Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































VIZIUNEA CULTURALĂ ROMNEASCĂ (1918-1948) (I)

istorie












ALTE DOCUMENTE

Napoleon I
Ungaria n umbra monarhiei habsburgice
Montauk si Reteaua
Comunismul
Lagarele de concentrare n Romnia comunista
MONARHIA AUTORITARĂ A REGELUI CAROL AL II-LEA
Al doilea razboi mondial
DESĂVRsIREA UNITĂŢII NAŢIONALE A STATULUI ROMN
Viata politica 1878-1914
Zilele Craiovei, un festival multiart

VIZIUNEA CULTURALĂ ROMNEASCĂ (1918-1948) (I)




- CARACTERISTICI GENERALE.

- ALTE MODALITĂp DE AFIRMARE A SPECIFICULUI NAŢIONAL.
ISTORIOGRAFIA.

-NAŢIONAL SI UNIVERSAL N CULTURA ROMNĂ.

Caracteristicile generale. DuPa ncheierea razboiului din 1916-1918 si realizarea Romniei rvari, a nceput n tara noastra si din punct de vedere cultural o perioada plina de efervescenta, caracterziata prin confruntarea libera a unor curente de gndire si a unor orientari stilistice diverse, o confruntare loiala, civilizata si, n cele din urma, salutara pentru toti partenerii de discutii, chiar atunci cnd ei se situau pe pozitii antagoniste. Dupa cum n politica un regim democratic pluralist, cum era acela consfintit prin Constitutia din 1923, lasa libertate de existenta si de exprimare unui larg spectru de orientari, a caror permanenta ntlnire n arena parlamentara reprezenta, pentru fiecare dintre ele, conditia pastrarii unui spirit mereu treaz si activ, tot astfel varietatea directiilor culturale constituia o garantie pentru nota de culoare si de tumult care defineste viata spirituala a Romniei dupa 1918.

Aceasta bogatie de tendinte, de initiative si evenimente avea sa-si pastreze trasaturile definitorii pna catre 1945, dupa care intervine spiritul "nou", nivelator, al culturii importate din Uniunea Sovietica o data cu dictatura comunista careia i era aservita. Acest punct terminus al nfloritoarei noastre culturi interbelice avea sa nsemne nu numai uniformizarea la nivelul mediocru si submediocru, ci si distrugere de valori, n sensul cel mai concret: mari opere interzise, ascunse prin fondurile secrete ale bibliotecilor, inaccesibile marelui public; creatori radiati din tezaurul omologat al culturii romne, mpiedicati sa publice; lucrari fundamentale ngropate n uitare; mari oameni de cultura distrusi moral si fizic n universul concentrationar, n nchisori de sinistru renume, la Sighet, la A/ud, la Gherla, sau pe santierul canalulu; Dunare-Marea Neagra. Se atenta, astfel, la nsasi identitatea culturala a pbporului romn, o identitate definita prin efortul conjugat al generatiilor de ctitori ai Romniei moderne ntr-un proces izvort, nca de la nceputul secolului al XIX-lea, din dorul de legitima situare n rndul celorlalte culturi europene si edificat mai trziu fara ntrerupere, pe o traiectorie constant ascendenta, pna la temporara bresa impusa dupa al doilea razboi mondial.

n interiorul acestui proces unic de definire a unei identitati culturale romnesti, compatibila si comparabila cu alte mari culturi ale Europei moderne, perioada interbelica se constituie ca o etapa conturata, definita nu numai prin amploarea fenomenului cultural, ci si n plan valoric descriptibila ca un moment

286


de apogeu, n care se regasesc, n plina perioada creatoare, nume consacrate dinaintea primului razboi mondial, dar apar si noi personalitati.

Nicolae lorga

Caracteristic perioadei interbelice este, pentru cultura romna, si interesul crescut pentru descoperirea si punerea n valoare a specificului national, n timp ce, n secolul al XIX-lea, dominanta era data de cautarea si cultivarea acelor elemente care reprezentau trasaturi de unire ntre cultura romna si alte mari culturi (franceza, germana, italiana), n prima jumatate a veacului nostru si cu precadere n perioada interbelica, oamenii de cultura romni revin tot mai des la ntrebari - uneori doar subntelese -carora le cauta raspuns de pe diferite pozitii ideologice si cu mijloace proprii diferitelor domenii ale creatiei spirituale: cine suntem noi cu adevarat?, prin ce ne distingem?, cum ne dife-

rentiem de alte culturi europene?, pna unde merge nrudirea noastra spirituala cu alte natiuni si unde apare elementul caracteristic, diferenta specifica?, ce aducem original n cultura Europei si care este obrsia acelor trasaturi care ne singularizeaza, fara a ne izola totusi?. Aceasta problematica pe care o prefigurau cteva personalitati active n deceniile precedente (Vasile Alecsandh ca folclorist, "Bogdan Petriceicu Hasdeu n studii de istorie, etnografie si lingvistica, Nicolae Densusianu n "Dacia preistorica"), capata amploare dupa mplinirea vechiului vis al unitatii nationale, materializndu-se n creatii care, la prima vedere, cu greu se pot plasa sub acelasi stindard.

Uneori, prin solutiile diferite pe care le propun acelorasi probleme, cautatorii specificului national se situeaza n nedisimulata opozitie unii fata de altii, adesea chiar polemiznd; ceea ce i uneste, totusi, este cautarea unei identitati bine precizate. Desigur, cei mai apropiati unei asemenea preocupari sunt istoricii. Generatia interbelica ne-a lasat o mostenire fundamentala n acest domeniu. O opera reprezentativa si, fara ndoiala, cea mai vasta, a creat-o Nicolae lorga (1871-1940), personalitate activa n istoriografie, literatura, publicistica, politica. nca naintea primului razboi mondial si afirmase interesul pentru problematica nationala n literatura, ca teoretician al samanatorismului, curent cristalizat n jurul revistei cu acelasi nume, pe care a condus-o din 1903. Vaznd n civilizatia romneasca o continuatoare legitima a Bizantului (n "Byzance apres Byzance"), ntr-o epoca n care istoriografia mondiala manifesta un spor de interes pentru Imperiul roman de rasarit, Nicolae lorga repunea n circulatie valori culturale care defineau una din componentele de baza ale culturii romnesti. Puse provizoriu n paranteza de gnditorii secolului trecut, dornici sa

287


George Calinescu

se distanteze de ceea ce le parea medieval, deci anacronic, trasaturile bizantine ale culturii romnesti constituie unul din motivele mereu reluate de istoriografii romni ai veacului nostru, si nu numai de ei, ci si, de asemenea, de muzicologi, muzicieni, istorici de arta si artisti plastici. Cercetarile bizantinologului Nicolae Ba-nescu (1878-1971), cele ale preotului si muzicologului /. D. Petrescu (1884-1970), creatii ca "Oratoriul bizantin" a\ compozitorului Paul Constantinescu (1909-1963), studiile de iconografie bizantina si romneasca veche ale istoricului de arta /. D. stefanescu (1886-1981), picturile n stil neo-bi-zantin ale lui Constantin Petrescu (1871-1954), toate constituie probe ale asumarii ascendentei sale, impe-rial-bizantine, de catre cultura romneasca interbelica.



nrudita cu aceasta atitudine este si reconsiderarea Ortodoxiei, privita nu numai ca leagan al spiritualitatii romnesti, ci si ca sursa actuala, vie, de nnoire a trairilor superioare. Miscarea de idei gravitnd n jurul revistei "Gndirea", indisociabila de numele si personalitatea lui Nichifor Crainic, constituie esantionul gel mai la ndemna pentru ilustrarea "ortodoxismului" din cultura romneasca interbelica. Totusi, el nu a fost si unicul cautator de resurse spirituale n traditia ortodoxa. Este cunoscut faptul ca, la rndul sau, Nae lonescu, profesor de logica si filosofie cu mare audienta n rndul tinerilor studiosi din epoca, dar adesea contestat de Crainic, manifesta o atractie aparte fata de scrierile patristice, citndu-l mai ales pe Origene.

O alta forma de cautare a valorilor originare ale culturii romne este detectabila n interesul pentru etnografie si folclor. n aceste domenii perioada interbelica a adus contributii dintre cele mai nsemnate. Receptiv la noutatea tehnica a "fonogramei" (posibilitate de nregistrare si redare a sunetelor), George Breazul (1887-1961) pune bazele "Arhivei fonogramice", nucleu al primei fonoteci cu specific de folclor din Romnia, la a .carei mbogatire va contribui, decisiv, compozitorul si folcloristul Constantin Brailoiu (1893-1958). Compozitorul maghiar Bala Bartok (1881-1945) activeaza si el, concomitent, ca unul dintre cei mai pasionati culegatori ai folclorului romnesc.

Pentru creatia muzicala din epoca folclorul va fi una din principalele surse de inspiratie. Alaturi de marele George Enescu (1881-1955), autor al binecunoscutelor "Rapsodii romne", al Suitei a ,'ll-a "Sateasca", al "Sonatei a lll-a pentru pian si vioara", o ntreaga generatie de compozitori si exprima, prin creatiile de vadita sorginte folclorica, admiratia fata de geniul muzical al

288


poporului romn. Mihail Jora, Martian Negrea, Sabin Dragoi, Tiberiu Bre-diceanu sunt doar ctiva dintre muzicienii acestei generatii.

Binecunoscuta este, n acest context, atractia pentru universul rural In general, prezenta n unele creatii literare ale epocii. Samanatorismul sta martor a\ acestui interes, cu radacini ntr-o perioada anterioara. Anii dintre cele doua razboaie aduc si ei, n special prin proza lui Liviu Rebreanu, ntr-o tonalitate proprie, atasamentul literaturii romne pentru tematica taraneasca, problema mult mai amplu tratata n cadrul studiului de istorie a literaturii romne.

Liviu Rebreanu

Acelasi filon de disponibilitate sufleteasca fata de satul romnesc l ntlnim n preocuparile sistematice de etnografie, n tematica rurala frecventa n pictura si grafica vremii, ca si n repetatele ncercari de constituire a unui stil national n arhitectura, de asemenea

n proliferarea, uneori pna la exagerare, a societatilor feminine, mai mult sau mai putin culturale, care ncurajau confectionarea si purtarea costumelor nationale n tot felul de ocazii festive. Nu vrem, desigur, sa stabilim nici o echivalenta ntre fenomenele enumerate mai sus. n plan estetic, ele au dus la aparitii esalonate pe o scara de valori. Singura lor zona de contact o constituie interesul comun .pentru taranul romn si creatiile sale. .

Unul dintre pionierii cercetarilor n domeniul artei populare a fost Al. Tzigara-Samurcas (1927-1952) initiator al colectiilor Muzeului national de arta veche romneasca, pentru care arhitectul N. Ghika-Budesti a construit edificiul din Bucuresti, soseaua Kiseleff, n stil neo-romnesc (astazi Muzeul Ţaranului Romn). Sociologul Dimitrie Gusti, un adevarat sef de scoala, a condus cercetari sistematice pe teren, realizate cu grupuri de studenti entuziasti, din rndul carora s-au ales viitoare vrfuri ale sociologiei si etnografiei romnesti (Traian Herseni, H.H. Stahl, Mihai Pop, Romulus Vulcanescu etc). Tot lui Dimitrie Gusti i datoram organizarea Muzeului Satului din Bucuresti, rezervatie de arhitectura Populara romneasca de exceptionala valoare. Dupa modelul sau etnologul Romulus Vuia va organiza un muzeu similar la Cluj. O alta personalitate de Prima marime n etnografia romneasca interbelica este Tache Papahagi, autorul acelui corpus de imagini, de acum cu valoare istorica, intitulat "Images d'ethnographie roumaine", precum si a mai multor culegeri de folclor.

Ca si n cazul muzicii, interesul acordat culegerii de date despre arta si arhitectura populara a fost dublat, n planul creatiei artistice culte, de un adevarat curent care folosea, ca motiv de inspiratie, "citatul folcloric", dupa cum l putea folosi si pe cel bizantin, cu acelasi sens: de raportare la un arhetip cultural nu

289


numai prestigios, ci si ncarcat cu o valoare simbolica, de model primordial. n pictura romneasca interbelica tematica taraneasca apare, poate, chiar mai frecvent dect n literatura epocii. Ea nu are, de regula, nimic dulceag sau pitoresc; dimpotriva, la stefan Dumitrescu, la Dimitrie Ghiata, i se asociaza chiar o anumita asprime, mostenita probabil din pictura lui Ion Andreescu. Ca mii Ressu, Octav Banci/a, Aurel Baesu, Nicolae Tonitza sunt doar ctiva dintre pictorii care si aleg, adeseori, modelele din rndul taranilor sau din mediul de viata al acestora.

Dimitrie Gusti




Prezenta Romniei la mari expozitii internationale (Barcelona 1929, Paris 1937, New York 1939) este ntotdeauna apreciata si rasplatita cu premii si datorita tematicii de inspiratie folclorica, asa cum este cazul compozitiei de mari dimensiuni "Nunta taraneasca", opera a sotilor Ana si Aurel Jiquidi, medaliata la Paris n 1937. O alta artista foarte activa, Nora Steriadi, adapteaza stilul traditional al picturii romnesti

post-bizantine la tehnici inedite, ca mozaicul de sticla si broderia de mari dimensiuni ("Familia Brncovenilor"reia n aceasta ultima modalitate decorativa tipul de portret votiv de grup consacrat la sfrsitul secol.ului al XVII-lea de Prvu Mutu Zugravul). Alte interpretari ale stilului post-bizantin ni le ofera, sporadic, pictorita O/ga Greceanu, sculptorii Dimitrie Paciurea (Adormirea Maicii Domnului") si Fritz Storck (Evanghelista "Ghiorgieff" din cimitirul serban Voda din Bucuresti).

Nici arhitectii nu ramn straini acestei tentatii de ntoarcere la sursele traditionale. Elaborarea unui stil romnesc constituie un ideal pentru mai multe generatii de creatori din acest domeniu. Petre Antonescu, elev al arhitectului Ion Mincu si Grigore Cerchez, descins din aceeasi filiatie stilistica, ridica la scara monumentala elemente de arhitectura brncoveneasca, gndite initial pentru edificii de mici dimensiuni. Asa iau nastere scoala de Arhitectura (astazi Institutul de Arhitectura "Ion Mincu"din Bucuresti, arh. Gr. Cerchez), Ministerul Lucrarilor Publice (astazi Primaria Capitalei, ark Petre Antonescu). Elementele de pietrarie traforata, cu motive tipic brncovenesti, constituie nota distinctiva pentru aceasta tentativa de reformulare stilistica, mai adecvata edificiilor de dimensiuni modeste (Vila Minovicipe soseaua Bucuresti-Ploiesti; Casa Disescu de pe Calea Victoriei 196 din Bucuresti etc).

O alta generatie de arhitecti si propune elaborarea unui stil romnesc, lund ca punct de plecare elemente de arhitectura populara. Efectele decorative nu mai apar diatr-o mbelsugata ornamentatie, ci rezulta din alternanta lemnului cu zidaria, a albului cu negrul, a plinului cu golul. Sobrietatea si bunul

290


gust caracterizeaza lucrarile realizate n acest stil de arhitecti ca G M. Cantacuzino si Henrieta Delavrancea.

A treia tentativa de definire a unui specific arhitectonic apartine lui Constantin Joja, arhitect care va persevera n aceasta directie si dupa cel de-al doilea razboi mondial. Pentru el, etalonul l reprezinta vechea arhitectura oraseneasca din 'Ţarile Romne, acele constructii cu geamlc pe structura de lemn pe care incendiile, dar si o anumita mentalitate raspndita n secolul trecut le-au distrus cu perseverenta. Demersul arhitectului Joja vizeaza nu numai reabilitarea, ci si renvierea acestui tip de constructie autohton.

Nicolae N. Morosan

Alte modalitati de afirmare a specificului national. Istoriografia. Pentru a enumera n toata diversitatea lor acele manifestari ale culturii

romnesti interbelice, care ilustreaza tendinta ei de reconsiderare a originilor, fie ele bizantine (de fapt, post-bizantine), ortodoxe, sau folclorice, se cuvin enumerate si cteva cazuri singulare, greu de subsumat vreuneia din cele trei directii enumerate anterior.

Cel dinti este istoriografia privitoare la Ţarile Romne n ansammblul ei. Fireste, aceasta este, prin vocatie, o rasfrngere catre trecut, deci nu numai studiile bizantine, ci preocuparile pentru istoria pamntului romnesc, luate n ansamblul lor, si justifica ncadrarea n acest capitol. Vasile Prvan (1882-1927), istoric si arheolog, dublat si de o viziune filozofica asupra istdriei, are, desigur, rezervat un loc privilegiat n aceasta galerie de cercetatori. Interesul sau a vizat att civilizatia geto-daca (lucrari principale "Getica", "Dacia", "Civilizatiile stravechi n regiunile carpato-danubiene"), ct si coloniile grecesti de la Pontul Euxin (sapaturi la Histria) si legaturile lumii geto-dace cu Roma antica (organizeaza scoala romna din Roma, tipareste "Ephemeris Dacoromna"). La lasi, Orest Tafrali (1876-1937) vadeste aceeasi pluralitate de disponibilitati, ca istoric (bizantinolog) si arheaolog, fiind, totodata, si primul romn caruia i datoram o sinteza de istorie a artei universale. Nicolae N. Morosan (1902-1944) este un deschizator de drumuri n Preistoria din Romnia, domeniu tratat interdisciplinar (arheologie, paleontologie - fauna fosila cuaternara - si geologia pleistocenului); circumscrise domeniului istoric, aceste cercetari au pus n evidenta existenta paleoliticului n Moldova, Dobrogea si n Nordul Basarabiei. Arheologii din generatia urmatoare se dedica, fiecare, unei zone si epoci distincte (Vladimir Dumitrescu - neolitic; Constantin Daicoviciu - civilizatie dacica si daco-romana; Grigore Florescu- epoca romana si bizantina etc).

291


Una din cele mai interesante personalitati ale istoriografiei romne interbelice este Gh. I. Bratianu (1898-1953), istoric si om politic deopotriva, autor a numeroase studii si a ctorva sinteze ("Traditia istorica despre ntemeierea statelor romnesti", "O enigma si un miracol istoric: poporul romn"), sustinator cu temeinice argumente a unitatii si autohtoniei poporului romn. Interesul marcant pentru fenomene apartinnd istoriei economice si sociale l situeaza n cercurile nnoitoare ale istoriografiei mondiale la acea data, n rndurile carora s-a bucurat, ntr-adevar, de recunoastere si prestigiu.

n sfera acelorasi preocupari pentru trecutul national se nscrie si activitatea lui loan Lupas{ 1880-1967), prin a sa "Istoria unirii romnilor".

George Enescu

Nationa! si universal tn cultura romna. Un alt mod de a pune problema specificului national, a acelor

ilemente care disting poporul romn de celelalte popoare ale Europei, l aflam la Constantin Radulescu-Motru (1868-1957), psiholog, sociolog si filosof, care si ledica o parte a operei ncercarii de definire a ceea ce el numea "romnismul". 'reocuparile sale nu se limiteaza nsa la acest aspect al cunoasterii, el fiind, de semenea, autorul unei conceptii filosofice, personalismul energetic, un model ropriu de interpretare a lumii, care l situeaza si n categoria personalitatilor iteresate de problematica general umana.



O asemanatoare pendulare ntre problematica nationala si cea cu caracter e generalitate se mai regaseste si la alte personalitati culturale ale epocii. Un un exemplu ni-l ofera Lucian B/aga (1895-1961) n opera sa cu caracter Joretic, unde descrierii "spatiu/ui mioritic" din "Trilogia culturii", i se alatura o nagine globala a universului si a raportului sau cu capacitatea de cunoastere a mului.

Nici generatia mai tnara, modelata spiritual sub nrurirea filosofului si )gicianului Nae lonescu (1890-1940) nu a rarras straina dublei tentatii, a autarii general-umanului si specificului romnesc deopotriva; cel mai oncludent ilustreaza aceasta dualitate operele lui Mircea Vulcanescu si Constantin Noica, dar si la Mircea E/iade se face simtita, ntr-un alt mod, specific, ceeasi chemare. Pentru el, din interesul prim, trezit de lumea miturilor si redintelor din Romnia se dezvolta, firesc, cercetarea originilor imediate, eto-dace si ndepartate, indo-europene, pentru a ajunge, n cele din urma, la o xtindere a sferei de interes la scara planetara. Un caz aparte l constituie Emil Voran, cu nota sa de pesimism n considerarea specificului romnesc.

92


Alternanta focarelor de interes ntre valorile nationale si cele universale nu este proprie doar creatiilor te'oretice. Artistii din diferite domenii o cunosc deopotriva. Sculptorul Constantin Brncusi (1876-1957), prin opera sa egal revendicata de patrimoniul spiritual romnesc si de cel universal, sta marturie n acest sens. I se pot alatura, n muzica, George Enescu (1881-1955) si Dimitrie Cuclin (1885-1980), inspirati cnd de folclorul national, cnd de teme apartinnd culturii universale. De notat, n plus, opera teoretica a celui din urma, nglobnd o viziune personala, functionalista, asupra muzicii,"ntr-un sistem filozofic original.

* * *

Despre specificul national, dupa George Calinescu, Istoria literaturii romne de la origini pna in prezent:

"Desi este foarte firesc ca un popor asa de unitar si de vechi sa aiba trasatura lui diferentiala, care se si intuieste ndata n latura ei inefabila, punerea problemei notei specifice e primita de multi cu mare inimicitie Cei care stiu ca francezii sunt rationalisti, germanii idealisti, englezii pragmatici, rusii mistici, orientalii fatalisti nu vor sa admita ca sufleteste, deci si culturaliceste, trebuie cu necesitate sa ne deosebim de altii... Nicaieri nu se va gasi un intelectual chiar si n cosmopolita America de Nord, care sa afirme ca el n-are nici o nota diferentiala. Aceasta declaratie nsasi, semannd cu Nimeni a lui Odiseu, formeaza o puternica nota specifica. si de altfel se face o eroare nsemnata cnd se socoteste ca a fi personal nseamna sa te deosebesti n totul de altii. Pe tot globul oamenii poarta aceleasi vestminte si impresia superficiala e de uniformitate. Dar ochiul adnc va distinge stilul propriu.. Din cauza marelui concurs de grupuri alogene, poporul nostru a capatat o sila de strain si de venetic, pe care nu si-o acopera. El are o vie aspiratie eugenica de puritate a rasei. Opera lui Eminescu, a lui Goga, exprima aceasta stare de spirit.

n forma noastra de civilizatie covrseste factorul colectiv. Romnul este o fiinta sociabila. De aceea subiectele cu miscari de gloata, rascoale, razboaie, razmirite, izbutesc mai bine (vezi Rebreanu)".

Nicolae lorga, Poporul, inspirator al civilizatiei si literaturii romne moderne:

"El, acest popor este inspiratorul civilizatiei moderne; el a dat natiei si pe primii din scriitori si pe primii din artisti. Enescu, fiul unui arendas, Grigorescu ncepuse facnd icoane pentru bisericile satesti...

Nu numai prin munca sa necunoscuta, care da Romniei agricole toate bogatiile ei, dar si prin alte manifestari, ruralul a aratat ca viitorul trebuie sa se razime pe puternicii lui umeri; nesocotit, batjocorit, stors de straini si chiar de ai sai, acest popor de tarani izbuti, prin energia sa nenvinsa, sa doboare tot ce i s-a pus n cale si sa mentina vitalitatea rasei.

Viata romnilor din Ardeal nu se sprijinea att pe talentul si cunostintele clasei intelectualilor; adevaratul eroism se gasea n masele taranesti... Aceasta literatura, venind din adncimile vietii nationale nsasi, grabi dezvoltarea natiunii".

TEMĂ:

1.     Ilustrati aspectele esentiale ale specificului national n cultura romneasca interbelica.

2.     Cum se reflecta raportul dintre cultura nationala si cea universala n perioada interbelica?

293













Document Info


Accesari: 1624
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )