Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































SUPT PETRU RARES, IN MOLDOVA

istorie












ALTE DOCUMENTE

ADEVARATUL RASPUTIN
PERIODIZARI. EXPLICATII ISTORICE
Capitulatiile si problema printului strain (1866-1878)
Alexandru Ioan Cuza
Din ce cauze, in afara de blestem, au pierit cei care au cercetat mormintul lui Tutankhamon
INVAZIILE DANEZE SI EFECTELE LOR - ANGLIA
Istoriografia umanista in Tarile Romane
DESCOPERIRILE SI CERCETARILE FACUTE DE CALATORI DIN EUROPA OCCIDENTALA IN ASIA SI AFRICA (1550-1650)
CONVENTIA DE ARMISTITIU CU NATIUNILE UNITE DIN 12/13 SEPTEMBRIE 1944
AMENOFIS, FARAONUL REBEL

SUPT PETRU RAREs, ĪN MOLDOVA

Venim la ceea ce s-ar fi putut vedea de un calator īn Moldova lui Petru Rare si īncepem drumul lui din acel punct foarte important pe vremea aceasta cai e  Hotinul.

Cetatea, care odinioara avusese o īnsemnatate mult mai restrīnsa, ajui sese, gratie comertului necontenit cu polonii, sa capete un rol deosebit viata comerciala si economica a Moldovei. Era, cu esceptia Cetatii Albe, car nu e de origine moldoveneasca1, cea mai frumoasa cetate a Moldovei īntreg In locul zidirii anterioare, care trebuie sa fi fost de proportii mai restrīnse, īntemeiase, la īnceputul veacului al XVI-lea, una īntr-adevar impunatoar care si astazi se ridica īn cea mai mare parte, cufundīndu-se numai acoperisu īn apropiere imediata de malul Nistrului. E facuta dupa acea datina care īntīlneste īn toata Peninsula Balcanica, si īn vremea bizantina, si īn vreme turceasca, asa-numitul opus reticulatum: un cadru de caramida asezata f muche īncunjura un bolovan cufundat īn ciment. Se cīstiga astfel o īnfatisa care scuteste de pictura si de alte elemente decorative. De departe se distin foarte bine liniile rosii ale caramizilor amestecīndu-se cu linia sura a bol vanilor si cimentului.



Cetatea era foarte īntinsa, cuprinzīnd si un paraclis care a ramas īnca ī zidurile sale. La usi si la feresti sīnt cadre  gotice foarte īngrijit sculptat 545h73f

Erau acolo īn chip permanent un numar de ostasi de tara si foarte pr( babil si tunuri. Caci Petru Rares e cel dintīi domn al Moldovei care a avut īndemīna mai multa artilerie, pe care īnsa n-a putut-o īntrebuinta cum se cuvin tunurile ce i-au cazut īn mīna īn lupta de la Feldioara, de la sasii cari tinea cu regele Ferdinand, au fost pierdute mai tīrziu, īn cea  mai mare part īn lupta de la Obertyn, cu polonii, pentru Pocutia.

Supt cetate era vama. stim care era sistemul. De la vama din Hot s-a pastrat īn veacul al XVI-lea ceva socoteli, traduse īn limba polona penti un proces la Liov: ele arata circulatia īntinsa care se facea pe vremea acee Desigur īnsa ca de la 1550 īnainte circulatia avea un caracter deosebit de c pe care-1 putea īntīlni calatorul īn īntīia jumatate a secolului. Pe atunci yi mesul se pare ca era īnca dintre oamenii de tara; mai tīrziu īnsa s-au īntrebuii

113

Pīna la jumatatea veacului al XVII-lea

tori oameni de afaceri din rasarit: domnia dadea īn arenda vama, si au capitalisti orientali, greci, levantini, ragusani, cari luau īn arenda acipal venit al domnilor Moldovei.

reniea lui Petru Rares, īncepuse abia acest drum al bogatilor īn mo-partile rasaritene. Dar pe la 1550-60, supt Alexandru Lapusneanu, ^foarte bogat, tocmai prin faptul ca tinea vamile Moldovei, cineva ihip se poate vedea si astazi, īn calitate de ctitor, pe zidul bisericii Iesti din Liov, Constantin Corniact, care stia si greceste si italieneste 'gaturi cu lumea rasariteana ca si cu cea apuseana. Apoi cretani, Dcuitori din Rodos vor avea un rost tot mai mare īn viata comerciala a

remea lui Petru anume greci jucau totusi un rol important īn partile īn corespondenta diplomatica a epocei se pomeneste adeseori un Chalkokondylas,' pe care sultanul īl trimetea īn partile acestea pentru īgot cu Moscul sau Moscova. Aici īn Moscova se gaseau anumite ire se vindeau numai īn aceste parti; mai tīrziu se vor pomeni cele de bastra", foarte mult pretuite; īn acelasi timp dinti de peste, poate apace de broasca testoasa). Cu astfel de cumparaturi pentru sultan jinat acel Chalkokondylas "mare negustor" al sultanului, post care ālneste pīna la īnceputul veacului al XVI-lea. li vedem umblīnd t de la Constantinopol la Moscova, ceea ce dovedeste valoarea cea nei circulatii comerciale, pe deplin asigurata acum, īntre Bosfor si interioare ale stepei rusesti.

ti, pe līnga cetate, cu cei doi pīrcalabi, pe līnga "biroul vamal" cu sau "mitnicul", cum i se zicea īn slavoneste, era orasul īnsusi care se e supt cetate. Terminul oficial pe vremea aceea era "podgrad" it. supt, grad: cetate). Aceasta era una din formele de alcatuire a Pentru necesitatile cetatii īnsesi se asezau anumiti negustori, la cari iu mereu altii.

lintīi fel de negustori era, data fiind setea pazitorilor Hotinului, pe Nistrului n-o putea satura, cīrciumarul sau posadnicul, cu posadni-nu vindeau numai vin, ci si ce mai cere omul dupa ce a baut prea cum spune si cīntecul popular īn legatura cu cīrciumile cele mai cer-i līnga posadnici si posadnice se adaugau īnsa mesterii cari dregeau crurile de īmbracaminte; astfel lucratori de arce, sele, curele, de unde imele de sahaidacari, care se īntrebuinteaza si astazi; erau si croitori, etc.

acesti mestesugari sīnt asezati īn bresle sau fratii, caci breasla e , care vine de la "brat" "frate"; terminul corespunde cu "confrater-u Bruderschaft din Apus. Breslele acestea, natural, pentru un oras )tinul, aveau o importanta mai slaba decīt īn orase ca Iasii, de exem-ele se dezvolta pe deplin, avīnd īn frunte un staroste sau un "batrīn" af, īncasator de venituri. Pentru ca breasla avea veniturile ei. Era ica de care se īngrijea breasla, dīnd luminarile, plata preotilor, iar 1 bisericii, al sfīntului patron al breslei, era o serbare speciala. Pece-i purta si chipul sfīntului patron al ei, fiindca, atunci cīnd se īntemeia, i un caracter sacru, religios: era facuta cu īnvoirea mitropolitului,

114

Supt Tetru  Kares, in Jioiuova

si īn condica breslei se gasea totdeauna īn fruntea celorlalte acte  recunoaste rea breslei de catre acesta.

Adaug ca breslele erau de toate categoriile; functiona chiar si o breasla "miseilor" sau a calicilor, un sindicat, sa zicem, al acestora. Fireste ca breasl, calicilor nu era decīt īn orasele unde existau biserici multe.

īn totalitatea lor, orasenii nu formau o comuna, cum sīnt cele din Apus care s-au rascumparat de la seniorul lor ori au capatat de la dīnsul parasire unor anume drepturi, pe care acesta le avuse mai īnainte, sau, īn sfīrsii s-a īntemeiat spontaneu, cu voia seniorului, ba, uneori, īmpotriva seniorului

Un mare neajuns al vietii noastre trecute a fost lipsa de autonomie orasului si incapacitatea lui de viata spontanee, caci īn orice organizare car nu se bucura de autonomie se produce si neputinta de a produce elemente c spontaneitate.



Orasele fusesera gasite de domnie: prin urmare ea mostenise sistemv anterior, mai adeseori sistemul Galitiei decīt cel din Ardeal. Pe de alta part domnul, care avea atributiuni foarte īntinse, a cautat, instinctiv, sa restrīng si dreptul oraselor de la īnceput. De exemplu, īn ce priveste judecata, orasel aveau īnainte dreptul german de Magdeburg, pe la 1400; dar, īn locul acesta drept care era deosebit de dreptul teranilor, - acestia tinīndu-se de obiceii pamīntului -, domnul a īncercat sa introduca dreptul bizantin. Dreptul d Magdeburg nu se mai īntīlneste pomenit de la o bucata de vreme.

In fruntea orasului, la Hotin ca si aiurea, era un soltuz, nume trecut di Silezia, prin Polonia, la noi. Acest soltuz īnlocuia pe vechiul jude. In Ţar Romāneasca, cuvīntul jude s-a pastrat, pe cīnd īn Moldova cuvīntul straii a dominat de la īnceput. Pe līnga acest soltuz sau voit, cum i se zicea, dupa ui cuvīnt polon, sinonim, se īntīlnea un sfat de consilieri comunali, cum am zic īn timpul nostru, care se numea pīrgari (Biirger). Pīrgarul s-a pastrat pīn foarte tīrziu, dar īntr-o situatie tot mai scazuta, si, de unde la īnceput era u cuvīnt de cinste, la sfīrsit, pentru ca pīrgarul facea slujba de vatasel, fuge lumea de aceasta calitate. Resturi de pīrgari īn amintiri de familie am apuca si eu.

Acum, rostul acestor oameni nu se īntindea asupra administratiei īntreg a orasului, pentru ca domnul izbutise sa capete anume drepturi īn viata aceast municipala; functionari domnesti, cari se vor īnmulti din ce īn ce mai mu vor īndeplini rosturi care apartineau īntīi acestor modesti "magistrati".

Cei mai multi s upravegheau tīrgurile care se tineau acolo. īn ce privesi fixarea locului unde se tineau tīrgurile, mai tīrziu se cerea totdeauna si u privilegiu de la domnie. Tīrgul era īmpartit, cum e si astazi īn multe part dupa vīnzarea ce se facea īn fiecare piata: Tīrgul Cailor, Tīrgul Vitelor, Tīrg Grīnelor. In afara de aceasta, voitii-soltuzi si pīrgarii tineau condica orasulij O astfel de condica e pomenita pe la īnceputul veacului al XYII-lea la Tīrg' Neamtului. Ea se numea "catastiful tīrgului'. Cutare act polon din a doi jumatate a veacului al XVI-lea arata ca voitii si pīrgarii aveau si anun chemari, in ce priveste schimbarea banilor. Venind banii din toate partii schimbul, "valuta", cum am zice noi, era īn mīna acestora; cel putin pr

»*  115

Pīna la jumatatea veacului al XVH-lca

Tna  era un dregator special care se numea "schimbatorul tīrgului",

zaraf oficial.

dca a venit vorba de bani, negustorii trebuiau, de la cel dmlīi pas noi sa se īngrijeasca si de moneda curenta. Pe cea din Muntenia o m Se pare ca avem moneda moldoveneasca īnca de pe vremea lui >da fiul Musatei, pe la 1380. si ea continua sa circule īn tot decursul al XV-lea si* la īnceputul celui al XVI-lea. Moneda curenta, nu numai nu ca un mijloc de afirmatie a independentei, ci ca unul de circulatie ■a si de folos pentru visterie. Cunoastem destule monezi vechi, si īn e care se fac ici si colo se mai gasesc comori.

eda aceasta e īntru toate dupa sistemul german introdus īn Polonia, teana fiind mai mult supt influenta sistemului german trecut prin si Ardeal. Astfel grosul german din evul mediu este unitatea īntrebuin-ici. Banii moldovenesti de arama si de argint ca si cei munteni slnt cei dintīi poarta stema Moldovei precum pentru Muntenia este vul-.e se sprijina pe o stīnca si floarea de crin īn legatura cu monetaria ca ori poate si cu anume pretentii unguresti asupra "Transalpinei" i Moldova figureaza bourul cu steaua īntre coarne; de jur īmprejur e o > ca īn principatul vecin. Forma latina a acestei inscriptii se schimba sa īntr-o forma slavona, fara sa se poata spune īnsa ca inscriptia latina imai pīna la o data, dupa care īncepe cea slavona, pentru ca se pare ca i timp se īntrebuinta, īn legatura cu situatii pe care nu le cunoastem, nprejurari care se schimba, si inscriptia latina si cea slavona, e priveste banii straini, īn vremea aceasta ei erau autentici - īntr-o īi tīrzie monetaria Moldovei obisnuia sa-si falsifice banii straini, īn cu plata unor ostasi apartinīnd terii ai carii bani se falsificau. Ei lin mai multe parti. Cei turcesti nu lipseau. In veacul al XV-lea era i cautat banul care venea din coloniile italiene ale Marii Negre, īn māinii sau banii genovezi din Caffa, asa-numitele "ruble tataresti". de acesta era cel care venea din Ungaria, florintul, cum se zicea odi-Janul acesta se chema īn forma sloveneasca prescurtata, din acte: i ban unguresc; deci s-a zis, la noi, pe urma, romāneste "ughi". i, la cumparaturi, voia cineva sa arate ca este vorba de "bani gata", īn slavoneste: "ughi gotovi". Talerul german apartine unei epoce mai 'a sa fie exclusa īntrebuintarea banilor germani īn epoca lui Petru )cotirea preturilor obiectelor servind īn loc de moneda avea un nume īn obiceiurile comerciale: se zicea a baciului.

^ adaugi ca Petru Rares era un domn foarte bogat si putea īn anume īri sa figureze īn viata politica si ca un īmprumutator pentru stapīnitori liberi si mai puternici decīt dīnsul. Asa s-a īntīmplat cīnd, īn a doua era gata sa se ridice īmpotriva sultanului, sa-1 prinda si sa-1 dea īn ruciatilor, si electorul de Brandenburg, Ioachim, care trebuia sa fie editiei pentru recīstigarea Ungariei, īntra īn legaturi cu Petru, care un īmprumut, dīndu-i pentru o parte boi. Zapisul de la Ioachim de mrg s-a purtat pe la multe judecati īn deceniile urmatoare si chiar Iul al XVII-lea.

:e priveste exportul, Moldova trimetea īn strainatate, si pe la Hotin, pe acolo, produsele animale: boi. Boii acestia moldovenesti erau foar-

111

Supt Petru Rares, īn Moldova




te cautati. Polonia era plina de dīnsii. De multe ori transporturi treceau prin tara vecina ca sa ajunga la Danzig, de unde se trimeteau īn alte parti, īn An­glia si aiurea. De la Danzig importam, īn schimb, lucruri de metal: sīnt, pīna tīrziu, clopote la noi, care, alaturi de cele turnate īn Ardeal, vin de acolo, de la Danzig.

Griul si produsele noastre agricole pe vremea aceasta nu treceau granita, agricultura fiind margenita la nevoile terii. Se pare ca se facea o cultura de grīu mult mai mare decīt īn timpurile noastre, porumb neconsumīndu-se īnca,

Ce primeam noi din Polonia se poate vedea foarte bine din ramasitele de registre de vama de care am vorbit, de prin anul 1590, si prin seria īntreaga de documente care stabilesc istoria relatiilor dintre poloni si moldoveni.

In general importul era mult mai mic decīt exportul. Stofele cele scumpe de care aveau nevoie domnii nostri, boierii care-i īncunjurau, clerul superiori se aduceau, si pentru poloni, din rasarit. si anume din atelierele mari pastrati de pe vremea bizantinilor sau, dupa ce īmparatia turceasca, prin dominatii ei necrutatoare, a izbutit sa ruineze viata industriala, daca nu si cea comerci ala īnsasi, a imperiului, stofele acestea veneau din Venetia, mare furnizoare s de hirtie, si de cīteva alte fabricate, a Orientului īntreg. Brocardul venetiai era īntrebuintat de obicei. Dar pentru secolul al XVI-lea legaturile aceste: sīnt īnca foarte putine: vechiul comert italian fusese ruinat; noul corner italian nu cīstigase īnca situatia lui de mai tīrziu. Cīnd se va ajunge la aceasta vor veni si galbeni "venetici", ceea ce īnseamna: din Venetia.

Un alt produs de export, dar īn alta directie, erau porcii. Se trimeteai īn Ardeal. Negustor mare de porci a fost, astfel, Alexandru Voda Lapusneanu care-i transporta la Bistrita si Brasov, unde mergeau, dealtfel, si boii moldo venesti.

Cind stim acuma ce putea sa īnsemne un oras de granita, sa urmarii] pe negustorii cari porneau de acolo cu carele, pe drumuri care nu erau pie truite. Calatoriile se faceau deci cu multa greutate pe carele cu boi, si, fireste cu popasuri dese. Era un dezavantagiu pentru negot, dar un avantagiu pentr īnmultirea si dezvoltarea oraselor īn tara noastra. Daca negotul s-ar fi putu face pe un drum mai bun, popasurile ar fi fost mai rare, pe cīnd asa dupa c? teva ceasuri de truda, trebuia ca omul sa se opreasca īntr-un oras spre a s odihni.

Drumul Hotinului mergea la Iasi, si un alt drum vechi, prin Dorohoi Botosani, tintea iarasi la Iasi.

Caci drumul prin Galitia, natural, n-a disparut, nici pe vremea lui Petr Rares, desi acestalalt, de la Hotin, īi facea concurenta. Orasele din nordul Mo dovei nu se dezvolta īnsa prea mult pīna la īnceputul veacului al XVI-leī ori si īn epoca lui stefan cel Mare.

Ajungīnd negustorul la Iasi, orasul lui Petru Rares se deosebea foarte mu de ce fusese el, īn secolul al XV-lea, precum si Suceava, capitala cea vechi avea si ea o dezvoltare pe care veacul anterior nu o cunoscuse.

In ce priveste rostul celor doua capitale una fata de cealalta, se poal spune ca parerea care atribuie lui Alexandru Lapusneanu "mutarea capitalei" Iasi este cu totul gresita, desi s-a dat numele de Lapusneanu strazii principa din Iasi, socotindu-1 ca īntemeietorul acestei resedinti. In secolul al XVI-le domnul era, de cele mai multe ori, un  drumet si se stramuta din loc

117

fina la jumatatea Yeacuim ai "YVll-iea

J dea sentinte; caci, circulatia fiind grea si oamenii neputīnd sa se stra-.narte ca sa-i vie īnainte, domnul īsi schimba scaunul de judecata. Ace-■ se intīlneste pentru cīte o alta regalitate europeana, īn timpuri mai te- de exemplu pentru Anglia secolului al XHI-lea, pentru Ungaria ■' al II-lea, contemporana. Astfel, domnii nostri avīnd case domnesti r^enl  fiinci datori sa se prezinte cīnd īntr-un loc, cīnd īntr-altul pen-

r>art'i dreptatea, nu se poate vorbi la īnceput de o capitala statornica, lta parte, capitala din timpul nostru presupune o multime de oficii, tionari pe cīnd pe vremea aceea, cīnd toate se faceau prin delegatie, u-se un ispravnic pentru o sarcina, cīt sarcina īnsasi tinea, lucrurile toate nu existau. Dar din documente se constata foarte bine ca domnii uneori la Iasi din motive īn mare parte militare: īn relatie cu incursiu-jresti in Basarabia, cu primejdia ce venea de la Nistru din partea pa-tatāri, sīnt īn vesnica miscare.

isul Iasi se numeste īn cutare documente Stepanovita, fiindca biserica sca si Curtea de 'līnga dīnsa fusesera īntemeiate de stefan cel Mare, prin urmare, ca un ctitor al orasului. Desi "Iaspezar" fiinta, cum am

īnainte de stefan, i se mai zicea si Forum Philistinorum, fiindca a n vechime o populatie a Iasilor, a iazigilor, care purta si numele de

cules din Biblie.

rte cercetat pe vremea lui stefan, orasul ramīne asa īn zilele lui Bog-e a stat mai mult prin partile de sud-est decīt īn cele de nord, avind Ba lupta, pomenita, īmpotriva tatarilor. īn Iasi biserica lui stefan e lae de līnga Curtea domneasca, īn sesul Bahluiului, care nu era, fi­nalizat atunci. Dincolo de cursul lui, era Cetatuia, unde fusese vechea a celor dintīi asezari īn partile acestea. Petru Rares - si aceasta me-e relevat - n-a construit el īnsusi īn Iasi, ci, īn vremea lui, de un frun-r s-a facut biserica aceea care exista līnga cladirea de acum a Tea-ational, pe locul unde s-a facut instalatia tehnica a teatrului, biserica i. Vechimea zidirii se vedea si din faptul ca era cufundata īn pamīnt.



numai cīnd domnia trebui sa se razime pe turcii din Chilia si Ceta-i, Iasii au fost preferabili Sucevei, precum, īn Muntenia, Bucurestii, i aproape de turcii din Giurgiu, acest oras a fost preferat Tīrgovistii, īavalirii pribegilor din Ardeal.

3ava īnsasi se īnfatiseaza mai bogata īn epoca lui Petru decīt īnaintea i de la Alexandru cel Bun ramasese biserica Mirautilor, pe care Ste­lare a prefacut-o, daca, līnga aceasta biserica, existau curti domnesti, in secolul al XV-lea, cele mai frumoase biserici sucevene vin din epo-tru Rares. Astfel e biserica Sf. Dumitru, care īn liniile ei generale se ī pīna astazi, īnfatisīnd, īntr-o forma deosebit de frumoasa, stema i deplin īnflorita. Tot asa bisericuta pe care a īntemeiat-o doamna lui ires.

ista, Elena, capatase, prin donatia sotului, veniturile Botosanilor, cari nume punct din domnia lui Rares erau īnca un sat. Dar, cīnd venitu->st ale doamnei, o femeie foarte priceputa, ambitioasa si iubitoare de ligioase, ea a īnaltat sfintele lacasuri care vin din aceasta epoca si pe torii le vor fi privit cu admiratie. De o parte era biserica Uspeniei sau i Maicii Domnului, facuta de dīnsa ca si Sf. Dumitru din Suceava;

118

Supt Petru Rares, īn Moldova

pe de alta parte, biserica Sf. Gheorghe, zidita īn acelasi timp. Aceasta a fosi razaluita din tencuiala spre a i se restitui forma primitiva, desi supt cealal­ta era mai chipoasa, iar Uspenia este īnca asa cum a fost facuta de ctitori

Dealminteri aceasta regiune putea sa aiba un interes deosebit pentri voda, fiul Raresoaii din Hīrlau, al unei neveste de negustor care primea dir cīnd īn cīnd pe stefan cel Mare. Acolo, la Hīrlau, se īntīlneste o cladire spe ciala facuta de Petru Voda la locul de origine al mamei sale si unde se zic< ca īnsusi vazuse lumina zilei.

Tot īn Hīrlau e si o veche biserica a lui stefan cel Mare, refacuta, si am va zut īnuntru picturi interesante din veacul al XV-lea. Pe dinafara biserica < reparata; pe dinauntru a fost lasata neatinsa.

Petru Rares, dealminteri, si-a īntins atentia asupra regiunii nordice J Moldovei īn ce priveste cladirile, din care cauza, la Baia, pe Unga biserica hi stefan, care a fost iarasi reparata īn timpul nostru, este aceea, īnca nerepa rata, a lui Petru Rares. Daca la Piatra Neamt avem biserica Sf. Ioan, foart frumoasa, de pe vremea lui stefan, Petru Rares figureaza si-n īmpodobire; orasului Roman. Acolo era o biserica foarte veche, din epoca lui stefan ce. Mare, dar īmpodobirea i-a fost adausa de Petru Voda. si, īn sfīrsi't, el ar i putut cladi si la Putna lui stefan, care aici īsi fixase locul de īngropare, peri tru ca toti acei cari se vor tinea mai aproape de dīnsul sa-si afle un mormīnl Petru a simtit īnsa ambitia de a-si avea loc de īnmormīntare deosebit. s pentru aceasta a ales o manastioara asezata linga Siretiu, Sf. Nicolae di] Poiana, unde era īnmormīntata, alaturi de anume boieri din veacul al XV-les mama lui stefan, doamna Oltea, careia i s-a zis Maria. In timpurile din urm Petru Rares a izbutit sa faca din biserica de la Pobrata una din cele mai fru moase ale Moldovei. Ea are un caracter deosebit de acela al epocei lui stefan e mai spatioasa, mai īnalta; cuprinde, pe līnga pridvor, pe linga pronaos sa tinda femeilor o īncapere deosebita, facuta anume pentru īngroparea lui i a sotiei: si astazi se vad admirabilele morminte de marmora care au cuprin trupurile celor doi soti domnesti, la dreapta, la o īnaltime oarecare deasupr solului, cum  era obiceiul.

Afara de aceasta pictura este de o foarte mare frumuseta. Pictura aceast moldoveneasca din epoca lui Petru Rares se poate vedea mult mai bin īn acelea din zidirile Moldovei de nord, care, o bucata de vreme, s-au gasi īn pribegia austriaca si au fost reunite acum patriei romānesti, īn Bucovine si mai ales īn doua biserici pe care un calator din veacul al XVI-lea 1 vedea īn toata stralucirea lor. E, pe de o parte, Moldovita, iar, pe de alt parte, īn īnfatisarea ei actuala, Voronetul.

Moldovita īsi datoreste īnceputurile ei domniei lui Alexandru cel Bur din vechea constructie sīnt numai ruine, si biserica actuala, foarte bine pas trata - razboaiele se pare ca n-au adus nici un fel de stricaciune pe acolo -se datoreste epocei lui Petru Rares. Sīnt, īntre altele, pe līnga pictura, foart frumoasa, elemente decorathre care nu se īntīlnesc īn alte biserici: un fi de cadru de lemn aurit se vede, astfel, deasupra portilor cīnd se trece dir tr-o parte a bisericii la alta.

119

Pīna la jumatatea veacului al XYII-lea

ronetul a fost facut chiar de stefan cel Mare, dar pictura exterioara ita epocei lui Petru Rares. Pe cīnd pe vremea lui stefan podoaba ifara a cladirilor bisericesti se facea prin alternarea īntre caramida a si prin discurile de smalt, aicea pictura se desface pe un fond al-paiid, de toata frumuseta.

icum lui Petru Rares īi placea sa zideasca, asa si boierilor lui. In te parti ale Moldovei ramase totdeauna supt romāni, ca si īn Bu-se gasesc cladiri de ale boierilor din vremea lui Petru: de exemplu odniceni, la Arborea, desi acel Arbore al carui chip se pastreaza, ia cu al copiilor lui, pe zidul din fund al bisericii, apartine unei epoce ai vechi.



loading...











Document Info


Accesari: 1275
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )