v
Roma antica
Roma antica a fost un oras-stat a carui istorie se intinde in perioada de timp cuprinsa intre 753 i.Hr. si 476 d.Hr.Acest oras stat a fost leaganul statului roman si a jucat timp de 12 secole un rol important in lumea antica infulentand in plan politic,economic,cultural si religios popoarele si statele din bazinul Marii Mediterane,Asia si Europa.
Istoria Romei a fost foarte bogata in
evenimente si legende,acestea reamintidu-se si in ziua de azi. S-a ridicat din ruinele Republicii si a supravietuit
pana in secolul V e.n. Istoria sa este insa impartita in perioade de putere si
glorie, avant cultural si realizari, urmate de un declin lent. Cea
mai veche perioada din istoria Romei este cunoscuta in istorie sub denumirea de
,,perioada regalitatii", care ar fi durat, potrivit traditiei, aproximativ doua
secole . Reconstruita in timpul Flavilor, Roma a fost marita, mai ales sub
imparatii Traian,
In secolele II-I I.C., ca urma a transformarii Romei intr-un mare stat maritim, s-au dezvoltat comertul, capitalul financiar camataresc si a crescut rolul cavalerilor in viata politica si sociala a statului.
Geneza
Se povesteste, ca lumea intreaga era un haos
din care s-a desprins pamantul care era zeita Gheea ce s-a casatorit cu Uranus
,care era cerul, inalt si plin de stele.Din dragoste lor s-au nascut titani,
ciclopi cu un singur ochi, apoi hecatonhiri sau cetimani ce aveau o suta de
brate lungi si monstruoase dar si alti prunci hidosi si necrutatori. Uranus avand posibilitatea sa ghiceasca
viitorul afla ca unul dintre copii il va rasturna si-i arunca pe toti in
temnita dar acestia sunt ajutati de mama lor sa scape si sa-l invinga pe Uranus,
locul acestuia fiind luat de Cronos, care este blestemat de Uranus sa aiba
aceiasi soarta, si sa fie si el invins de un fiu de-al sau. Soarta se repeta si
pentru Cronos care-si manca copii de frica sa nu se implineasca blestemul
tatalui sau, dar printr-un siretlic, Gheea, sotia lui Cronos il ascunde pe Jupiter,
unul dintre fii lor, si ajutata de acesta reuseste sa-l invinga pe Cronos si
sa-si salveze ceilalti copii, astfel,Jupiter urca pe muntele Olimp dupa un
ra 616j95g zboi de 10 ani dus impotriva titanilor, de unde conduce lumea impreuna cu
fratii si surorile sale care sunt: Vesta, Ceres, Pluto, Neptun si Iunona.
Astfel
Jupiter ramane-n cer, Neptun primeste stapanirea apelor, Pluto tinuturile
subterane, Hestia primeste focul, Demetra primeste holdele bogate si livezile
cu rod iar Iunona devine sotia lui Jupiter.
Mai marii zei ai mitologiei romane
Jupiter
Jupiter este stapanul intregului Olimp si al pamantului .Tot Jupiter pacaleste mai multe pamantence, avand cu ele nenumarati copii, desi era casatorit cu Iunona. In mitologia romana, Jupiter detinea acelasi rol precum cel al lui Zeus in panteonul grecesc. El era numit Jupiter Optimus Maximus (Jupiter Cel mai Inalt, Cel mai Mare), fiind zeitatea suprema a statului roman, avand in grija legile si ordinea sociala. Jupiter este o derivatie a lui Jove si pater (latina: tata). Numele zeului a fost adoptat drept numele planetei Jupiter si a fost punctul de plecare pentru numele zilei de joi a saptamanii (radacina etimologica este mai vizibila in limba franceza jeudi, de la Jovis Dies).
Jupiter, are drept principala arma fulgerul. In diversele tipuri de ritualuri dedicate zeului suprem al mitologiei romane apare un element inedit: consacrarea stejarului, acesta fiind arborele cel mai des lovit de trasnet.De asemenea, demne de mentionat in acest context sunt 'poreclele' lui Jupiter : Lucelius(Stralucitorul-nume dat dupa lumina care despica cerurile),Fulgur(Fulgeratorul - stapanul trasnetului). Ca toti zeii ceresti, Jupiter pedepseste cu trasnetul pe toti cei care-si incalca cuvantul, dar si pe cei care nu respecta tratatele.
Jupiter este cel mai mare zeu, el privegheaza peste tot ce se intampla, in cer, pe pamant si pe mare. Zeu al atmosferei, el este purtat in carul sau, tras de niste telegari inaripati, care necheaza salbatic deasupra norilor; el aduna norii si-i goneste, face sa cada ploaia, zapada si grindina si zguduie totul printr-o incruntatura de spranceana.
Tronul sau este sus in cer, pe Olymp, un munte inalt din Tessalia, ale carui varfuri sunt intotdeauna invelite de nori. De aceea si poarta numele de Olympicul. Din inaltimea cerului priveste la faptele si purtarile oamenilor. Aici in Olymp, sunt palate de stralucire neinchipuita, in care se fac ospetele zeilor si in care tin ei sfat. Soarta oamenilor, fericirea si nefericirea pamanteasca, bogatia ca si saracia, viata ca si moartea, atarna de el. Zei urzind destinele sarmanilor muritori, au hotarat ca oamenii sa traiasca in truda si necazuri si numai ei zeii, sa fie lipsiti de orice grija.
Venus
|
|
Venus este numele roman al zeitei grecesti Afrodita, zeita dragostei, frumusetii si fertilitatii. Era consoarta lui Vulcan. Era considerata stramoasa romanilor datorita intemeietorului legendar, Aeneas, si juca un rol important in multe mituri si festivitati romane.
Potrivit legendei, s-a nascut in Cipru. "Stancile lui Venus" se gasesc pe tarmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecesti - a cazut in apa marii inspumate organul masculin de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi nascut, din valurile marii involburate, zeita dragostei Venus.Desi zeita a frumusetii, venus este casatorita cu zeul schiop, hidosul Hefaistos, care era si fierarul zeilor. Cu toate ca este casatorita cu Hefaistos (Hephaestus), a fost iubita de zeii Mars, zeul razboiului, Dionysos, Hermes si Neptun , precum si de muritorii de Anchises si Adonis.
A avut mai multi copii: cu zeul Mercur pe Cupidon,cu muritorul Anchises pe Aeneas (personajul principal din epopeea virgiliana Eneida) etc.Muriorul Paris ia oferit marul e aur pt cea mai frumoasa zeita.
Minerva
Minerva era zeita intelepciunii si a razboiului drept.S-a nascut din capul lui Jupiter dupa ce mama ei a fost inghitita de catre acesta si a ales sa ramana pe veci fecioara.
Zeita Minerva a fost considerata una dintre cele mai importante divinitati ale lumii antice romane. Ea ocupa locul al treilea, dupa Jupiter, stapanul Atotputernic, si Iunona, sotia acestuia, in lista celor 12 divinitati de frunte, omagiate la Roma (asa-numitii dii consentes), care formeaza "triada capitolina" (denumirea unui templu de pe colina Capitoliului roman). Ea ocroteste mestesugurile, stiinta agricola, fiind inventatoarea constructiilor navale, a strategiei militare (razboaie calculate), patronand, totodata, intelepciunea si abilitatea mintii.
Tot romanii au onorat-o
prin organizarea a doua cicluri de sarbatori vesele: Quinquatrus maiores (19-23
martie), cu participarea artizanilor (artificies) din diferite meserii si arte
(medici, poeti, pictori, sculptori, pedagogi s.a.) si Quinquatrus minores (13
iunie) pentru flautisti.
Originile cultului acestei divinitati se pierd in negura timpului.
Neptun
In mitologia romana este cunoscut sub numele de Neptun. Ca si ceilalti frati ai sai, cand s-a nascut,Neptun a fost inghitit de catre tatal sau si apoi dat afara.Mai tarziu a luptat alaturi de olimpieni impotriva titanilor. Cand, in urma victoriei, s-a facut impartirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Pluto lumea subpamanteana, iar lui Neptun Imparatia apelor.
Neptun starnea furtunile sau facea ca apele marii sa devina linistite, el scotea insule la iveala sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul sau, facea sa izvorasca rauri sau sa se inchege lacuri. O data el a incercat impreuna cu Iunona si cu Minerva sa-l puna in lanturi pe Jupiter, dar incercarea a dat gres. De atunci Neptun a fost mereu alaturi de preaputernicul sau frate care carmuia destinele lumii.Cu zeitele sau cu muritoarele de rand Neptun a avut numerosi fii si fiice, majoritatea infatisati ca niste fiinte monstruoase sau a caror forta era de temut. Printre acestia se numarau: ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor.
Marte
Marte provine dintr-o fuziune a zeului agrar si razboinic Mavors, dintr-un vechi cult umbric, cu zeul etrusc Maris si cu zeul grec al razboaielor, Mars. Pana la cristalizarea acestui sincretism caracteristic mitologiei romane, Mavors era invocat ca protector al muncilor campului si chiar mai tarziu, cand se consolideaza cultul lui Marte, noua divinitate e venerata mai ales tot ca ocrotitoare a activitatilor agricole, personificand totodata renasterea periodica a naturii. Problemele de delimitare a terenurilor agricole si de aparare a gospodariilor si recoltelor contra incursiunilor de pradaciune il investesc pe acelasi zeu cu atributul nou al patronarii razboiului, dar initial aceste atribute se inrudeau strans: preotii zeitei agrare Ceres, Arvales, il invocau pentru ocrotirea ogoarelor si pe Marte, numindu-l Marmar, Marmor, Berber. Iar Cato lansase odata indemnul de a se aduce sacrificii speciale lui Marte ca sa aiba grija de cirezile de boi. Printre vechile epitete ale zeului, doua erau caracteristice: Rusticus si Silvanus. Cand Marte devine, in epoca imperiala, un zeu mai complex si in primul rand simbolul fortei militare romane, incepe sa fie considerat fiul cuplului Jupiter-Iunona. Numit Mars Ultor (Marte Pedepsitorul) si Marspiter (Mars Pater, Tatal), e inclus in triada protectoare a Romei, impreuna cu Jupiter si Quirinus.
Cupidon
Cupidon este denumirea sa din mitologia romana, unde se mai numeste si Amor; mama sa este Venus, zeita dragostei si a frumusetii. In mitologia greaca, numele lui Cupidon este Eros si este fiul Afroditei.
Povestea de dragoste dintre Cupidon si Psyche a fost consemnata pentru prima data de catre Lucius Apuleius in romanul sau Magarul de Aur, scris in secolul II si este considerata model al dragostei nestramutate care reuseste sa invinga toate greutatile si vicisitudinile. Geloasa pe frumusetea femeii muritoare Psyche, Venus l-a rugat pe fiul sau, Cupidon, sa-i strapunga acesteia inima cu una din sagetile cu varf de aur, pentru ca Psyche sa se indragosteasca de cel mai hidos om de pe pamant. Cupidon a cazut de acord, insa din greseala s-a intepat si el in sageata si s-a indragostit de Psyche. Vazand ca toti lauda frumusetea lui Psyche dar nimeni n-o vrea de sotie, parintii ei au consultat oracolul, care le-a spus s-o duca pe un varf de munte, caci nu-i e menit sa aiba un sot muritor, ci un nepamantean.
Zeul Zefir a luat-o de pe munte si a dus-o intr-o vale minunata, in castelul lui Cupidon, unde Psyche a devenit sotia acestuia. Insa ii era interzis sa afle cum arata sotul ei, caci se intalneau doar noaptea, pe intuneric. Surorile lui Psyche, invidioase, au indemnat-o sa aprinda noaptea un opait ca sa vada daca nu cumva este casatorita cu un monstru; Psyche le-a ascultat si a vazut ca sotul ei e zeul Cupidon, de o frumusete iesita din comun. Insa o picatura de ulei l-a trezit pe Cupidon si, suparat ca sotia i-a incalcat porunca, zeul a disparut. Desperata, Psyche a cerut ajutorul mamei acestuia. Venus a supus-o unor incercari foarte grele, dar, cu ajutorul unor ajutoare din lumea animalelor, Psyche a reusit sa le treaca cu bine.
In final, Venus a trimis-o in lumea subpamanteana, ca sa ceara de la Persefona un pic din frumusetea sa; Venus a avertizat-o sa nu deschida sipetul, insa Psyche, dorind sa devina mai frumaosa pentru sotul ei, a cedat tentatiei si i-a ridicat capacul. De aici, in loc de frumusete, s-a abatut asupra ei un somn de moarte. Afland aceasta, Cupidon a dus-o pe muntele Olimp si a cerut ajutorul lui Jupiter. Impresionat de dragostea nestramutata a celor doi, Jupiter a facut-o pe Psyche nemuritoare. Copilul lui Jupiter si Psyche este Voluptas - zeul voluptatii.
Conceptii dupa moarte
Dupa credinta romanilor, sufletele celor decedati (lares, manes) duceau o viata asemanatoare celei de aici, fie in mormant, fie intr-o regiune subterana, obscura, in care domnea zeul foarte putin simpatic, Orcus.
Imparatia aceasta a mortilor nu era insa izolata complet de lumea de aici, ci corespundea cu ea printr-o groapa facuta in pamant (mundus) in apropierea orasului sau satului si acoperita cu o piatra (lapis manalis). De trei ori pe an, la 24 august, 5 octombrie si 8 noiembrie, se ridica aceasta piatra pentru ca sufletele sa iasa si sa se duca sa-si vada rudele. Rudele insa se temeau grozav de spiritele celor decedati pentru ca aceste spirite se inviorau numai cand puteau sa suga sange de om. De aceea li se aduceau tot felul de sacrificii, uneori sacrificandu-se pe mormant sotia si sclavii celui decedat. Pentru a linisti sufletele celor morti si pentru a scapa de ele, romanii celebrau asa-numitele Lemuria in zilele de 9, 11 si 13 mai. Lemures erau sufletele mortilor deveniti strigoi si venind printre cei vii ca sa faca rautati. Pentru a scapa de aceasta primejdie, in zilele amintite mai sus, capul familiei se trezea la miezul noptii si umbla cu picioarele goale prin coridoarele casei, trosnind din degete pentru a speria spiritele si aruncand in spatele sau seminte de bob negru, fara a-si intoarce capul. De noua ori repeta cuvintele: 'Cu acest bob ma rascumpar pe mine insumi si pe ai mei'. Dupa stropirea cu apa sfintita, lovea intr-o placa de bronz si striga inca de noua ori: 'Spirite ale stramosilor mei, iesiti afara'. Romanii credeau deci ca strigoii veniti sa suga sangele oamenilor se repezeau la semintele de bob si datorita puterii magice a cuvintelor repetate de noua ori, se departau de casa lasand oamenii in pace.
O categorie speciala de suflete ale mortilor o forma aceea a criminalilor sau a celor care au sfarsit printr-o moarte napraznica. Acestea se numeau larvae si erau considerate ca raufacatoare, la fel cu cele ale mortilor deveniti strigoi.
Obligatiile familiei la moarte si la inmormantare au fost codificate la romani si respectate cu strictete. Dupa inhumare sau incinerare, ambele rituri fiind admise, cei prezenti gustau ceva invitand si pe mort sa ia parte la masa, ii cereau binecuvantarea si, inainte de a pleca, isi luau ziua buna de la el prin cuvintele: Salve, Sancte parens ! Pe pietrele funerare era obiceiul sa se scrie fraze augurale, intre care cea mai obisnuita era: Sit tibi terra levis, menita sa usureze iesirea spiritului din mormant pentru a lua parte la mesele date de rude in amintirea sa.
In fiecare an, in ziua de 22 februarie, intreaga familie se aduna acasa la o masa comuna. in acea zi nu trebuia sa se tina seama de certurile familiale. La masa erau rezervate locuri pentru morti. Statuetele zeilor familiali prezidau masa aceasta, la care se strangea laolalta intreaga familie, vii si morti.
Ritualurile
Riturile publice
v Cultul public consta la inceput din rugaciuni, voturi, purificari si sacrificii. Rugaciunea (precatio) era socotita ca avand o putere magica. Din aceasta cauza trebuia rostita fara nici o schimbare sau greseala.
v O forma speciala de rugaciune era supplicatio, rugaciune solemna ceruta poporului de catre senat in cazuri de calamitati publice, epidemii, foamete sau ca multumire pentru vreo victorie militara. Intreg poporul lua parte la aceasta ceremonie, care dura un anumit numar de zile. Poporul intra cu ramuri de laur in templele deschise, facea libatii de vin si ardea tamaie, in vreme ce matroanele, cu parul despletit, se roteau imprejurul altarelor cu mainile ridicate spre cer.
v Votul (votum) era socotit ca mijlocul cel mai eficace pentru a se castiga bunavointa si ajutorul zeilor, carora li se promiteau in schimb, in chip conditionat, ofrande, sacrificii etc.
v Purificarile aveau mare importanta la romani. Scopul lor nu era atat curatirea de greseli morale cat spalarea de unele atingeri impure.
v Sacrificiile ocupau si la romani locul cel mai important in cult, fiind randuite cu extrema amanuntime.
Riturile particulare
v Cultul particular nu avea la romani un ritual unic, fiecare familie implinind actele de cult potrivit propriei sale traditii. Ritul obisnuit consta in a oferi focului libatii in timpul mesei.
Botezul
La noua zile dupa nastere, copilul era stropit cu apa si recunoscut de tata, care ii punea un nume. La varsta pubertatii, in ziua de 14 martie (Liberalia), se dezbracau hainele de copil si se punea toga barbateasca, ceremonia sfarsindu-se printr-un sacrificiu.
Casatoria
Cea mai solemna ceremonie a cultului familial era casatoria. Dupa ce mireasa era adusa cu alai si cantece religioase la casa mirelui, tinerii mancau impreuna, ca si la greci, o lipie de secara, perfectandu-se astfel din punct de vedere religios unirea lor. Toate aceste rituri ale cultului familial se implineau in jurul vetrei, ca si la greci.
Tatal familie era considerat preot, el savarseste numeroase ritualuri in fata altarului domestic numit larariu. In fiecare zi sunt depuse pe altar ofrande aduse divinitatii protectoare a casei, numita lar: vin, paine, fructe. In ajunul casatoriei, fetele ii ofera papusile, in semn ca acum copilaria lor s-a terminat.
Cultul mortilor
Romanii practicau inhumarea si incinerarea mortilor, rituri imprumutate de la greci. Mortii erau incredintati stramosilor ce au devenit "zei". Familia avea anumite obligatii inainte si dupa inmormantare si erau riguros respectate. De trei ori pe an, in lunile august, octombrie si noiembrie, existau ritualuri speciale legate de lumea mortilor, acestora aducanduli-se ofrande.
Dupa cum am putut vedea si in acest proiect,mitologia romana,credintele si practicile religioase ale oamenilor din Roma antica sunt vechi.La inceput,romanii si-au imaginat zeii ca puteri,dupa contactul cu civilizatia Greciei antice din sec VI i.e.n. acestia au inceput sa si-i imagineze ca fiinte umane,ceea ce explica faptul ca putin din mitologia romana este autentica.
BIBLIOGRAFIE:
v www.limbalatina.ro
v www.crestinortodox.ro
v www.wikipedia.ro
v www.frereferatele.com
v manual limba latina clasa a IX-a
->Apahidean Mirela:informatii despre zeita Venus,a formulat incheierea,impreuna cu Diana a facut "Conceptii dupa moarte".
->Lapuste Cornelia:informatii despre Minerva,impreuna cu Denisa a facut "Ritualurile",impreuna cu Diana a facut prezentarea power point.
->Marchis Lavinia:informatii despre Cupidon si Marte,a facut aranjarea in pagina si a cautat imaginii pentru portofoliu.
->Marina Denisa:informatii despre Neptun,a formulat introducerea,impreuna cu Lapuste Cornelia a facut "Ritualurile".
->Salcudean Diana:informatii despre Zeus,impreuna cu Mirela a facut "Conceptii dupa moarte",impreuna cu Lapuste Cornelia a facut prezentarea power point.
|
