Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































ROMĀNIA MODERNĂ SI PROBLEMA NAŢIONALĂ ĪN TERITORIILE ROMĀNEsTI AFLATE SUB STĂPĀNIREA STRĂINA (1848-1867)

istorie












ALTE DOCUMENTE

Zargidava
ARTA SCRISULUI LA EGIPTENI
A FOST SUPER-TERORISTUL ABU NIDAL RECRUTAT DE MOSSAD PENTRU ISRAEL?
VA FI RECONSTRUIT TEMPLUL DIN IERUSALIM?
Comunismul
HERODOT
Cronologie. Istoria romanilor
14 decembrie '89: Revolutia esuata de la Iasi
CONSTITUTIUNEA DIN 1923
CLOVIS

ROM NIA MODERN SI PROBLEMA NA IONAL N TERITORIILE ROM NEsTI AFLATE SUB ST P NIREA STR INA (1848-1867)



TRANSILVANIA.

BUCOVINA.

BASARABIA.

DOBROGEA.

3 fundalul unor vaste transformari, din ce n ce mai vizibile n domeniul lic, social-politic, cultural si ideologic, dupa revolutia din 1848-1849 s-a profilul natiunii rom ne si constiinta specifica ei. ntr-un climat de teroare ne contrarevolutionara n conditiile unui regim de ocupatie militara

peste granitele politice artificiale, n conditiile specifice de la jumatatea ji al XIX-lea, s-a consolidat spiritul de solidaritate nationala si de ta al populatiei rom nesti din vatra fostei Dacii, n lupta pentru apararea ovarea limbii si culturii nationale, a respectarii Bisericii Ortodoxe, pentru isterea drepturilor sale politice si intensificarea legaturilor cu Moldova si im neasca, unite, n 1859, n cadrul statului national, ar-s. nfr ngerea revolutiei de la 1848-1849 n Transilvania, n aracterului sau radical si a implicarii masive a maselor populare, a fost j| disensiunilor cu revolutia maghiara si al interventiei militare tariste si gice. Ea a fost urmata de un val de reactionarism si de reintroducerea Ji absolutist.

iroarea contrarevolutionara s-a bazat pe un puternic aparat de coh-■e: armata, reintroducerea cenzurii, mult nasprita si suspendarea presei.

s-a instalat n Imperiul Habsburgic regimul neoabsolutist, coordonat de I de interne, baronul Alexander von Bach. El s-a sprijinit pe o centralizare excesiva, introducerea limbii germane drept limba oficiala si presiuni npunerea religiei catolice.

ansilvania a devenit direct dependenta de mparatul de la Viena si a fost i de un guvernator militar ce-si avea sediul la Sibiu. Printre acestia, am pe Ludwig Wohlegemuth, Karl von Schwartzenberg, Friedrich von iste/n. Provincia a fost reorganizata, din punct de vedere adminis-

sase districte militare, conduse de c te un comandani militar asistat onsilier civil. Prin aceasta se urmarea, n cadrul nfaptuirii unei cen-excesive, integrarea c t mai deplina a Transilvaniei n cadrul structurii ji.

noile conditii istorice de dupa 1848 au continuat, n forme specifice, si > prin intermediul Bisericii, manifestarile nationale ale populatiei roma-

nesti ndreptate, n special, catre realizarea unitatii tuturor rom nilor aflati sub stap nirea monarhiei austriece. Doar dupa numeroase eforturi ale rom nilor, Episcopia unitilor" de la Blaj a fost ridicata n 1854, la rangul de Mitropolie. Curtea austriaca a continuat nsa politica duplicitara menita sa tina n fr u pe toti supusii sai nc t, conducatorii rom ni, Avram lancu si Alexandru Pap/u //arian, au ntrerupt orice contacte cu aceasta. n acelasi timp, Transilvania a ocupat un loc important n planurile de lupta ale fruntasilor rom ni aflati n emigratie, dupa

Desigur, regimul neoabsolutist nu a izbutit sa rezolve gravele probleme dezvaluite de revolutia din 1848-1849. De aceea au intervenit unele modificari ale politicii imperiale. Patentele din 2 martie 1853, pentru Crisana si Banat, si 21 iunie 1854, pentru Transilvania, s-au nscris pe calea unor reforme menite sa adapteze edificiul social-economic al Imperiului la noile realitati istorice. Astfel, au fost fixate raporturile ntre tarani si proprietari, drepturile si caile de rascum­parare a obligatiilor jelerilor, s-a reglementat regimul de proprietate asupra padurilor si pasunilor, deschiz ndu-se drum larg relatiilor moderne n agricul­tura. Criza monarhiei habsburgice s-a ad ncit dupa razboiul din 1859 cu Franta. S-au adaugat intensificarea miscarii nationale a popoarelor subjugate si formarea statului unitar rom n. Toate acestea au impus factorilor de decizie de la Viena sa instaureze, n 1861, un regim de guvernare liberal.



Regimul liberalse ncadreaza ntre anii 1861-1867. n Transilvania, el a determinat o puternica efervescenta politica. Cerinta fundamentala era asigu­rarea egalitatii politice a natiunii rom ne cu celelalte natiuni din provincie. Urm nd unor memorii catre mparat, n ianuarie 1861 s-a reunit, la Sibiu, o Conferinta a miscarii nationale rom nesti, care a solicitat anularea legilor defavorabile natiunii rom ne.

Lupta culturala era sustinuta de o serie de asociatii si societati, ca Asocia-tiunea transilvana pentru literatura rom na si cultura poporului (ASTRA). Lupta populatiei rom nesti catre o reala liberalizare a regimului politic a aflat expresia sa cea mai nsemnata n cadrul lucrarilor Dietei de la Sibiu, din 1863-1864. Aici au fost votate legea cu privire la egala ndreptatire a natiunii rom ne si a confe­siunilor sale cu celelalte natiuni din Transilvania, ca si o lege prin care limba rom na era recunoscuta drept limba oficiala n Transilvania, alaturi de cea maghiara si germana

Pornita pe calea unor concesii - activitatea Dietei, care a fost tolerata Andrei saguna numit, n 1865, Mitropolit al rom nilor - Curtea de la Viena a sanctionat legile din 1863-1864.

n Banat, dupa revolutia din 1848, fruntasii rom ni au avut de suferit de pe urma activitatii lor revolutionare. Astfel, Eftimie Murgu a fost arestat si con­damnat la moarte, iar apoi i s-a comutat pedeapsa la ani grei de nchisoare. Contrar vointei nationale, la 18 noiembrie 1849, Curtea de la Viena a decis nfiintarea unor provincii noi, numite Voivodina s rba si Banatul timisan. Prin aceasta, drepturile nationale ale rom nilor erau, nca o data, nesocotite: limba oficiala era germana, iar provincia era condusa de un general austriac. Din punct de vedere administrativ, Banatul a fost mpartit n cinci districte, iar acestea n cercuri. n fata actiunilor manifeste ale nobilimii maghiare de a anexa Banatul la Ungaria, la 18 si 19 noiembrie 1860 a avut loc, la Timisoara, o Conferinta a


rii nationale rom nesti, n care s-a solicitat respectarea autonomiei ului si garantarea statutului sau juridic particular, organizarea sa ca un nat rom nesc, folosirea limbii rom ne ca limba oficiala, respectarea ii rom ne. Cu toate acestea, la 27 decembrie 1860 Habsburgii au decretat iorarea Banatului la Ungaria.

Dupa nfr ngerea revolutiei, Bucovina a devenit Ducat, aflat n a subordonare a Imperiului Habsburgic. n provincie, a continuat politica de itionalizare a rom nilor si s-a intensificat colonizarea cu populatie germana, ia si slovaca. Rom nii au luptat, n principal, pentru impunerea limbii proprii ntru recunoasterea Bisericii Ortodoxe. Au activat n acest sens fratii uzak/si organe de presa ca: Bucovina", Desteptarea Bucovinei", Gazeta

/inei".

Lupta nationala a rom nilor din Basarabia, teritoriu aflat sub

nire tarista, a crescut n intensitate dupa revolutia de la 1848, cum rezulta >respondenta vremii si din numeroasels rapoarte oficiate. n acelasi an a t la Chisinau ziarul Rom nul", iar peste un deceniu o revista cu acelasi La era condusa de reprezentanti ai tineretului basarabean ce aveau legaturi nanii de pe celalalt mal al Prutului. Unirea din 1859 a exercitat o influenta bita asupra rom nilor din Basarabia, n vreme ce Rusia tarista dorea sa se eze de prevederile Congresului de Pace de la Paris, din 1856. n cadrul vi de rusificare fortata a rom nilor, n 1867 limba rom na a fost interzisa n ib, n toate scolile din Basarabia introduc ndu-se obligativitatea limbii ruse. M Basarabia a fost proclamata gubernie a Imperiului rus.




La actiunile revolutionare din 1848 au participat si unii zentanti ai rom nilor din Dobrogea. Provincia rom neasca dintre Dunare si a Neagra s-a aflat n atentia fruntasilor rom ni at t n perioada revolutiei, n emigratie. Contribuia la aceasta at t pozitia sa strategica, c t si climatul eranta practicat de otomani.

Evolutia evenimentelor din cadrul miscarii nationale a rom nilor, din iile aflate sub dominatia straina, la jumatatea secolului al XIX-lea, a nstrat ca natiunea rom na era decisa sa lupte, pe toate caile, pentru rarea deplinei sale unitati si libertati.

Manifestul imperial din 20 octombrie 1860

...1. Dreptul de a da legi, de a le schimba si sterge, se va esercita de catre noi si urmasii lumai cu conlucrarea dietelor, adunate n mod legal, respectiv cu a senatului imperial, la care

vor trimite numarul membrilor stabilit de noi.

2. Toate agendele legislatiunii, cari se reduc la drepturi, dorinte si interese comune tuturor lor si terilor noastre, anume: legislatiunea despre monetarie, bani si credit, despre vami si i comerciale, despre basele fundamentale ale unei banci de note de stat, legislatiunea )are la principiile regularii postelor, telegrafelor si ale drumurilor de fer, despre modul, tatea si ordinea datorintelor militare, - n viitor au se fie pertractate si decise n nteles utional si cu senatul imperial, asemenea si repartarea de contributiuni noue si de imposite, rcarea contributiunilor si a taxelor ce se afla n fiinta, mai v rtos urcarea pretului sarei si

luarea de mprumuturi noue n conformitate cu decretul nostru din 17 iulie 1860. Tot asa si conversiunea datoriilor de stat esistente si vinderea, schimbarea sau ndatorirea proprietatii nemiscatoare de stat, - numai cu nvoirea senatului are sa se dispune. n fine esaminarea si votarea bodgetului de spese de stat pentru anul viitor, cum si censurarea bilanturilor socotelilor se sta si a resultatelor administratiunei anuale a finantelor, - are se se faca cu conlucrarea senatului imperial.

3. Toate celelalte obiecte de legislatiune, necuprinse n punctele precedente, se vor rezolva n mod constitutional n si cu respectivele diete, anume: n regatele si terile apartinetoare la coroana ungureasca n ntelesul constitutiunilor lor de mai nainte, ear' n celelate regate si teri ale noastre, n ntelesul si n conformitate cu statutele provinciale".

TEMA:

-Ilustrati formele si continutul luptei nationale a rom nilor din teritoriile aflate sub dominatie straina, dupa




loading...











Document Info


Accesari: 1951
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )