Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































TRAGICUL AN 1940 N ISTORIA ROMNILOR

istorie


TRAGICUL AN 1940 N ISTORIA ROMNILOR



-   POZIŢIA ROMNIEI FAŢĂ DE DECLANsAREA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI
MONDIAL.

-   ACŢIUNI DIPLOMATICE ROMNEsTI N -VEDEREA SALVĂRII PĂCII N
SUD-ESTUL EUROPEI.

-DETERMINAREA RAPORTURILOR ROMNO-SOVIETICE. NOTELE

ULTIMATIVE PRIVIND BASARABIA SI BUCOVINA. -SCHIMBAREA POLITICII EXTERNE A ROMNIEI. APROPIEREA DE

GERMANIA.

- TRATATIVELE ROMNO-MAGHIARE SI DICTATUL DE LA VIENA. CEDAREA
CADRILATERULUI. PR
ĂBUsIREA ROMNIEI MARI.

A doua zi dupa atacarea Poloniei de catre Germania, Ungaria punea pe picior de razboi ntregul sau aparat de stat, intentiile sale agresive fiind clar conturate. Masive concentrari de forte armate se vor semnala curnd si la frontiera romno-sovietica de pe Nistru.

Pozif". ". . -'. K r1

m< riial. Aceasta a fost clar exprimata n declaratia guvernamentala din 4 septembrie, aprobata de Consiliul de Coroana, doua zile mai trziu. Obiectivul politicii externe al tarii noastre era sa asigure buna ntelegere cu toti vecinii (inclusiv prin ncheierea unor pacte de neagresiune). n conditiile apararii ferme a granitelor, statele ntelegerii Balcanice erau chemate sa adopte o pozitie fata de evenimente.

Mersul complet defavorabil al razboiului pentru Polonia a ngrijorat cercurile politice romnesti care, pastrnd o stricta neutralitate, oficial, au nteles, totusi, sa acorde acestei tari nvinse, un pretios aliat n perioada interbelica, ntreg sprijinul.

Este stiut ca tezaurul polonez, estimat la 230 milioane de zloti (aproximativ 45 milioane de dolari), a tranzitat pe teritoriul romnesc, nainte de a fi mbarcat, la 15 septembrie 1939, pe un vas englez, n portul Constanta. Putina vreme, apoi, dupa ce la 17 septembrie 1939 Uniunea Sovietica a atacat la rndul ei Polonia, ocupnd Bielorusia si Ucraina apuseneana, prima grabnica materializare a anexelor secrete ale pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul romn a acceptat ca presedintele si ntreg guvernul polonez sa treaca frontiera n tara noastra, cu conditia de a nu desfasura nici o activitate politica. i vor urma peste 100 000 refugiati, dintre care 60 000 militari. Atitudinea Romniei nu s-a schimbat nici dupa asasinarea lui Armnd Calinescu, crima premeditata, ordonata de la Berlin (21 septembrie 1939).

Actiuni . ea salvarii pacii ui

E\ ~pei. n noua situatie au fost dezvoltate acele initiative diplomatice menite sa

'XOA


mentina sud-estul Europei si zona Balcanilor n afara conflictului mondial si sa asigure tarilor din aceasta zona a lumii pastrarea nestirbita a frontierelor lor.

Proiectul "Blocul balcanic", lansat la Jebe/\a 19 septembrie 1939, la ntlnirea ministrilor de externe romn si iugoslav, urmarea atragerea Bulgariei n ntelegerea Balcanica, chiar n conditiile satisfacerii unor revendicari teritoriale. O luna mai trziu (28 octombrie 1939) erau facute propuneri n sensul realizarii unui "Bloc al neutrilor", n care ar fi urmat sa intre ntelegerea Balcanica, Bulgaria, Ungaria'si Italia. Neutralitatea si neagresiunea statelor membre ntre ele erau principiile de baza ale noii aliante. Din pacate, att prima ct si cea de-a doua initiativa nu au condus la rezultate concrete datorita opozitiei sistematice a vecinilor revizionisti ai Romniei si a sustinatorilor lor din umbra, Germania si Italia.

Primele luni ale anului 1940 au gasit ntelegerea Balcanica divizata. n locul politicii "ntelegatoare, dar ferme" ceruta intens de tara noastra, n fata permanentelor revendicari teritoriale ungare si bulgare, Turcia si Iugoslavia solicita tarii noastre concesii (o vor face si n zilele de 2-A februarie 1940 la Belgrad, la ultima sesiune a Consiliului Permanent al acestei organizatii).

ntr-o nota datata 26 martie 1940, Grigore Gafencu, ministrul de externe al Romniei, sublinia precaritatea situatiei Romniei n conditiile n care soarta noastra parea a fi hotarta de ntelegerea Marilor Puteri vecine (sunt vizate desigur Germania si U.R.S.S.) si "n cautarea unei solutii tranzactionale trebuie sa rezistam si sa cstigam timp". Se recomanda prudenta desavrsita fata de anglo-francezi, care nu ne puteau da nici un sprijin efectiv. Singurul ajutor asteptat era cel al tarilor ntelegerii Balcanice, organizatie care se va arata, din pacate, la fel de fragila ca si defuncta Mica ntelegere.

nca de la 4 aprilie 1940, V.M. Molotov a rostit, n Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice, un discurs n care a sustinut ca "exista o chestiune litigioasa nerezolvata, aceea Basarabiei", ceea ce, n alti termeni, inaugura o noua epoca de pretentii sovietice. Deveneau, mult mai repede dect s-ar fi crezut, ntru totul profetice aprecierile lui N. Titulescu, ale carui insistente pentru semnarea unui tratat de neagresiune cu marea putere din rasarit erau justificate caci, altfel, "apropierea ruso-germana se va face mpotriva noastra".

Cele doua luni care au urmat au sporit nelinistea cercurilor guvernamentale romne. Ocuparea Belgiei si Olandei de catre trupele Reichului, care se exprima n termeni brutali la adresa conduitei noastre politice n aceste noi mprejurari, intrarea iminenta a Italiei n razboi, situatia grava de la frontiera rasariteana, unde se instalasera deja mai mult de 35 de divizii sovietice, precum si imposibilitatea, ntr-un caz de forta majora, de a primi vreun ajutor - iata tot attea elemente care ndemnau la schimbarea politicii noastre externe.

La 28 mai 1940, primul ministru Gheorghe Tatarescu a remis ambasadorului german Fabricius o nota n care se exprima nelinistea guvernului romn pentru situatia de la frontiere. Raspunsul german din 2 iunie 1940 arata interesul pentru "o colaborare amicala si intensiva ntre parti", dar, pe de alta parte, tatona cercurile politice de la Bucuresti n ce masura erau dispuse sa ia n considerare cererile de revizuire a frontierelor solicitate de vecini.

n consecinta imediata, cu doua zile nainte de capitularea Frantei (20 iunie 1940), guvernul de la Bucuresti a anuntat hotarrea de a ntari si de a extinde



325


colaborarea germano-romna n toate domeniile, hotarre ceruta att de situatia geopolitica a tarii noastre, ct si de noua ordine europeana.

Devenise clar ca, n noile conditii, mentinerea vechii politici de apropiere de democratiile occidentale trebuia abandonata, normalizarea raporturilor cu Reichul fiind conditionata de raspunsul pozitiv pe care Romnia trebuia sa-l dea vecinilor sai revizionisti.

Deteriorarea raporturilor romno-sovietice. Notele ultimative privind Basarabia si Bucovina. Stahn si acolitii sai, constienti ca victoriile germane n Apus grabesc razboiul din Rasarit, a relansat "planul de expansiune" initiat la 17 septembrie 1939, ceea ce i-a determinat pe V.M. Molotov sa afirme ca rezolvarea problemei Basarabiei si Bucovinei nu sufera nici o amnare.

n acest sens, ministrul de externe sovietic a adresat o nota lui Schulenburg, ambasadorul Germaniei la Moscova, n seara de 23 iunie, prin care se cerea solutionarea imediata a litigiului pentru Basarabia. Pretentiile sovietice se ntindeau si asupra Bucovinei, populata, n acceptiunea ministrului de externe sovietic, de ucrainieni.

n raspunsul lui Ribbentrop, care a parvenit la Moscova la 25 iunie, nemultumirea Reichului, pentru ca termenii acordului germano-sovietic fusesera depasiti, este evidenta. Dupa ce se consimtea la anexarea Basarabiei, pretentia cedarii Bucovinei este considerata drept ceva nou. Demersul german sublinia importanta solutionarii pasnice a acestui diferent, n contextul importantei economice exceptionale pe care o are Romnia, tara petroliera si cerealiera n ansamblul intereselor germane. Solicitarile germane nu au ramas fara ecou din moment ce, a doua zi, dimineata, pe 26 iunie 1940, Molotov a limitat revendicarile sovietice la Basarabia si nordul Bucovinei.

n seara aceleiasi zile, la orele 22, ministrul romn n capitala sovietica, Gheorghe Davidescu, a fost chemat la Kremlin spre a i se nmna nota ultimativa privind cedarea teritoriilor, mai sus numite, n 24 ore. nainte de a cunoaste hotarrea autoritatilor romne, dar dupa ce a luat cunostinta de textul sovietic, ambasadorul nostru a contestat vehement argumentele expuse, considerndu-le complet lipsite de temei. El a tinut sa afirme ca vreme de 20 de ani Romnia s-a straduit sa ntretina raporturi de buna vecinatate cu U.R.S.S., cu convingerea ca "tara noastra, puternica n granitele ei etnice, este o garantie de securitate pentru toti vecinii ei".

Discutia a continuat cu accente contradictorii. Molotov a insistat asupra unui raspuns imediat, n speranta unei reglementari pasnice, altfel recursul la forta fiind inevitabil. Gheorghe Davidescu a apreciat ca termenul de 24 de ore este insuficient pentru retragerea din cele doua provincii, de asemenea nendestulator spre a se lua o hotarre la Bucuresti.

Ziua de 27 iunie a fost deosebit de agitata. Activitatea diplomatiei romne a urmarit, n primul rnd, reactia Marilor Puteri si a tarilor din ntelegerea Balcanica (Germania, Italia, Turcia, Grecia si Iugoslavia) la ultimatumul sovietic. Departe de a fi ncurajatoare, aceste contacte, de ultima ora, au subliniat o data mai mult izolarea completa a tarii noastre si au determinat raspunsul asteptat la Moscova.

Regele Caro/ al //-/ea nota n nsemnarile sale: "...Aceasta stire m-a traznit ca o lovitura de maciuca si m-a revoltat n cel mai nalt grad. Este un lucru att

326


de oribil, nct nici o minte romneasca nu poate s-o conceapa. Oricare ar fi riscurile, parerea mea este ca trebuie sa rezistam la astfel de injonctiuni...".

Suveranul era foarte constient ca, odata nceput razboiul cu U.R.S.S., s-ar fi conturat imediat alte doua fronturi: cel cu Ungaria la apus si n sud cu Bulgaria. Era ceea ce nu dorea nici Germania, vital interesata ca Romnia, potentiala baza de materii prime pentru razboiul din Rasarit, sa nu devina teatru de operatiuni militare.

Rezistenta sau cedarea au fost cele doua variante ale alternativei tragice n care se gasea Romnia si pe care Ie-a luat n discutie Consiliul de Coroana, convocat de doua ori n cursul zilei. n cele din urma, nevoia de a pastra armata si statul s-au dovedit mai puternice. Din 26 de participanti doar 6 s-au pronuntat pentru rezistenta, n frunte aflndu-se profesorul Nicolae /orga, urmat de Silviu Dragomir si stefan Ciobanu.

Raspunsul la nota ultimativa din 26 iunie continea angajamentul guvernului de a proceda imediat "la discutarea amicala si de comun acord a tuturor propunerilor guvernului sovietic", cu indicarea datei si locului unde sa se desfasoare negocierile. Cum s-a spus, nu era un refuz, dar nici acceptarea explicita a pretentiilor sovietice. Remis la 27 iunie, orele 20.50, s-a primit raspunsul Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova la 28 iunie, ora 1.30.

Desi l-a considerat imprecis, la asigurarile lui Gh. Davidescu ca propunerea sovietica a fost acceptata, guvernul sovietic a formulat un nou ultimatum n 5puncte. Evacuarea Basarabiei si din nordul Bucovinei urma a se face n 4 zile (de la 28 iunie, orele 14), a doua zi Cernautii, Chisinaul si Cetatea Alba urmnd a se afla, deja, sub ocupatie sovietica. Guvernul romn se arata de acord, dar cerea ca evacuarea sa se faca ntr-un timp mai ndelungat "din pricina ploilor si a inundatiilor care au stricat caile de comunicatie".

Doua chestiuni au aparut aproape imediat dupa intrarea trupelor sovietice n Basarabia si n nordul Bucovinei. Unitatile de ocupatie s-au deplasat n teritoriul evacuat mult mai repede dect se prevazuse. nca pe 29-30 iunie se gaseau pe Prut si au deschis focul asupra unor trupe romnesti, au dezarmat militari, au luat prizonieri, au capturat material militar; pe de alta parte, n naintarea lor pe teritoriul Vechiului Regat a fost ocupata si regiunea Herta, care nu facea parte nici din Basarabia, nici din Bucovina. Cu toate protestele partii romne, situatia a ramas neschimbata.

Tragicele evenimente din iunie 1940 au avut consecinte notabile si n planul relatiilor internationale. Cedarea Basarabiei si a nordului Bucovinei a sporit n intensitate actiunile revizioniste ale Ungariei si Bulgariei.

n consecinta, noua politica externa a Romniei avea sa cunoasca alte manifestari semnificative.

Schimbarea polit'c"* t-fNme a Pomniei, Apropierea de- Germapts n zilele urmatoare cursul evenimentelor se precipita. La 30 iunie 1940 guvernul Tatarescu renunta la garantiile anglo-franceze, la 1 iulie Caro/ al //-/ea cernd trimiterea unei misiuni militare germane n Romnia; la 2 iulie, regele Carol cerea lui Hitler sa garanteze frontierele noastre, iar la 4 iulie presedintia Consiliului de Ministri este ncredintata unei personalitati bine vazuta la Berlin, Ion Gigurtu. n ziua de 5 iulie, I. Gigurtu declara intentia unei "integrari sincere" la sistemul Axei. Devenise nsa clar ca, n noile conditii, supravietuirea statului nu




327


se putea face fara alte concesii dureroase, motiv pentru care, la 6 iulie 1940, Carol al //-/ea anunta pe Hitler ca este dispus sa nceapa negocieri cu Ungaria si Bulgaria. n zilele urmatoare, conducatori politici maghiari si bulgari sunt primiti la .Berlin, unde li se promite sprijin pentru revendicarile lor teritoriale.

La 15 iulie 1940, Adolf Hitler a adresat regelui Carol al //-/ea o scrisoare n care, dupa ce afirma ca Germania nu are interese teritoriale nici cu Romnia, "nici cu Ungaria sau Bulgaria, cerea o ntelegere pasnica ntre aceste trei tari n chestiunile care le despart, abia dupa aceasta va avea sens pentru tara sa "sa clarifice posibilitatea unei colaborari mai strnse".

Raspunsul suveranului, transmis la Berlin de primul ministru si ministrul de externe romn la 26 iulie 1940, n cursul unor convorbiri oficiale cu Hitler, cuprindea, n esenta, urmatoarele: acceptarea tratativelor cu Ungaria si Bulgaria nu se poate abate de la principiul etnic posibil a fi satisfacut prin schimbul de populatie, ce ar trebui efectuat sistematic si obligatoriu; reglementarile teritoriale romno-ungare si bulgare sa se faca ntr-un cadru mai larg mpreuna cu alte state care exprima cerinte similare; se refuza arbitrajul puterilor Axei; sacrificiile pe care le accepta Romnia trebuie sa conduca la o pace definitiva, raporturi prietenesti cu toti vecinii si o noua ordine politica a carei raspundere si-a asumat-o Reichul. S-a convenit, la cererea Fiihrerului, ca negocierile pe aceasta baza sa nceapa imediat, la sfrsitul lor Germania urmnd a garanta Romniei noile granite.

Iluziile cercurilor conducatoare romnesti ca pretentiile maghiare ar putea fi satisfacute printr-un simplu schimb de populatii aveau sa se destrame, practic, cteva zile mai trziu. Deteriorarea raporturilor sovieto-germane, datorate modului n care Stalin depasise prevederile pactului Ribbentrop-Molotov, apropia data unui conflict n Est, ori, n noua situatie, Germania avea vitala nevoie nu numai de petrolul si de cerealele romnesti, ci si de valoarea strategica a Muntiilor Carpati. Nu mai surprindea deci, ca atunci cnd, n ziua de 31 iulie 1940, la Berghof era hotarta soarta Uniunii Sovietice - "Rusia trebuie lichidata. Termen - primavara 1941", Hitler satisfacea si pretentiile horthyste sfrtecnd Transilvania.

Trarativeie ronino-maghiare. Dictatul de la Viena. Cedarea Cadrilate ru im Prabusnea Romniei Mari. nceputul lui august 1940 a grabit desfasurarea evenimentelor. Paralel cu masuri menite sa cstige simpatia Germaniei - la 8 august, printr-un acord economic, ntreg surplusul de cereale era livrat acestei tari - se desfasoara un intens schimb de note si memorii ntre guvernul romn si cel ungar n vederea negocierilor anuntate. Fiecare parte ramne nsa consecventa pozitiei sale initiale: principiul etnic (diplomatii de la Bucuresti) contra celui teritorial (sustinut de Budapesta).

n acest stadiu se desfasoara, la Turnu Severin (16-24 august) si la . Craiova (19 august), tratativele romno-maghiare si respectiv romno-bulgare. De asemenea, n ceea ce priveste contenciosul dintre Sofia si Bucuresti, nca la 21 august 1940 s-a ajuns la ntelegerea privind cedarea Cadrilaterului si revenirea la frontiera dintre cele doua tari, din 1912.

n ziua de 16 august, delegatia maghiara condusa de Andras Hory a solicitat Romniei un teritoriu de 69 000 km2 cu o populatie de 3.900.000 locuitori, dintre care peste 2 200 000 romni. Evident, cererile maghiare au fost respinse. Punctul de vedere al delegatiei romne conduse de Vaier Pop, exprimat la 19 august, era n sensul unui schimb de populatii, cu un corectiv


teritorial care sa permita evacuarea completa a ungurilor din Romnia. Plenipotentiarii maghiari insista nsa asupra principiului teritorial, ceea ce determina ntreruperea tratativelor. La 23 august 1940, un Consiliu de Coroana nsarcina pe Vaier Pop: 1) sa obtina prealabil si ca o conditie sine qua non de la unguri acceptarea principiului etnic dupa care urma sa se faca un schimb de populatie total si obligatoriu ntre cele doua tari. 2) numai dupa stramutarea efectiva a "minoritarilor" unguri la granita de vest urma sa se calculeze suprafata strict necesara existentei lor, cu indicarea regiunii n care s-ar face stramutarea.

Reluate la 24 august, n conditii n care fiecare delegatie si pastra punctul de vedere, negocierile se ntrerup, din nou, de data asta definitiv.

Evident, nemultumiti de perspectiva convorbirilor romno-maghiare si, n contextul sporirii actelor agresive ale Ungariei horthyste la adresa Romniei, la 26 august J. Ribbentrop si G. C/ano, ministrii de externe al Germaniei si respectiv al Italiei, se nteleg asupra unei ntlniri "n patru", la Viena, n cursul careia ar urma sa fie "sfatuite", amical, cele doua parti aflate n conflict. n ziua de 27 august, potrivit intereselor economice, politice si militare ale Germaniei, Hitler stabileste limitele partajului Transilvaniei. Seara, ministrul de externe romn, M. Manoilescu, invitat n capitala Austriei, a fost investit cu "depline puteri pentru tratative privind relatiile romno-maghiare".

Atmosfera n care urmau sa se desfasoare cele doua zile vieneze ale delegatiei romne era bine "pregatita". Avioane militare maghiare violau repetat spatiul aerian national, iar la frontiera rasariteana granicerii sovietici provocau, n continuare, incidente.

La 29 august 1940, n jurul orelor 15, au nceput, la Viena, convorbirile Ribbentrop-Ciano-Manoilescu. Desi nu-l solicitase, guvernul romn a fost obligat sa accepte arbitrajul celor doua puteri ale Axei, dupa care frontierele ramase arfi-fost garantate. Rentors la hotel, Manoilescu avea sa sintetizeze aceasta discutie astfel: "Este ngrozitor; ni se cere un arbitraj pe care trebuie sa-l acceptam pna asta seara si care pune n discutie o cesiune ntre 25 000 si 65 000 kmp. Daca nu l acceptam va fi sfrsitul Romniei. Mi-au spus-o clar".

ntre timp, ntr-o tensiune extraordinara si sub presiunea comunicarilor alarmante de la Viena, se va desfasura, pna catre orele 4 ale diminetii de 30 august, primul Consiliu de Coroana de la Bucuresti n chestiunea Transilvaniei. Cu 19 voturi pentru, 10 contra si o abtinere, arbitrajul este acceptat n conditii n care Romnia "trebuie sa aleaga ntre salvarea fiintei politice a statului nostru si posibilitatea disparitiei lui".

n ziua de 30 august, la orele 15, la palatul Belvedere, cu participarea tuturor celor 4 delegatii (cea maghiara alcatuita din Istvn Cskysi Pai Teleky) avea sa se consume "Dictatul de la Viena". Dupa discursurile lui Ribbentrop si Ciano si dupa ce s-a refuzat cuvntul lui Manoilescu, s-a dat citire, mai nti n germana, apoi n italiana, actului de arbitraj. mpotriva realitatii, se sustinea ca el a fost cerut si de guvernul romn si ca limita cedarilor teritoriale sub presiune straina se stabilise dupa "o noua convorbire" cu ministrii de externe romn si ungar.



"Veni apoi momentul culminant. Pe masa statea mpaturita harta, ca o sentinta de moarte... Am observat nti ca este o harta romneasca. Am desfacut-o cu nordul n jos, ceea ce m-a facut sa nu mai nteleg nimic. Mi-a ,



fr.nlir .c- dea Z-t .*■

B"i".er Ar.lcce Ler.s

b; rech ale .ndguli Tcrpflicitau, ih.i

as 30. At ct

ntors-o Schmidt... Am urmarit cu ochii granita care pornea de la Oradea catre rasarit, alunecnd sub linia ferata si am nteles ca cuprindea si Clujul... Am nceput sa nu mai vad. Cnd mi-am dat seama ca granita coboara n jos ca sa cuprinda secuimea am mai avut n disperarea mea un singur gnd: Brasovul! O mica usurare: Brasovul ramnea la noi".

Facsimilul ultimei pagini a Dictatului de la Viena

Erau de fapt 43. 492 km2 cu o populatie de 2.667.007 locuitori din care 50,2% romni, 37,1% unguri, 3% germani. Evacuarea acestui teritoriu urma a se face n etape, vreme de 15 zile. Pastrarea cetateniei romne era conditionata de trecerea n tara, ntr-un an. Cu

acelasi prilej, ministrul de externe romn a semnat si actele de cedare a Cadrilaterului. n schimb, el ducea la Bucuresti scrisorile de garantie germana si italiana pentru inviolabilitatea si integritatea statul romn.

Un al doilea Consiliu de Coroana, desfasurat la Bucuresti n noaptea de 30/31 august 1940 (ora 0-2,15), lua cunostinta de "Dictatul de la Viena". Cu acest prilej, marele istoric N. lorga rostea un apel catre poporul romn din teritoriile ocupate "nu pentru rezistenta armata", n conditiile de atunci imposibila, ci n "speranta vremelniciei acestui sistem de stapnire a natiunii cu impunere de sus", valabil doar n vreme de razboi sau de revolutie. si ncheia: "ndata de se va reveni la o stare de lucruri ct de ct constitutionala... stapnitorii acestia, care prin viclesug s-au strecurat, vor ntlni rezistenta poporului romnesc si aceasta face mult mai mult dect tot ce am fost n stare sau n-am fost n stare sa facem cu armata noastra".

La 5 septembrie 1940, n Camera Comunelor, premierul britanic Winston Churchill declara: "Camera a aflat desigur ca Romnia a suferit de curnd o grava mutilare teritoriala... Dar noi n-avem de loc intentia de a recunoaste schimbarile teritoriale care se vor face n timpul razboiului, n afara cazului ca ele ar fi urmarea unui acord prin buna ntelegere ntre partile interesate".

Din prima nota ultimativa a guvernului sovietic privind cedarea Basarabiei, din 26 iunie 1940:

"n anul 1918, Romnia, folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei, a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcnd prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei, populata n principal cu ucrainieni, cu Republica Sovietica Ucraineana...

Acum, cnd slabiciunea militara a U.R.S S. a trecut n domeniul trecutului, iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut..., U.R.S S.

331


considera necesar si oportun... sa paseasca mpreuna cu Romnia la rezolvarea imediata a chestiunii napoierii Basarabiei, Uniunii Sovietice..."

ntr-o discutie cu regele Carol al //-/ea dupa dictatul de la Viena, liderul Partidului National Ţaranesc, I. Maniu, a avut urmatorul dialog cu suveranul:

"Din momentul cnd Maiestatea Voastra ati inaugurat regimul absolutist v-ati asumat personal raspunderea, raspunderea care, ntr-un regim democratic parlamentar trebuie sa o poarte guvernele. Printr-o politica complet gresita si n interior si n afara, din punct de vedere strategic si tactic ati reusit sa pierdeti patru provincii. n politica greselile se platesc si se sanctioneaza ca si n viata de toate zilele". Regele a replicat "va sa zica sunteti de parere sa abdic". La care liderul P.N.Ţ. a declarat, fara echivoc: "Da, Majestate, nu vad alta solutie".

Epilogul arbitrajului de la Viena n viziunea lui M. Manoilescu (ntr-un text scris n 1947):

"Ca ntr-o melodrama de gust nvechit, dar plina de deznodaminte drepte, toti cei vinovati de mutilarea Transilvaniei si-au primit o cumplita pedeapsa. Hitler s-a prabusit sub ruinele Reichului sau; Mussolini a fost mpuscat ca un fugar la o margine de drum; Ribbentrop a sfrsit n spnzuratoare; Ciano, la stlp sub gloantele poruncite de bunicul copiilor lui; Teleky s-a sinucis cnd nemtii l-au descoperit ca i trada; Csky a murit n conditii stranii la doua luni dupa funestul arbitraj... Transilvania noastra e vrajita".

TEMĂ:

1. Prezentati pozitia Romniei fata de atacarea de catre Germania a Poloniei la 1 septembrie

1939.

2. Care au fost consecintele pactului sovieto-german din 23 august 1939 pentru Romnia?


loading...










Document Info


Accesari: 2270
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )