Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Regimul de autoritate monarhica 1938-1940

istorie












ALTE DOCUMENTE

VIAŢA SF. sTEFAN CEL MARE
INFLUENŢA GRECO-ARABĂ ÎN SECOLUL AL Xiii-LEA sI ÎNFIINŢAREA UNIVERSITĂŢILOR
Zeita Minerva
Ce suni si ce au reprezentat capitulatiile
Al doilea razboi mondial
Prima distrugere: 50.700 i.Hr.
REVOLUTIA INDUSTRIALA IN MAREA BRITANIE
Mit sau realitate
ELISABETA SI COMPROMISUL ANGLICAN
RENASTEREA

Regimul de autoritate monarhica 1938-1940

            - 10 februarie 1938- lovitura de stat, demiterea guvernului Goga;



            - 11 februarie 1938- a fost decretata starea de asediu pe întreg cuprinsul tarii; au fost numiti noi prefecti de judete din rândul ofiterilor (locotenent-colonel sau colonel);

            - noul regim era îndreptat împotriva legionarilor, acuzati ca au pus în pericol ordinea de stat;

            - a fost suspendata Constitutia din 1923;

            - la 27 martie 1938 a fost promulgata noua Constitutie a tarii (textul a fost publicat la 20 februarie, iar peste patru zile a fost supusa "spre buna stiinta si învoiala" cetatenilor României); potrivit acesteia, regele era declarat capul statului (art. 30), exercita puterea legislativa prin Reprezent 929s185j anta Nationala, puterea executiva prin guvern, iar hotarârile judecatoresti se executau în numele sau;

                        - guvernul era numit de rege si raspundea doar în fata sa;

                        - în timpul cât Adunarile legiuitoare erau dizolvate si în intervalul dintre sesiuni, regele putea sa faca decrete cu putere de lege;

                        - semnarea tratatelor politice si militare cu statele straine nu mai aveau nevoie de acordul parlamentului;

                        - desi beneficia de drepturi atât de largi, Carol al II lea a mentinut principiul potrivit caruia "Persoana regelui este inviolabila. Ministrii sai sunt raspunzatori. Actele de stat ale regelui vor fi contrasemnate de un ministru care, prin aceasta însasi, devine raspunzator de ele" (art. 44);

                        - noua Constitutie avea unele prevederi care erau îndreptate, în mod cert, împotriva lagionarilor: limita de vârsta pentru dreptul de vot a urcat de la 21 la 30 ani, stiutori de carte; interdictia pentru preoti de a pune autoritatea lor spirituala în slujba propagandei politice, interdictia propagandei politice în lacasurile de cult; pentru prima data se acorda drept de vot femeilor; potrivit art. 15, pedeapsa cu moartea se aplica în timp de razboi; Consiliul de Ministri putea decide aplicarea acesteia si în timp de pace "pentru atentate contra suveranului, membrilor familiei regale, sefilor statelor straine si demnitarilor statului"; legea electorala din 9 mai 1939 a detaliat prevederile din Constitutie, femeile aveau drept de vot, dar nu erau eligibile;  

            - Constitutia a modificat si consacrat noua forma de guvernamânt din România;

            - 30 martie 1938 a marcat o data importanta pe calea institutionalizarii noului regim, patriarhul Miron Cristea prezentându-si demisia; a fost instituit Consiliul de Coroana- organ permanent consultativ, cu membrii numiti de rege;

            - 30 martie 1938 a fost publicat decretul-lege pentru dizolvarea partidelor politice; liderii partidelor mici- N. Iorga, Al. Vaida Voievod, C. Argetoianu, Gr. Iunian, A.C. Cuza, O. Goga, Al. Averescu- au primit aproape fara nici o reactie acest decret, unii dintre ei sustinând noul regim; pe de alta parte, liderii principalelor partide politice, PNL si PNŢ au reactionat negativ fata de decretul de dizolvare;

            - 14 august 1938- a fost adoptata reforma administrativa, prin care s-a înfiintat o  noua unitate administrativa- tinutul, fiind create 10 tinuturi, în fruntea carora se aflau rezidenti regali numiti de rege; primarii si prefectii erau numiti pe scara ierarhica;

            - 12 octombrie 1938- s-au înfiintat breslele, care înlocuiau sindicatele;

            - preocupat sa atraga tineretul pentru a-l scoate de sub influenta legionara, la 15 decembrie 1938 a fost adoptat decretul-lege prin care toti baietii între 7-18 ani si fetele între 7-21 ani faceau parte din Straja Ţarii (care devenea o organizatie de stat), al carui comandant suprem era regele, "marele strajer", fata de care toti erau datori sa depuna juramântul de credinta; deviza strajerilor era "Credinta si munca, pentru tara si rege";

            - 16 decembrie 1938- decretul-lege privind înfiintarea Frontului Renasterii Nationale, al carui scop era "mobilizarea constiintei nationale", fiind considerat "unica organizatie politica în stat, orice alta activitate politica (.) fiind socotita clandestina"; numai Frontul avea dreptul de a fixa si depune candidaturi în alegeri, fiind pentru prima data în istoria României când se legifera sistemul partidului unic, facându-se un pas decisiv spre totalitarism;

            - 1-2 iunie 1939- au avut loc alegeri parlamentare, soldate cu victoria Frontului;



            - presa si radioul- principalele mijloace de informare în masa, au fost puse în slujba lui Carol al II-lea; radioul transmitea zi de zi declaratii, proclamatii, relatari despre vizitele regelui, elogii rostite de oameni de stiinta si cultura, artisti, acesta fiind numit "salvatorul", "omul providential", "voievodul culturii"; aproape în fiecare zi avea loc câte o festivitate, la care se rosteau discursuri, se împarteau decoratii, se ofereau daruri; astfel, pe 6 iunie 1938, Carol, dupa propriile sale însemnari, a participat la sarbatorirea "Cavalerilor virtutii aeronautice", prilej cu care i-a decorat pe noii cavaleri si medaliati; a privit defilarea; a fost decorat un general italian, care i-a conferit în numele regelui-împarat si al ducelui, insigna de "Pilot de onoare al aeronauticii italiene"; în aceeasi zi, Carol a participat la inaugurarea expozitiei Fundatiei "Principele Carol", unde au avut loc "coruri si discursuri", apoi defilarea a 400 de delegati "în sunetul unei fanfare taranesti din vechiul Regat"; dupa masa, la sosea, distribuirea noilor drapele si fanioane unitatilor strajeresti si decorarea "celor care au muncit cu râvna", apoi inaugurarea si vizitarea expozitiei strajeresti; în ziua de 8 iunie, manifestatie pe stationul ANEF, dupa urmatorul program: serviciul divin, intonarea Imnului Regal, rostirea rugaciunii "Tatal nostru" si a "Textului biblic", cuvântul Marelui Strajer; urari adresate Marelui Strajer, cântece strajeresti, gimnastica strajerilor, defilarea Strajei Ţarii. Festivitatile s-au desfasurat pe ploaie, iar copiii erau "uzi leoarca". Au urmat masa oficiala si primirea darurilor; apoi poker, la care, regele a câstigat. Festivitatile s-au reluat a doua zi, cu defilari, fanfare strajeresti, cimpoaie, cu concurs hipic international;

            - pentru Mihai, declarat "Voievod de Alba Iulia" a fost creata o clasa speciala, cu elevi din diferite zone ale tarii si din medii sociale diferite; 

            - împlinirea a 100 de ani de la nasterea lui Carol I a prilejuit publicarea cuvântarilor acestuia (sub îngrijirea lui C.C.Giurescu), precum si ridicarea statui sale ecvestre (sculptor Ivan Mestrovici) în fata palatului regal din Bucuresti; preocupat de propria-i imagine, Carol nu permitea altor membrii ai familiei regale sa desfasoare activitati care sa le atraga simpatia opiniei publice; (pe 18 iulie, Maria a încetat din viata); dincolo de orice comentarii, este faptul ca regele a dovedit o aplecare speciala spre cultura: a încurajat, a sprijinit si a popularizat activitatea în acest domeniu. Fundatiile Culturale Regale, conduse de Alexandru Rosetti au desfasurat o activitate editoriala absolut exceptionala; Asociatia stiintifica pentru Enciclopedia României, al carui presedinte era Dimitrie Gusti a început publicarea primelor volzume din Enciclopedia României, s-au tiparit editii critice din operele unor mari scriitori - Hasdeu, Odobescu, Caragiale, Creanga, Macedonski, s-a inaugurat Institutul de Istorie Universala condus de Nicolae Iorga;

            - regimul lui Carol al II-lea s-a caracterizat printr-o mare instabilitate si incoerenta; în intervalul 10 februarie 1938-6 septembrie 1940 s-au perindat la cârma tarii noua guverne;

            - desi s-au investit fonduri enorme, Straja Ţarii avea un caracter formal, neavând o reala aderenta în masa participantilor;

            - Consiliul de Coroana nu a putut asigura regimului, influenta si prestigiul urmarite de rege; în vara lui 1940, Carol a fost nevoit sa invite la sedintele Consiliului oameni politici care îi erau adevarati dusmani;

            - FRN nu a capatat consistenta dorita de rege; cei peste 3,5 milioane de membrii din ianuarie 1939 erau, în mare parte înscrisi din oficiu, iar altii, din oportunism politic; la 20 ianuarie 1940, regele a reorganizat FRN, stabilind eligibilitatea organelor de conducere pâna la nivelul tinutului (inclusiv);

            - la 22 iunie 1940, Carol al II lea a hotarât transformarea FRN în Partidul Natiunii, declarat "partid unic si totalitar", aflat sub conducerea suprema a regelui; în Partid s-au înscris, alaturi de vechii membrii ai FRN si legionarii, care au raspuns astfel apelului adresat de Horia Sima la 23 iunie 1940; în aceeasi zi de 22 iunie a aparut decretul-lege pentru "apararea ordinei unice si totalitare a statului român";

            - regimul de la 10 februarie 1938 a degenerat în totalitarism, regele Carol al II lea devenind primul dictator din istoria României; cel mai bun exemplu îl constituie prevederile decretului-lege din 22 iunie 1940 (art. 1, art. 2) unde sunt nominalizate formulele: "conducatorul suprem" (art. 3) si "conducere suprema" (art. 4);

            - conform decretului din 3 iunie 1939, deputatii si senatorii au fost obligati sa depuna juramânt de credinta fata de rege si sa poarte uniforma FRN; între cei care au refuzat s-au aflat Iuliu Maniu, C.I.C Bratianu, dr. Nicolae Lupu, I. Mihalache;

            - multe bresle au desfasurat o activitate neconvenabila regimului, care a procedat la dizolvarea lor;

            - desi desfiintate la 30 martie 1938, partidele politice si-au continuat activitatea; Gh. Tatarescu a fost exclus la 5 aprilie 1938 din PNL, iar Iuliu Maniu a anuntat înlaturarea din PNŢ a lui Mihai Ralea, Petre Andrei;

            Raporturile dintre Carol al II-lea si Garda de Fier




- dupa lovitura de stat din 10 februarie 1938, Garda de Fier se afla într-o situatie tot mai dificila; în documentele vremii, denumirea de Legiunea Arhanghelului Mihail aproape ca a disparut, iar titulatura frecventa a Garzii era Miscarea Legionara; la 26 martie 1938 Nicolae Iorga a fost acuzat printr-o scrisoare "de necinstire sufleteasca" de catre C.Z. Codreanu, acesta fiind condamnat la 6 luni închisoare pentru ultragiu adus unui ministru în functiune; în timp ce se judeca procesul lui Codrenu, la 15 aprilie a aparut decretul-lege pentru apararea ordinii în stat, prin care erau vizate în mod special activitatile desfasurate de legionari; dându-si seama ca a intrat într-un joc periculos, Nicolae Iorga a adresat comisarului regal Radu Hotineanu o scrisoare prin care cerea încetarea actiunii judiciare împotriva lui Codreanu, deoarece "acuzatul nu-si da seama de faptele sale"; totusi procesul si-a urmat cursul;

            - la 27 mai 1938 lui Codreanu i s-a intentat un nou proces fiind condamnat la 10 ani munca silnica si sase ani de degradare civica precum si la 5000 lei amenda si 2000 lei cheltuieli de judecata, pentru "crima de detinere si reproducere în public de acte secrete interesând siguranta statului", "uneltire contra ordinii sociale" si "rasvratire"; a fost dus la Jilava, apoi la Doftana si de aici la Râmnicu Sarat; masurile luate împotriva lui Codreanu erau determinate de cauze interne, de o rivalitate politica pe care regele a decis sa o transeze în favoarea sa;

            - vizitele în Anglia si Franta s-au încheiat cu un esec, liderii de la Londra si Paris neluându-si nici un fel de obligatii fata de România;

- 24 noiembrie 1938- întrevederea lui Carol al II lea cu A. Hitler la Brechtensgaden, acesta din urma adresându-se regelui în termeni ultimativi;

            - pe 28 noiembrie a avut loc atentatul asupra prof. Florin stefanescu- Goanga, rectorul Universitatii din Cluj, pe care guvernul l-a pus pe seama legionarilor; 29/30 noiembrie 1938 au fost omorâti, în timp ce erau transportati de la închisoarea din Rm. Sarat la cea din Jilava, C.Z. Codreanu si alti 13 legionari;

            - 15 martie 1938 trupele hitleriste au ocupat Cehoslovacia; Acordul de la Munchen din 29 septembrie 1938 a constituit un semnal de alarma pentru statele mici, inclusiv România, a caror integritate teritoriala putea fi usor sacrificata de marile puteri;

            - la 23 august 1939 a fost semnat pactul Ribbentrop-Molotov;

            - 21 septembrie 1939, asasinarea lui Armand Calineascu (regele pierzând pe cel mai devotat om al sau; din acel moment, Carol nu si-a mai putut recapata echilibrul, a actionat mai mult sub impulsul evenimentelor concrete), presedintele Consiliului de Ministrii; noul guvern format de rege (la Interne- generalul Gh. Argesanu) a luat masuri hotarâte împotriva Garzii, fiind executate principalele capetenii legionare, precum si un numar de legionari din fiecare judet si expusi în pietele publice; în cursul represiunilor de dupa 10 februarie 1938 au fost ucisi peste 300 de legionari, între care aproape toti fruntasii; efectul psihologic nu a fost cel scontat de rege- acela de a provoca ura populatiei împotriva legionarilor. ci mai curând s-a creat un semtiment de compasiune pentru cei ucisi, care zaceau într-o balta de sânge sau în streang si chiar de revolta fata de utilizarea unor asemenea mijloace de razbunare;

            - la sfârsitul anului 1939, Carol al II lea a initiat politica de "reconciliere nationala" cerând tuturor românilor sa colaboreze pentru apararea intereselor tarii; PNL si PNŢ au respins, dar Miscarea Legionara a început tratativele cu guvernul;

            - prin deciziile Ministerului de Interne din martie si aprilie 1940 s-a trecut la eliberarea în masa a legionarilor din lagare si închisori;

            - în mai-iunie, Germania a ocupat Danemarca, Norvegia, Olanda, Luxemburg si Franta;

            Pierderile teritoriale din vara si toamna anului 1940. Prabusirea regimului carlist

            - la 26 iunie 1940, Moscova a adresat României un ultimatum prin care cerea sa i se cedeze Basarabia si nordul Bucovinei;

            - Carol al II-lea a cautat sa încline decisiv orientarea politicii externe spre Germania, Horia Sima fiind numit subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale;

            - la 30 iunie, regele a comunicat lui Fabritius, ministrul Germaniei la Bucuresti, hotarârea României de a renunta la garantiile anglo-franceze si dorinta de a se ajunge la un acord general cu Reichul;

            - la 1 iulie, Carol a solicitat ca o misiune militara germana sa fie trimisa în România;

            - pe 4 iulie, o delegatie alcatuita din 12 fosti ministrii, în frunte cu Maniu, C.I.C. Bratianu s-a prezentat la palat, într-o audienta colectiva, cerând regelui sa constituie un guvern de concentrare nationala; Carol al II-lea a decis formarea unui cabinet prezidat de Ion Giugurtu, cunoscut pentru vederile sale filogermane; ziua de 4 iulie a marcat schimbarea bazei politice a regimului instaurat la 10 februarie 1938; legionarii au primit trei mandate: Horia Sima-ministrul Cultelor si Artelor, Vasile Noveanu-ministrul Inventarului Avutiei Nationale, Augustin Bideanu-subsecretar de stat la Finante; Nichifor Crainic aprecia ca: "Singurul criteriu de alcatuire a guvernului: personalitati care sa fie agreate de Berlin si Roma";



            - la 9 august a fost adoptat decretul-lege privitor la "starea juridica a locuitorilor evrei din România", prin care acestia nu aveau dreptul sa ocupe functii publice, sa faca parte din consilii de administratie, sa dobândeasca proprietati rurale, sa fie militari de cariera;

            - la 15 iulie 1940, Hitler a adresat o scrisoare lui Carol al II-lea, prin care facea un aspru rechizitoriu la adresa politicii externe românesti;

            - tratativele româno-bulgare desfasurate la Craiova între 19 si 21 august s-au încheiat cu cedarea Cadrilaterului;

            - 16-24 august, esuarea negocierilor româno-ungare de la Turnu Severin;

            - 29/30 august, Consiliul de Coroana a decis sa accepte "arbitrajul" Germaniei si Italiei;

            - pe 30 august celor doua delegatii li s-a prezentat hotarârea "arbitrilor" (granita fusese stabilita de Hitler la 27 august); în noaptea de 30/31 august Consiliul de Coroana a luat cunostinta de hotarârile dictatului de la Viena; România pierdea nord-vestul Ardealului;

            - în numai putin de trei luni, România a pierdut 99.738 km2 (33,8% din suprafata totala) si 6.821.000 locuitori (33,3% din populatia sa);

           

            Reactivarea politica a generalului Ion Antonescu

            - la sfârsitul lunii iunie 1940, generalul Antonescu prezentase regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care se oferea sa salveze "ce mai este cu putinta de salvat, din coroana, din ordine si din granite", el cerea suveranului sa nu mai asculte de "fortele oculte" care "ne-au adus unde ne gasim"; drept raspuns, Carol a decis la 9 iulie internarea generalului la manastirea Bistrita (Vâlcea);

            - la 4 septembrie, regele l-a numit pe Ion Antonescu, presedinte al Consiliului de Ministrii, iar acesta, i-a cerut în seara aceleiasi zile sa-l investeasca cu depline puteri; desi initial a refuzat, în dimineata de 5 septembrie regele a semnat decretul prin care generalul Ion Antonescu era investit "cu depline puteri pentru conducerea statului român";

            - în aceeasi zi a fost suspendata Constitutia din 1938 si au fost suspendate Corpurile legiuitoare; prin aceste decrete se punea capat regimului instaurat la 10 februarie 1938;

            - în seara zilei de 5 septembrie (ora 21,30), Antonescu i-a cerut lui Carol sa abdice;

            - de la 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a devenit un simplu particular;

            Concluzii

            - drumul României de la democratie la dictatura nu a fost singular ci s-a înscris pe aceeasi linie urmata de majoritatea statelor europene în perioada interbelica;

            - instaurarea regimului autoritar si dictatorial în România a fost rezultatul unor duble evolutii interne si externe;

            - ca stat european, România a înregistrat un regim politic similar celor cunoscut în statele europene, astfel ca pe parcursul a doua decenii a facut sa se ajunga în 1940 la situatia ca în numai 4 state democratia sa supravietuiasca, în timp ce în 12 se instaurasera regimuri dictatoriale iar în 14- un regim de ocupatie exercitat de state totalitare ca Germania, URSS, Italia si Ungaria;

            - România, în toamna anului 1940 era înconjurata de state cu regimuri dictatoriale (URSS, Ungaria si Bulgaria), care îi rapisera deja teritorii, în vreme ce fostele vecine din 1919- Polonia si Cehoslovacia erau acum ocupate de Germania si URSS.            












Document Info


Accesari: 7519
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )