Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ROMNII DIN AFARA STATULUI NATIONAL SI LUPTA LOR PENTRU EMANCIPARE tf 867-1914)

istorie












ALTE DOCUMENTE

Viata religoasa din Roma
D U A L I S M U L J U R I D I C N D A C I A
14 decembrie '89: Revolutia esuata de la Iasi
Razboiul ruso-turc (1806-1812)
Imperiul si anarhia
Varianta 16 - Conditia femeii intr-un roman
Istoria Romanilor
ROMNIA MODERNĂ SI PROBLEMA NAŢIONALĂ N TERITORIILE ROMNEsTI AFLATE SUB STĂPNIREA STRĂINA (1848-1867)
EPOCA ELENISTICĂ , 323 .data mortii lui Alexandru - 30 . Chr.
Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)

ROMNII DIN AFARA STATULUI NATIONAL SI LUPTA LOR PENTRU EMANCIPARE tf 867-1914)



-TRANSILVANIA.

-   BASARABIA.

-   BUCOVINA.

-   DOBROGEA.

mprejurarile istorice nu au permis n 1859 realizarea Marii Uniri, adica ngerea laolalta a tututror teritoriilor romnesti. Unirea Moldovei cu Ţara lneasca a constituit prima etapa pe drumul edificarii Romniei moderne si a irminat, la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea, nsificarea si activizarea luptei de eliberare a romnilor aflati sub dominatie ina. Anexarea Transilvaniei la Ungaria, n urma instituirii dualismului, a fost ctul culminant al unei politici ce si-a propus ntreruperea, n mod absurd, a i unitati firesti peste granite impuse artificial. Miscarea de eliberare nationala, eptata catre unitatea statala deplina, s-a desfasurat n conditii si forme )sebite: intensificarea luptei politice si culturale, lupta pentru mentinerea limbii isericii proprii, adoptarea de noi tactici si strategii, elaborarea unor importante umente programatice. Obiectivul sau central a ramas nsa Unirea cu Ţara. )rdonata si gndita n principal de la Bucuresti, lupta romnilor pentru unitate onala a fost sprijinita, politic si moral si s-a bucurat de simpatia opiniei tlice si a cercurilor politice conducatoare din Vechiul Regat.

Transilvania.Transilvania a continuat sa reprezinte, n perioada la care ne rim cea mai importanta provincie cu populatie romneasca aflata sub ninatie straina. n 1900, Transilvania numara 5,2 milioane de locuitori. n toate ensamintele efectuate de autoritatile maghiare, n pofida falsificarii unor date, lnii au reprezentat marea majoritate a populatiei provinciei. Conform stora, n 1880 ei reprezentau 47,44% din populatie, n 1890 47,98%, n 1900 20% iar n 1910 46,20%. n 1902, din 4 597 de comune din Transilvania nanii dominau numeric n 2 971, adica n 67,4% dintre acestea. Scaderea .centului se explica si prin treceri de locuitori n Vechiul Regat sau prin irgrarea n S.U.A. si Canada.

Tendintele autonomiste manifestate n Imperiul Habsburgic dupa 1866, o ta cu reintroducerea regimului liberal de guvernare, accentuarea crizei monar-i dupa nfrngerile din 1859-1866 n razboaiele cu Franta si Prusia au decis ■curile oficiale de la Viena sa intensifice tentativele de apropiere de reprezentantii bilimii maghiare pentru a salva Imperiul de la dezmembrare si a mentine stap-ea asupra popoarelor subjugate. Desi, n 1860, Conferinta nationala a romnilor i Banata propus unirea Banatului cu Transilvania si autonomia sa fata de Ungaria,


Deputati romni n 1861, n Dieta Ungariei

n anul urmator Banatul a fost ncorporat Ungariei, ceea ce a trezit puternice nemultumiri din partea populatiei romnesti. Ea a utilizat forme ample ale luptei pentru libertate nationala. Au contribuit la aceasta si hotarrile din 1861 ale Conferintei nationale a romnilor de la Sibiu, legile Dietei de la Sibiu si constituirea, n acelasi an, a Asociatiei transilvane pentru literatura romna si cultura poporului romn (Astra).

Potrivit pactului din 1867 Imperiul a fost mpartit ntre Austria si Ungaria, amndoua supuse aceluiasi suveran, Franz losif, devenit mparat al Austriei s\ rege apostolic al Ungariei. Era vorba, practic, de o uniune personala, asupra unui corp politic, etnic si economic foarte eterogen, ntarita de rezolvarea n comun a problemelor politicii externe, financiare si militare. Doua delegatii urmau sa rezolve alternativ, n cele doua capitale - Viena si Budapesta - problemele de ordin legislativ; s-a ncheiat, de asemenea, o Conventie vamala; a fost repusa n drepturi Constitutia maghiara din 1848.

In acest mod, Ungaria a reintrat practic, n posesia unor drepturi ce i-au conferit un statut de preeminenta n cadrul monarhiei dualiste si pe care a cautat mereu sa l largeasca, sub masca refacerii himerice a regatului Sfntului stefan. Putem afirma ca, miza ncheierii pactului dualist a fost anexarea Transilvaniei, aflata n plin proces de dezvoltare economica, la Ungaria, act decis contra vointei romnilor, prin hotarrea din 18 decembrie 1866 a Dietei de la Cluj. Romnii erau, astfel, "dizolvati" n cadrul asa-zisei natiuni politice, iar singura limba oficiala era maghiara. ncercnd sa pastreze indivizibilitatea statului maghiar, pe care guvernul de la Budapesta l revendica de la regatul Sfntului stefan, cercurile conducatoare maghiare au desfasurat o politica furibunda de integrare totala si efectiva a Transilvaniei n structurile Ungariei.

165


srmntul lui Avram lancu sub gorunul lui Horea

Printr-o serie de masuri legislative cu caracter discriminatoriu, ca: legea uniunii, legea pentru egala ndreptatire a nationalitatilor, legea nvatamntului (1868), legea electorala (1874), lege Trefort (1879), Ungaria a agravat la maximum situatia romnilor din Transilvania. Astfel, au fost anulate toate drepturile si libertatile politice ale populatiei romnesti, natiunea maghiara a fost proclamata "unitara si indivizibila", a fost supusa maghiarizarii toata administratia de stat, au fost respinse, sub pretextul "atentatului la ordinea de stat", orice revendicari cu caracter national, s-a ngradit drastic accesul romnilor la viata politica, s-a introdus n mod obligatoriu limba maghiara n nvatamnt, inclusiv n cel primar. n 1870, din 26 de scoli existente n nvatamntul mediu, doar nctionau cu predare n limba romna, fiind frecventate de 840 de elevi.

Deoarece periclita fiinta natiunii romne, nlaturarea regimului dualist tro-ungar a constituit principalul obiectiv al luptei nationale a populatiei lnesti. nca la 31 decembrie 1866 George Bar/tiu si Ion Ratiu au naintat aratului un memoriu n care i-au cerut sa nu sanctioneze anexarea Transil-iei la Ungaria. S-a desfasurat, de asemenea, o vasta miscare petitionara si oresam favoarea drepturilor nationale romnesti. Ea a culminat cu Pronun-ventul prezentat la Blaj, n mai 1868. Aceasta a reprezentat prima actiune de rasunet a romnilor mpotriva dualismului. El a fost redactat de George itiu si reprodus n publicatiile "Federatiunea", "Telegraful romn"s\ "Gazeta Transilvania". S-a solicitat recunoasterea autonomiei Transilvaniei, a legilor ate de Dieta de la Sibiu n 1863-1864 si organizarea unui nou for legislativ pe a unei "reprezentatiuni populare". Actionarea n judecata a autorilor sai si a .r ziaristi a dezlantuit o vie agitatie att n Transilvania, ct si la Bucuresti, le au luat pozitie, ntre altele, ziarele "Romnul"s\ "Perseverenta".

n rndul mijloacelor de lupta s-au nscris si societatile culturale ce au renatun numar mare de oameni n activitatea pentru sustinerea revendicarilor lonale, pentru pastrarea limbii romne. Alaturi de Astra a activat, dupa 1867, Societatea Transilvania condusa de Alexandru Papiu-llarian. Din initiativa lui \. Rosettis-a format, la Bucuresti, Societatea "Iredenta romna", care si-a luat nele apoi de Societatea Carpati. Ea a urmarit sa determine o rascoala a >ulatiei romnesti din Transilvania. ntre alte societati culturale amintim mnia Juna, la Viena, si Societatea Petru Maior, la Budapesta. S-a acordat o ntie deosebita organizarii si conducerii luptei politice a romnilor mpotriva imului dualist. Conturarea unor curente politice distincte si ulterior a partidelor itice romne din Transilvania a marcat un nou moment n intensificarea


actiunilor pentru impunerea drepturilor nationale. De la cele doua curente, adica activist", sustinut de "grupul" din jurul Mitropolitului Andrei saguna, care a promovat politica participarii la viata parlamentara, si "pas/Vist" reprezentat, ntre altii de Ion Ratiu, George Baritiu, i/ie Macelariu, si care sustinea neparticiparea la viata politica, propunnd n schimb, intensificarea activitatii n domeniul social-economic si cultural, s-a ajuns la constituirea Partidului National al Romnilor din Banat si Ungaria (26 ianuarie/ 7 februarie 1869) condus de Alexandru Mocioni s\ a Partidului National al Romnilor din Transilvania (23-24 februarie/ 7-8 martie 1869) condus de Ilie Macelariu. Aceasta a constituit un moment important pe calea organizarii politice a luptei romnilor. Prevederile documentelor lor programatice au fost convergente n ceea ce priveste necesitatea recunoasterii autonomiei, individualitatii si statutului istoric particular al Transilvaniei, democratizarea vietii politice.



Lupta Romniei pentru cstigarea independentei de stat a generat n rndul romnilor din dubla monarhie o impresionanta miscare de solidaritate nationala. Prin campania de presa, organizarea de comitete pentru colectarea de' ofrande si contributii, desfiintate apoi de guvernul maghiar, nrolarea de voluntari n armata romna s-a demonstrat, o data n plus, spiritul de unitate al populatiei romnesti. La 12-14 mai 1881, n Conferinta de la Sibiu s-a constituit Partidul National Unitar al Romnilor din Transilvania, Banat si Ungaria, ce a adoptat ca tactica "pasivismul" n sprijinul luptei nationale. Partidul refuza sa accepte dualismul austro-ungar si anexarea Transilvaniei la Ungaria. El lupta pentru respectarea autonomiei Transilvaniei, contra exploatarii nationale a romnilor, pentru folosirea limbii romne n armata si justitie. Apogeul orientarii pasiviste s-a concretizat ntre 1881-1895 n miscarea memorand/sta, ce a exprimat, de fapt, punctul de vedere al tuturor romnilor pe fondul unei uriase efervescente revolutionare. n 1892 s-a constituit, de catre Partidul National Romn, mpreuna cu partidele nationale ale slovacilor si srbilor, Congresul Nationalitatilor din Austro-Ungaria. Un rol important a avut si Memorialul redactat n 1882 de George Baritiu, antrenarea tuturor mijloacelor mpotriva politicii maghiare de deznationalizare a romnilor ardeleni, activizarea miscarii culturale, ce a fost deservita n principal de studentii romni aflati la studii n Imperiu.

n rndul organelor de presa cu o larga audienta ntre romni s-a numarat si "Tribuna", al carui prim numar a iesit de sub tipar la Sibiu, n 1884, purtnd motto-ul "Soarele pentru toti romnii la Bucuresti rasare". n jurul sau s-au grupat elementele tinere ale Partidului National Romn, ce erau denumite tribunisti. Un moment semnificativ n cronica zbuciumata a luptei nationale l-a reprezentat, n 1890, la Bucuresti, fondarea Ligii pentru unitatea culturala a tuturor romnilor. Ea a suplinit prin conferinte, congrese, tiparirea de carti si organe de presa, interventia oficiala a guvernului de la Bucuresti n favoarea locuitorilor romni de peste munti. Liga a deschis sectii la Berlin, Bruxelles, Paris, Miinchen. La nceputul secolului al XX-lea activau sub egida sa Take lonescu, Octavian Goga, asile Lucaciu, V.A. Urechia, G. Moroianu, s.a. ntre fruntasii miscarii romnesti cn Transilvania mentionam, la finele secolului al XIX-lea, pe Vincentiu Babes, vasile Lucaciu, /uliu Coroianu, Ion Ratiu, Gheorghe Pop de Base'sti, Eugen Br te si altii.

167


Fruntasii miscarii memorandiste


norandumul romnilor din Transilvania si Ungaria a fost naintat n 1892 n de la Viena sub egida Partidului National Romn El a fost n prealabil Litat cu fruntasii politici de la Bucuresti si semnat de Ion Rapu, George Pop lasesti, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, Septimiu Albani s\ luliu Coroianu

Memorandumul a fost depus la Viena de catre o delegatie formata din 300 ersoane, intelectuali, meseriasi Documentul a reprezentat un virulent act de

Vasile Lucaciu

acuzare la adresa regimului dualist austro-ungar si a urmarilor politicii sale pentru romni F dezvaluit regimul de exploatare n 'Oi<ala la care erau supusi romnii si a cerut, totodata, recunoasterea lor ca nationalitate, precum si acordarea drepturilor lor firesti mparatul a refuzat primirea documentului si l-a trimis guvernului de la Budapesta, care nsa l-a respins Li-dern romnilor au fost implicati de catre oficialitatile maghiare, sub pretextul unui "atentat contra statului ungar", ntr-un proces desfasurat la Cluj, condamnati la ani de temnita, ceea ce a strnit o furtuna de proteste nu doar n Transilvania, ci si n Vechiul Regat, unde, n marile orase, au avut loc numeroase demonstratii, ntruniri de protest n multe alte state ale Europei s-au publicat lucrari si articole de presa nct, sub presiunea opiniei publice, n




final si dupa interventia personala a regelui Caro/I, fruntasii miscarii nationale romnesti au fost gratiati. Franz /os/f a acceptat aceasta dorind sa obtina, n continuare, adeziunea Romniei la Puterile Centrale.

stefan Cicio-Pop

n conditiile de la nceputul secolului al XX-lea, o data cu afirmarea unor noi conducatori ai miscarii de emancipare nationala, precum Aurel Vlad, Octavian Goga, Vasile Lucaciu, stefan Cicio-Pop, Vasile Goldis, loan Russu-sirianu, "activismul"a redevenit din 1905 politica oficiala a miscarii nationale romnesti, viznd, n majoritatea cererilor, mai nti autonomia si apoi dreptul locuitorilor din Transilvania de a-si decide singuri soarta. n 1910 activau n parlamentul de la Budapesta 5 deputati romni: Teodor Mihail, stefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voie-vod, Nicolae serban, Vasile Damian.

Legaturile cu romnii din Vechiul Regat au continuat cu intensitate. irsonalitati ale culturii romnesti, ca Nicolae /orga, Ar/st/ta Romanescu, Ion <ca Caragiale, au vizitat Transilvania si Bucovina. n 1905 Academia Romna a cernat premiul national de poezie lui Octavian Goga. Manifestarile legate de memorarea mortii lui stefan cel Mare (1904), jubileul regal (1906), aniversarea 1 800 ani de la cucerirea Daciei de catre romani (1905) au mobilizat natiunea mna, facnd sa ramna vie imaginea luptei pentru libertate si independenta.

Lupta nationala a romnilor s-a intensificat odata cu politica de ma-liarizare care a nregistrat noi momente, periculoase, prin legea Banffy,d\n !96, privind maghiarizarea denumirii localitatilor si legile Appony, ce au msfintit folosirea limbii maghiare pna si n scolile confesionale ale itionalitatior. ntre 1908 si 1910 au fost nchise 420 de scoli.

Totodata, s-au afirmat si alte tactici de lupta. n timp ce Octavian Goga si asi/e Lucaciu au sustinut, n mod deschis, unirea cu Romnia, lu/iu Maniu era ai rezervat, iar unii fruntasi politici ca Aurel C. Popovici, autorul lucrarii "Statele nite ale Austriei Mari", si Alexandru Vaida-Voevod s-au raliat conceptiilor 'deraliste cultivate n jurul arhiducelui Francisc Ferdinand. n plan politic, o iportanta deosebita n aceasta perioada a avut-o si colaborarea cu miscarea xialista, ce a mbracat forme noi. Dupa ce n 1890 s-a constituit Partidul dcial-Democrat din Ungaria, cu prilejul unui congres, n 1905 s-a organizat o ect/e romna a partidului, ce a mbratisat si linia luptei nationale. Socialistii imani din Transilvania au ntretinut legaturi cu cei din Vechiul'Regat. n 1903 o elegatie condusa de Constantin Miile s-a aflat n Transilvania si Banat. Cu recadere, dupa reuniunea din 1908, de la Arad, a Partidului National Romn, -a intensificat apropierea, pe platforma luptei pentru emancipare nationala, ntre

70


miscarea nationala si cea socialista. n conditiile unor presiuni ale Germaniei la Budapesta, guvernul Kaiserului fiind tot mai nemultumit de deplasarea spre Antanta a Romniei, si a dorintei unor cercuri politice maghiare de a adnci unele disensiuni din snul burgheziei romne din Transilvania, ntre 1910-1914 reprezentanti ai guvernului maghiar au purtat tratative cu unii conducatori romni, care nsa au esuat datorita pozitiei Budapestei. Calea luptei revolutionare catre autodeterminarea romnilor a devenit, astfel, ireversibila. ' *f Basarabia. Teritoriul dintre Prut si Nistru a fost anexat de Rusia In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 ncheiat cu pacea de la Bucuresti din 1812. n perioada ce a urmat, n ciuda unui control militar tarist efectiv, s-a acceptat mentinerea unor elemente de autonomie specifice provinciilor de margine ale Imperiului. n 1817, provincia avea o suprafata de 45 630 km si o populatie de 482 630 de locuitori, dintre care 86,7% erau romni; restul erau ruteni, evrei, lipoveni, greci, armeni, bulgari, gagauzi. Ea constituia o zona cu importanta economica, date fiind numeroasele cirezi de vite si cantitatile mari de cereale ce se obtineau aici.




Cu toate acestea, datorita asupririi nationale s-a desfasurat, mereu, un exod de populatie peste Prut, n Moldova. n 1818 regiunea a primit statutul de regiune de granita (oblastie), iar centrul sau a fost stabilit la Chisinau. S-a elaborat Regulamentul statului Basarabiei, care a constituit o lovitura grea data autonomiei acestei provincii romnesti. Pna n 1828 teritoriul a fost condus de un guvernator militar ce colabora cu un sfat boieresc. Pentru a atrage boierimea locala, s-au luat masuri de distribuire, catre aceasta, a unor pamnturi, n alte zone ale Rusiei, si proclamarea sa drept nobilime ereditara. Dupa 1828, masurile de integrare fortata a Basarabiei n cadrul Rusiei s-au accelerat, autonomia sa fiind practic desfiintata. La capatul perioadei, ntre 1828 si 1871, ea a devenit o simpla provincie (gubernie) n cadrul Imperiului Romanovilor, fiind guvernata autocratic. Ţarismul a desfasurat intens o politica de colonizare cu populatie slava, ucraineana, poloneza si chiar germana adusa din zonele Marii Baltice. n administratie s-a desfasurat un proces de rusificare din ce n ce mai intens. Statutul de gubernie a semnificat aplicarea legilor ruse, introducerea institutiilor corespunzatoare, obligativitatea folosirii limbii ruse si a alfabetului chirilic n administratie, Biserica si scoala.

S-a deschis, astfel, drumul politicii de deznationalizare, ce a generat protestul populatiei romnesti. n Basarabia, principala forma a luptei nationale a devenit lupta pentru pastrarea limbii romne. n 1848 s-a publicat gazeta "Romnul", iar n 1862 boierul Cristi cerea permisiunea de a deschide o tipografie, dar solicitarea i-a fost respinsa. Marile evenimente din Romnia, si anume revolutia din 1848-1849, unirea Moldovei cu Muntenia, au avut un ecou puternic n rndul populatiei romnesti dintre Prut si Nistru, fapt ce a determinat autoritatile tariste sa impuna ntreruperea oricaror legaturi cu Ţara, intensificnd politica de rusificare a populatiei romnesti. n 1867, limba romna a fost interzisa n toate scolile din Basarabia, limba rusa devenind obligatorie. n campania de rusificare s-a remarcat Episcopul Pavel Lebedev. S-a decis, de asemenea, ca toate cartile vechi bisericesti sa fie strnse din sate si trimise la Arhiepiscopia din Chisinau, unde multe din ele au fost distruse. Totusi, n 1890, autoritatile tariste erau nemultumite de mentinerea si "afirmarea specificului

171


ional al populatiei romnesti, astfel ca tarul Alexandru al lII a cerut /ernatorului Baiiuskov sa cerceteze cauzele ineficientei procesului de ificare. Romnii au continuat, astfel, sa reprezinte, n ciuda politicii de nationalizare, contingentul etnic cel mai important din Basarabia, lucru jvat si de recensaminte. n 1834 ei reprezentau 86% din populatie, n 1862, 4%, n 1871, 67,4%, iar n 1897, ca rezistat al rusificarii, doar 47,6% dintre uito'ri, dar, oricum, cei mai numerosi, caci 19,6% erau ruteni si ucrainieni, % rusi, iar 11,8% evrei. Problema Basarabiei a fost subiect de discutie ntre irile Puteri, dar si ntre Romnia si Rusia. Daca, n 1856, judetele din sudul sarabiei, -Cahul, Ismail si Bolgrad- au fost retrocedate Moldovei, pna n 77 guvernul tarist a cautat, pe diferite cai, sa anuleze prevederile Tratatului de 3aris n acest sens. A reusit aceasta nsa doar ncalcnd integritatea teritoriala Romniei, prevazuta a fi respectata prin Conventia de la 4 aprilie 1877. wgresul de la Berlin din anul 1878 a acceptat ca Rusia sa ncorporeze reaga provincie romneasca dintre Prut si Nistru.

La nceputul secolului al XX-lea miscarea nationala a populatiei romnesti ? intensificat. Ea a fost condusa de o pleiada de intelectuali, precum Ion -,ulet, Ion Pelivan, Emanoil Gavrilita, Alexandru Nour, Constantin Stere, intelimon Halipa, Vasile Stroescu si altii. Dupa revolutia din 1905-1907 n \sarabia s-au afirmat trei grupari, si anume gruparea radicala a studentilor, cea ntelectualilor, cea a boierilor moldovenicondusi de P. Dicescu, care au format, \\ trziu, Partidul Moldovenesc Democrat. La Chisinau s-a format si a activat ocietatea moldoveneasca pentru raspndirea culturii nationale" si a fost blicat ziarul "Basarabia". n ciuda represiunii, populatia romneasca a ntinuat sa militeze pentru emanciparea nationala, folosirea limbii romne n oala, Biserica si administratie.

Q 8ucovir-< Anexata n 1775, n urma unor rapturi teritoriale, de catre ibsburgi, Bucovina s-a aflat, pna n 1786, sub ocupatie militara, iar apoi, dupa 90, a fost alipita Galitiei. n 1849 ea a devenit ducat aflat sub directa vernare a mparatului de la Viena. Politica de deznationalizare fortata a nanilor practicata de Habsburgi a vizat n special Biserica si scoala, unde a st interzisa folosirea limbii romne si au fost facilitate mari imigrari de populatie raineana, germana, ruteana, slovaca. n cele din urma, s-a produs si iscresterea treptata a populatiei romnesti si ascendentul populatiei ucrainene. 1848 populatia Bucovinei a numarat 377 571 locuitori, din care 209 293 mni si 108 907 ucraineni. n 1900, din 730 195 locuitori, 229 018 erau romni 297 798 ucraineni. Restul populatiei era reprezentata de germani, poloni, aghiari, ruteni, armeni.

Organizarea partidelor politice a avut un rol important si n lupta nationala n Bucovina. n anii miscarii memorandiste a luat nastere, la Cernauti, vietatea "Concordia", ce-si propunea sa lupte pentru respectarea autonomiei individualitatii teritoriului romnesc. Mai activau, de asemenea, Societatile unimea"s\ "Dacia". n martie 1892 s-a constituit Partidul National Romn km jcovina, organism conducator al luptei pentru drepturi nationaJe si sociale a manilor. Lupta culturala a jucat, de asemenea, un mare rol. n 1883 s-a ganizat Societatea scoala Romna, ce a contribuit, la raspndirea ideologiei ico-romniste. Serbarile de la Putna, din 1871, organizate de un comitet din


"ii,.


eu -sa. * j- a


Palatul Mitropoliei din Cernauti

care au facut parte loan Slavici, Mihai Eminescu, A.D. Xenopol, si la care au luat parte peste 3 000 romni, au reliefat vointa nationala a romnilor. La Putna au participat Dimitrie Onciul, Nicolae Filipescu, Ion sendrea, Eudoxiu Hurmuzaki. Cu acelasi prilej compozitorul Ciprian Porumbescu, membru al societatii Arboroasa, a interpretat "Hora Daciei ntregi". Eminescu afirma ca, "prin aceasta manifestatie s-a ridicat simtul national, iar studentii... vor contribui, dupa aceasta, ntr-o larga masura la redesteptarea poporului romn...". n acelasi sens, s-au nscris si ntreaga activitate a lui ron Pumnul, comemorarea n 1875, la lasi si n strainatate, a unui secol de la rapirea provinciei romnesti, iar peste doi ani a unui secol de la asasinarea lui Grigore al ///-/ea Ghica, campania de presa din ziarele "Bucovina", condusa de fratii Hurmuzaki, "Gazeta Bucovinei", "Patria". "Junimea literara". Urmare a luptei sustinute, n 1875 s-a inaugurat,- prin grija lui Ion Gh. Sbiera, la Universitatea germana din Cernauti, o catedra de limba si literatura romna. La nceputul secolului nostru, romni din toate provinciile au luat parte la comemorarea a patru secole de la moartea lui stefan cel Mare (1904) si la jubileul regal (1906), la actiunile ntreprinse la Putna si Bucuresti. n acelasi timp, romnii au putut folosi, n slujba idealurilor lor, hotarrile guvernului de la Viena privind largirea retelei scolare si introducerea, n 1907, a votului universal.



9> Dcbrogea. Spatiul dobrogean a urmat un drum propriu, ce a permis supravietuirea populatiei romnesti. Dobrogea nu a fost integrata total structurilor Imperiului Otoman, iar lupta antiotomana a voievozilor romni a suscitat, mereu, idealul luptei sociale si nationale. Pna n secolul al XVIII-lea ea a constituit o provincie de margine cu rol ofensiv, ulterior devenit defensiv. Din punct de vedere religios, ea a fost supusa mult timp administratiei de cult a Mitropoliei Proilavonuiui. Alaturi de legislatia otomana a continuat sa se manifeste "obiceiul

173


Untului" De pilda, n secolul al XIX-lea, este mentionata starostia mocanilor a Hrsova Poarta a colonizat n Dobrogea, n conformitate cu interesele

numerosi osteni spahii, ieniceri, iar n secolul al XIX-lea tatari si cerchezi, are i-a nzestrat cu pamnt Mari suprafete funciare s-au aflat n proprietatea 7ammtelor religioase otomane, dar mentinerea a cinci sisteme de proprietate implicat mult statutul proprietatii agricole

Populatia romneasca a continuat sa vietuiasca n comunitati proprii nu r n mediul rural, ci si n orase Centrul politic, administrativ si militar al unu s-a aflat, n secolul al XIX-lea, la Babadag Dupa 1848 se constata o ngere a legaturilor cu romnii din Vechiul Regat Biserica si scoala au ramas, continuare, principalele institutii n lupta pentru drepturi nationale Cu cursul si al unor carturari ardeleni, scoala dobrogeana a devenit o arma de a pentru pastrarea spiritului romnesc, fund ntretinuta de comunitatile locale tatul romn N/fon Balasescu a fondat circa 25 scoli, dintre care cea de la oea a fost sprijinita financiar direct de catre guvernul de la Bucuresti igresul de la Berlin din 1878 a recunoscut dreptul istoric al Romniei asupra )rogei ntr-o proclamatie adresata armatei, la 14 noiembrie 1878, de icipele Carol, cu prilejul unim Dobrogei cu Romnia, se spunea ca "veti rge n Dobrogea nu n calitate de cuceritori, ci amici, ca frati ai locuitorilor, e de azi nainte sunt concetatenii nostri"

La sfrsitul secolului al XIX-lea si la nceputul secolului XX, lupta populatiei provinciile romnesti aflate sub dominatie straina a fost rodul colaboram iror fortelor social-politice de pe ambele versante ale Carpatilor Animati de aiul unim, romnii si-au demonstrat, pe cai si cu mijloace diferite, dorinta na de a trai si crea n limitele aceluiasi stat national, expresie a unei idantati nationale organice

Din cuvntul lui Ion Ratiu, presedintele Partidului National Romn din Transilvania, la cesul liderilor miscarii memorandiste din 1894 la Cluj

Onorabila Curte

Domnilor jurati

Memorandumul pentru a carui publicare si raspndii e suntem trasi ca niste facatori de rele ntea acestei bare judecatoresci nu cuprinde precum v-ati putJt convinge, dect gravaminele loruiui romn care ne-a trimis pe noi ca sa cerem scutul Tronului pentru drepturile lui nesocotite alcate n picioare

Ceea ce ne-a silit pe noi si pe ntregul popor romn ca sa facem acest demers este faptul ca t legislatiunea ct si guvernul ne-a adus la convingerea nestramutata ca n fata lor pentru noi ba de dreptate nu poate fi

n zadar au fost toate promisiunile ce s-au dat n repetite rnduri pentru respectarea ptunlor noastre nationale n zadar am ncercat toate formele si mijloacele legaie n zadar ne-am ns la toti factorii competenti ai statului

Esclusivismul de rasa a declarat razboiu de esterminare limbei si nationalitatii noastre

Nu ne mai ramasese doar dect acesta singura cale a apelului la factorul suprem al statului a opiniunea publica a lumii civilisate

Fata de acest act care nu contine dect curatul adevar si este icoana credincioasa a erintelor si nedreptatilor seculare ce le ndura poporul romn din Transilvania si Ungaria trebuia i egimul ori sa se desvinovateasca ori sa-si rasbune


Desvinovatirea nu era cu putinta a ales calea rasbunarei

Ne-a mpiedicat sa ajungem la Tron si acum ne supune judecatii acelora contra carora ne-am plns

Ceea ce se discuta aici domnilor este nsasi esistenta poporului romn

Esistenta unui popor nsa nu se discuta se afirma

De aceea nu ne e n gnd sa venim naintea d-voastra sa dovedim ca avem dreptul la esistenta

fntr-o asemenea cestiune nu ne putem apara n fata d-voastra nu putem dect sa acusam n fata lumei civilisate sistemul asupritor care tinde sa ne rapeasca ceea ce un popor are mai scump legea si limba1

De aceea nu mai suntem aici acusati suntem acusaton

Procesul Crtii de Aur

"Procurorul reqesc din Cluj a ridicat deci acuza n contra autorului Crtii de aur pentru agitatie si attare si a cerut iar Tribunalul regesc din Cluj a ordonat confiscarea volumului prim din Cartea de aur S au confiscat toate exemplarele din acest volum pe cari jgdele de instructie din Sibiu Ie-a gasit n locuinta autorului cartn si s a confiscat cartea si de la abonatii cari o primisera prin posta n actul de acuzare erau trecute apoi pasage'e din carte n cari s-a mpiedicat puterea executiva a statului si cari erau toate scoase din vorbirea lui Simeon Barnutiu rostita n catedrala din Blaj din 2/14 mai 1848 am proclamatiunea lui tot de la 1848 si din alte documente istorice din acel an ori din altn apropiati si se spunea ca pacatul cartn e acela ca e scrisa romneste cu menirea de a fi raspndita printre romani

Procesul Cartn de aur a fost de mare nsemnatate de nsemnatate egala cu al Republicei si al Memorandului cu deosebirea ca aceste doua au fost intentate prezentului poporului romn din statul ungar iar Cartea de aur a fost data n judecata prntru trecutul poporului nostru Nu cartea nu autorul ci trecutul frumosul trecut al poporului romn din patria aceasta a fost tras la bara judecatoreasca

Consulul Turciei la lasi Selim Gurdji la 20 mai 1908 despre idealul unitatii nationale la romnii din Bucovina

Vizitele n grup ale romnilor din Bucovina si Transilvania aveau pna acum aparenta unor initiative particulare guvernul romn cauta n mod riguros sa nu trezeasca deloc susceptibilitatea vecinilor sai austro-ungan dar pe masura ce aceste vizite devin mai frecvente menajamentele guvernului (romn) tind de asemenea sa slabeasca Astfel la 19 curent vs invitati de primaria lasului 700 de bucovineni apartinnd tuturor claselor populatiei au fost timp de trei zile oaspetii moldovenilor toate toasturile lor au fost pentru Bucovina si Transilvania nici un cuvnt peitru mparatul rege De altfel opinia publica interpreteaza aceste manifestatii ca un prim pas catre unire Orice romn care trece prin scoala nvata ca Bucovina Transilvania si Basarabia sunt provincii detasate din regatul romn si ca mai devreme sau mai trziu ele vor trebui sa revina la patria mama

Ziarul Drug din Chismau despre intensificarea luptei culturale a romnilor din Basarabia

S-a format un cerc al carui scop tinde la deschiderea de scoli romnesti n Basarabia predarea limbii romnesti dezvoltarea gustului pentru literatura romaneasca ntr-un cuvnt s-a facut primul pas care fatal va duce la antagonism si desigur majoritatea va prefera sa nvete n limba materna n cea romneasca Deci nstrainarea de Rusia e inevitabila

TEMĂ

1   Care a fost statutul politic al Transilvaniei n cadrul regimului dualist austro-ungar?

2   Reliefati importanta istorica a miscam memorandlste

3   nfatisati cai si metode utilizate n lupta nationala de catre romnii aflati sub stapnire
straina












Document Info


Accesari: 1595
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )