste-te popor al meu, caci mari primejdii ti se pregatesc", de Nicolae Iorga

Ceea ce era de asteptat, s-a produs. Sensul economic, nedespartit de cel politic, al cuceririi Austriei, de catre Reichul hitlerist, s-a īnvederat prin discursul d-lui Göring.

Austria nu este un adaos oarecare la complexul de vechi state germanice, din care s-a alcatuit Imperiul īn cele trei forme ale sale; Austria nu este un hotar, cum nici nu poate admite doctrina nazista, care leaga drepturile statului german, īn orice tara, de prezenta acolo a unei populatii germanice, numeroasa, sau foarte putin numeroasa, īntinzānd astfel o linie de coloare neagra pāna peste Romānia la tarmul Euxinului si pe deasupra Euxinului pāna īn regiunea Caucasului. Austria este un popas pe o linie de īnaintare pregatita cu cea mai mare grija si pentru care poporul german, entusiasmat de noua doctrina, este capabil sa aduca si cele mai mari sacrificii; Austria este un punct de plecare.

Este, asa cum a spus omul care cugeta pentru seful statului german, "poarta catre Rasarit".

si Austria de odinioara avea astfel de intentii īn domeniul cultural, atunci cānd se inaugura, provocānd cele mai vehemente protestari romānesti īntrupate si īn bustul de la Iasi al lui Grigore Voda Ghica[1], socotit ca o jertfa a politicei austriace īn chestiunea Bucovinei, Universitatea din Cernauti, menite sa cheme la cultura, īn ciuda celei din Iasi, cea mai apropiata universitate romāneasca, pe barbarii din acest Orient al Europei. Īnca de pe vremea lui Bismarck[2] exista, īn tovarasie cu Austria īn forma monarhiei austro-ungare, avāntul catre Rasarit cuprins īn formula, celebra odinioara si pe urma prea mult uitata, de Drang nach Osten.

Grigore al III-lea Ghica (1761-1767, 1774-1777), domnitor īn Moldova, asasinat la ordinul sultanului, la cererea īmparatului de la Viena, pentru ca s-a īmpotrivit anexarii de catre Austria habsburgica a unei importante parti din nordul Moldovei.

Bismarck, Otto (1815-1898), om politic german, prim-ministru al Prusiei (din 1862), realizator al unificarii Germaniei (1864-1871)

Mai mult īnca, ocupatia austriaca strecurata dibaciu īn timpul razboiului dintre rusi si turci, care a precedat pe al Crimeii[3], actiune presintata la Constantinopol, ca un mijloc de a garanta Sultanului, īmpotriva Ţarului, pastrarea acestei "provincii" de la Dunare, ocupatia aceasta se facea īn numele dreptului natiunii germane de a stapāni pāna la gurile Dunarii, ale carei izvoare le detine, si marturisirile contemporane ale oamenilor de stat si ofiterilor austriaci, arata cu cāta durere, peste planurile mari economice, care se alcatuisera, s-a facut, īntārziind cāt a fost cu putinta, retragerea din Bucuresti si Iasi a trupelor chesaro-craiesti. [...]

Izbucnit īn 1853 si īncheiat īn 1856

Dupa aceasta recapitulare istorica, se poate vedea ca planul d-lui Göring, "poarta catre Rasarit", prin Dunarea de hegemonie germana, este numit continuarea unor sfortari care au trecut pe rānd prin deosebite forme si care nu represinta altceva decāt afluxul puternicei vitalitati a unei rase, care se crede chemata a stapāni lumea.



12.3. Mesajul oficial difuzat de postul de radio Praga īn legatura cu pozitia Romāniei fata de Cehoslovaci [1]

Īn conditiile semnarii Acordului de la München (29-30 septembrie 1938), Ceho-slovacia a fost fortata sa cedeze Germaniei regiunea sudeta, punāndu-se astfel baza dezmembrarii acestui stat.

(2 noiembrie 1938)

Cercurile oficiale cehoslovace, īmpreuna cu īntreaga presa si opinia publica, au luat cunostinta cu cele mai adānci sentimente de recunostinta    de atitudinea guvernului regal romān īn fata ultimelor tratative internationale privitoare la problemele generale din Europa centrala si, mai ales, īn fata problemelor cehoslovace si subcarpato-ruse.

Īn aceste clipe grele, politica Romāniei a dovedit calitati cu adevarat cavaleresti. Numai la nevoie se cunosc prietenii adevarati; si poporul ceh, īmpreuna cu cel slovac, au avut, īn nenorocirea lor, māngāierea de a putea constata lealitatea desavārsita a Romāniei si nobilului ei rege, caruia acum doi ani i-au facut īn īmprejurari mult mai senine o primire plina de entuziasm. Cehoslovacii nu vor uita niciodata dovezile de cinste si credinta pe care i le-au dat poporul romān si nobilul sau rege.

12.4. Tratat asupra promovarii raporturilor economice īntre Regatul Romāniei si Reichul German

Tratatul se īnscrie īntr-o serie īntreaga de acte de acest gen semnate de Romānia, cum ar fi: acordul economic cu Franta (31 martie 1939) si acordul economic cu Anglia (31 mai 1939).

Art. I. Īn vederea colaborarii dintre Partile Contractante va fi īntocmit, ca o completare a actualei reglementari a schimburilor economice romāno-germane,
un plan economic pe mai multi ani care va mentine ca principiu de baza echilibrarea schimburilor economice reciproce.

12.5. Garantiile Marii Britanii si Frantei acordate Greciei si Romāniei

(13 aprilie 1939)

a) Declaratiile lui Neville Chamberlain īn Camera Comunelor

b) Declaratiile lui Edouard Daladier facute presei

12.6. Comunicat privind neutralitatea Romāniei

(6 septembrie 1939)

12.8. Raoul Bossy despre "blocul neutrilor"

Raoul Bossy, Amintiri din viata diplomatica (1918-1940), vol. II. 1938-1940, Editie si indice de Stelian Neagoe, Bucuresti, Editura Humanitas, 1993, p. 175




loading...










Document Info


Accesari: 3013
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )