Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































VIZIUNEA CULTURALĂ ROMNEASCĂ (II)

istorie












ALTE DOCUMENTE

Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei
Mesopotamienii
CIVILIZAŢIA ROMANĂ - Izvoarele civilizatiei romane
CIVILIZAŢIA sI CULTURA ROMANĂ
DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMNIEI N PERIOADA INTERBELICĂ
TRANSFORMĂRILE ECONOMICE, POLITICE sI CONFESIONALE DIN TRANSILVANIA sI UNGARIA N SECOLUL AL XV-LEA sI LA NCEPUTUL SECOLULUI AL X
CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMNIEI
Megalopolisul Boswash (Boston - Washington)
Viata religoasa din Roma
Uniunea Europeana

VIZIUNEA CULTURALĂ ROMNEASCĂ (II)




-   DESCHIDERI SPRE CULTURA EUROPEI.

-   ARTELE SPECTACOLULUI. /

-   MARILE SINTEZE SI MARII PRECURSORI.

Deschideri spre cultura Europei. O mare parte a fenomenului cultural omnesc din perioada interbelica se situeaza dincolo de limitele identificarii sau iunerii n valoare a specificului national. Aceasta nu nseamna nici negarea sau onorarea lui programatica, ci doar detasarea a numeroase spirite creatoare fata le o problematica oricum abundent ilustrata n cultura epocii. Printre cei la care e manifesta aceasta detasare, ctiva si pun explicit problema sincronismului cu niscarea europeana de idei. De obicei, ei reprezinta ceea ce s-a numit "avan-larda", miscarile cele mai explicit angajate n ruperea de traditie, de negare a icesteia si, uneori, de nlocuire a ei cu noi forme culturale. Dar, substanta anomenului de detasare fata de traditionalism nu o reprezinta avangardistii, ci urna tuturor creatiilor care si cauta fagase proprii, fara a se preocupa de legarea traditiei, tot asa cum nu se intereseaza nici de imitarea ei programatica. )esigur ca ele nu apar din nimic, dar nici nu-si fac un obiectiv din constientizarea au din afisarea ascendentelor spirituale.

n literatura, un exemplu l constituie, n acest sens, activitatea din jurul evistei "Sburatorul" si al cenaclului sau, sub ndrumarea criticului Eugen .ovinescu. ncepnd sa apara la scurt timp dupa terminarea razboiului (1919), Sburatorul" a fost o veritabila pepiniera a valorilor literaturii interbelice, n paginile ale publicnd Cam// Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu, Anton io/ban, //arie Voronca si alti scriitori, precum si critici de prima marime ca Tudor /ianu, George Calinescu, Vladimir Streinu, E Lovinescu. Diversitatea operelor icestor creatori ne prezinta "Sburatorul" mai mult ca pe un mediu proprice afirmarii alorilor dect ca pe un loc al experimentarii sau aplicarii unei anumite doctrine. :ireste, nu ne putem limita la cercul mai mult sau mai putin fidel "Sburatorului", itunci cnd ne referim la valorile literaturii interbelice. Tudor Arghezi, Ion \/linulescu, Cezar Petrescu, George Bacovia sunt nume dintre cele mai .roeminente, care se pot cita n sprijinul ilustrarii desprinderii de cautarea pecificului national, dupa cum orientarea opusa si gaseste o stralucita eprezentare n opera lui Mihail Sadoveanu, sau a lui Octavian Goga.

Tot n perioada interbelica se plaseaza, n cea mai mare parte, si activitatea reatoare a ctorva scriitori de origine romna care si redacteaza operele n limba ■anceza, bucurndu-se, astfel, de o mai rapida integrare n patrimoniul culturii ■uropene care, prin continutul acestor opere, ia adesea contact cu valori ale imbiantei spirituale din Romnia. Este vorba despre poetele Elena Vacarescu si \nna de Noailles, de scriitorii principesa Martha Bibescu si Pana/t /strat/. De

'94


facturi stilistice si tematice foarte deosebite, ei reprezinta porti deschise ale Europei catre cultura romna.

Un loc aparte l ocupa miscarea de avangarda, grupata n jurul revistei "Contemporanul", si a altor periodice cu aparitii de mai scurta durata ("Integral", "Unu", "75 HP"). Conturata din anii primului razboi mondial, cnd Tristan Tzara, originar din Romnia, participa la nasterea dadaismului la Zurich, aceasta miscare, la care se asociaza tendinte suprarealiste, dar si cubiste, n artele plastice, avea sa se manifeste pe parcursul ntregii perioade interbelice, fara a cunoaste totusi o prea larga audienta n rndurile publicului romnesc, mai predispus la receptarea formelor traditionale ale culturii. Prin actiunea culturala a avangardei, Romnia interbelica se situeaza n pas cu experimentele culturale cele mai recente ale ntregii Europe, dar, la fel ca si n restul continentului, impactul socio-cultural al curentelor de avangarda ramne unul restrns, datorita lipsei de identificare cu gustul


Mircea Eliade



Piata Senatului din Bucuresti


295


ajontatii consumatorilor de cultura, pe care, dimpotriva, si propune sistematic 3-i socheze, sa le zdruncine mentalitile prea conformiste. Fenomenul /angardist este receptat n mod similar, indiferent daca manifestarile sale ivesc literatura sau artele. Singurul domeniu n care modernismul, nu fara iele concesii, a reusit sa se afirme n mod mai durabil, este arhitectura; aici jbismul, bazat pe o conceptie functional ista, si cstiga adepti influentnd scisiv schimbarile pe care perioada interbelica, mai ales deceniul al patrulea, l juce n aspectul oraselor romnesti. Acum se ncetateneste tipul de constructie itial numit block-house, de unde deriva termenul, acum att de raspndit, iloc". Arhitecti cu o viziune moderna nzestreaza centrul Bucurestiului si alte ■ase mari, cu astfel de constructii (de exemplu blocul ARO - actualul nematograf "Patria" - opera a arhitectului Horia Creanga). Alti arhitecti, ca larcel lancu, prefera formula cubista pentru imobile de dimensiuni mai mici, vile antru una sau doua familii, formula care cunoaste un relativ succes, reusind sa jca treptat la nlocuirea casei traditionale orasenesti, cu imobile care, prin lodificari ale planului, dar mai ales datorita aspectului fatadelor, reprezinta couri ale arhitecturii cubiste.




n artele plastice, fenomenul receptarii modernismului se produce semanator cu acela din literatura. n general, artistii romni nu l cauta, dar nici u-l refuza. Prin formatie, dar si prin structura sufleteasca, ei se asociaza mai ine tendintelor moderate care continua sa detina suprematia si n restul uropei. Totusi, spre deosebire de Occidentul grabit n schimbarea stilurilor n rta, n Romnia, un stil odata adoptat supravietuieste ndelung si este dus pna i ultimele lui consecinte.

Astfel impresionismul, care constituise o noutate la sfrsitul secolului I XIX-lea, abandonat si chiar combatut la nceputul veacului nostru, mai ales n ranta, patria sa, la noi dainuie pna spre mijlocul secolului al XX-lea, iar xponentii sai adera, uneori concomitent, si la curente aparute n vest tocmai ca actii anti-impresioniste. Asa se ntmpla n cazul pictorului Nicolae Darascu, n le carui tablouri descoperim, alternativ, formule impresioniste, cubiste, expre-ioniste. Explicatia acestui fenomen tine de radacinile mai ndepartate ale culturii Dmnesti, si de aceea fenomenul trebuie notat ca o simpla particularitate a icturii roTnnesti interbelice. Aceasta epoca ne-a lasat si n domeniul artelor lastice o mostenire dintre cele mai bogate. Gh. Petrascu, Th. Pallady, IN. Tonitza, losif Iser, N. Darascu, Jean Al. Steriadi, Cecilia Cutescu-Storck, :ustatiu Stoenescu, Nagy Albert, Hans Eder, sunt nume de pictori din Romnia iterbelica, oricnd posibil de alaturat unor valori europene ale timpului lor. iculptura cunoaste si ea o reprezentare de prestigiu n acea perioada, prin naestri ca Brncusi, Ion Jalea, Fr. Storck, C. Medrea, Oscar Han si altii. Este remea cnd orasele tarii se mbogatesc cu o impresionanta zestre de statui si lonumente, comandate artistilor romni sau straini (Monumentul Eroilor Aerului, utor Lidia Kotzebue, statuile lui Constantin Brncoveanu si Mihail (ogalniceanu, autor Oscar Han, statuia Regelui Caro/1, monumentul Regelui 'erdinand, strajuit de patru Victorii naripate, statuia lui Ion IC. Bratianu, autor van Mistrovic, din Bucuresti, Monumentul lui M. Eminescu de la lasi, autor lichard Hette, Monumentul Eroilor C.F.R. din Bucuresti, autori Ion Jalea si Cornel Medrea, s.a.). n acelasi timp, n numeroase localitati din tara se ridica nonumente n amintirea localnicilor cazuti n lupta n timpul primului razboi nondial, monumente care, de la caz la caz, pot fi simple cruci sau obeliscuri

!96


Constantin Brncusi

nsotite de placi comemorative cu numele eroilor, sau pot fi statui de ostasi ori reprezentari alegorice. Numai n Bucuresti, din aceasta categorie fac parte si Monumentul Geniului (Leul), autor Spi-ridon Georgescu, Monumentul Eroilor Sanitari, autor Raffaello Romanelli, Monumentul Infanteriei (disparut), Monumentul Corpului Didactic (disparut), sau acelea, mai putin cunoscute, de pe strada Silvestru si din cartierul Damaroaia. Numarul lor mare ne sugereaza amploarea miscarii ' de ntretinere a cultului eroilor, dar atesta, totodata, dubla functie civica si urbanistica, pe care sculptura si-o asuma tot mai des, parasind saloanele pentru pietele publice. Asemenea literaturii, si artele plastice cunosc, n perioada interbelica, fenomenul avangardei, nceput, de fapt, nca din primii ani ai secolului al XX-lea. Revista "Contemporanul" este, si n acest caz, cea n jurul careia se grupeaza spiritele cele mai nnoitoare. n pictura, curentele moderniste pe care le gasim reprezentate sunt cubismul (Marcel lancu si M.H. Maxy) si suprarealismul (Corne/iu Mihailescu si Victor Brauner). n sculptura, personalitatea cea mai marcanta ramne Constantin Brncusi, prin ansamblul monumental de la Tg. Jiu, cuprinznd Coloana infinitului, Poarta sarutuluis\ Masa tacerii, dedicate

"Masa tacerii" de Constantin Brncusi


297


toate cinstirii eroilor razboiului de rentregire. Prin activitatea sa desfasurata n Occident, el aduce o recunoastere larga a valorilor culturii romne, din traditiile careia artistul si ia, adesea, motivele pe care le prelucreaza, dndu-le sensuri simbolice. O alta personalitate a artei moderne din Romnia este Hans Mattis-Teutsch, pictor pe care stilizarea formelor l mpinge adesea dincolo de limita figurativului, n domeniul artei abstracte.




Artele spectacolului. Printre artele care cunosc o nflorire n perioada interbelica se numara si acelea ale spectacolului: teatrul dramatic si de comedie, opera, opereta, baletul, revista, ca si activitatea de concerte a Filarmonicii. In fiecare dintre aceste domenii, la care se adauga si recent aparutul teatru radiofonic, se afirma personalitati de mare renume. O parte din aceste manifestari artistice sunt subventionate de stat; astfel, este cazul Teatrelor Nationale (din Bucuresti, Cluj, lasi, Chisinau, Cernauti si Craiova), a Operelor (Bucuresti si Cluj). George Vraca, Aurel Storin, Lucia Sturdza Bulandra sunt cteva din numele reprezentative ale scenei teatrale interbelice; li se alatura, pentru genul revistei, personalitatea inconfundabrla a lui Constantin Tanase. Baletul clasic si are, la rndul sau, reprezentanti de prestigiu, ca Elena Penescu-Liciu, iar cel modern este ilustrat ndeosebi de Floria Capsali. Pe scena Operei Romne evolueaza mari artisti lirici: Margareta Metaxa, Valentina Cretoiu, Dinu Badescu, serban Tassian, Petre stefanescu Goanga. Altii, originari din Romnia, duc faima tarii pe marile scene ale lumii (sopranele Florica Cristoforeanu si Pia Igy).

Tot de aceasta epoca sunt legate nceputurile cinematografiei romnesti. Cea mai importanta realizare o constituie ecranizarea piesei lui I.L. Caragiale "O noapte furtunoasa", realizata de regizorul Jean Georgescu (cu protagonisti ca Al. Giugaru, Radu Beligan, George Demetru).

Muzica romneasca traverseaza, si ea, o epoca foarte prospera n anii dintre cele doua razboaie. Creatia originala, aflata predominant sub semnul inspiratiei folclorice, este reprezentata prin personalitati pe care le-am amintit deja n legatura cu punerea n valoare a tezaurului traditiei nationale. Incontestabilul apogeu valoric este atins prin opera lui George Enescu, a carui activitate de dirijor si de violonist o completeaza pe cea componistica. Dinu Lipatti, la rndul sau, mbina preocuparea pentru compozitie cu stralucita cariera de pianist, n timp ce Cella Delavrancea si mparte activitatea ntre concertele de pian si vocatia de prozator. n sfrsit, arta dirijorala cunoaste si ea succese prin mari sefi de orchestra, ca George Georgescu si Ionel Per/ea.

Alte genuri muzicale se afirma, si ele, n deceniile interbelice. Ion Vasilescu, Ionel Fernic, C/aude Romano fiind doar ctiva din cei mai populari compozitori de muzica usoara. Muzica populara interpretata de Maria Tanase sau de taraful lui Grigoras Din/cu reuseste, n acea epoca, sa retina nu numai atentia publicului romnesc, ci si sa repurteze succese internationale, cucerind auditoriul n turneele din Statele Unite.

Marile sinteze si marii precursori. Dar, dincolo de aceste manifestari mai direct accesibile unui public numeros, cultura romna din perioada interbelica a nsumat o bogata opera teoretica, de conceptie, n diferite ramuri ale disciplinelor umaniste. Ea se ilustreaza prin nume de mare prestigiu, unele dintre ele cunoscute dincolo de hotarele tarii. Caracteristic este efortul de sinteza pe care l

298


fac creatorii din diferite domenii, desi demersurile analitice nu lipsesc nici ele, adeseori precednd sinteza n opera aceluiasi teoretician. Este cazul lui George . Calinescu ("Istoria literaturii romne de la origini pna n prezent"), al lui Eugen Lovinescu ("Istoria civilizatiei romne moderne"), al lui Tudor Vianu (Arta prozatorilor romni"), al lui N. Bagdasar ("Istoria filosofiei romnesti"). Dupa cum ne-o demonstreaza exemplele citate, atractia sintezei se manifesta n cultura romna ntr-un moment cnd exista certitudinea maturizarii ei si atingerii unui apogeu valoric; nu este deci, ntmplator, ca tocmai sintezele enumerate anterior au sensul unei retrospective, al unor bilanturi critice, al unei contemplari reflexive pe care cultura romneasca moderna si-o dedica sie dupa mai bine de un secol de acumulari. Vocatia pentru sinteza nu se rezuma nsa la aceste studii ample cu caracter retrospectiv. Definirea unor sisteme proprii de gndire se manifestase si la generatiile precedente; o regasim, acum, n tot mai multe domenii ale creatiei teoretice. Dar, chiar si atunci cnd studiile nu se ncheaga ntr-un sistem original, ele ating adesea cote de valoare la nivelul european al vremii.

n estetica si istoria literara, n afara numelor deja citate, si continua activitatea, nceputa n perioara precedenta, Mihail Dragomirescu (1868-1942), sustinator al autonomiei esteticului si autor al unei teorii a capodoperei, pe care o expune n lucrarea sa "stiinta literaturii". Deseori contestat de generatia imediat urmatoare, el este repus pe un loc din fruntea ierarhiei esteticienilor romni de catre criticii tineri care vad n sistemul sau semne ale unei gndiri de tip structuralist. Profesorul de estetica de la Universitatea din Cluj, Liviu Rusu (1901-1985), si sustine doctoratul la Sorbona cu teza principala "Essay sur la creation artistique. Contribution une esthetique dynamique". serban Coculescu (1903-1959) matematician, poet si estetician se afirma ca unul din precursorii aplicarii metodelor matematice n domeniul estetic. Stabilit n Franta, el publica, sub pseudonimul Pius Servien, lucrari de referinta n acest domeniu aflat abia la nceput de drum ("Lss Rythmes comme introduction physique l'esthetique"). Un alt romn stabilit n Franta, C. Matila Ghyka, si nscrie numele n aceeasi categorie a pionierilor cercetarilor de estetica realizate cu mijloace matematice. Lucrarea sa, "Le Nombre d'Or, rites et rythmes pythagoriciens dans le developpement de la civilisation occidentale", publicata n 1931, constituie un element de referinta n aceasta noua directie a esteticii secolului nostru.



Alti romni se impun, de asemenea, atentiei cercurilor de specialisti din Occident prin operele lor teoretice n diferite domenii ale cercetarii umaniste sau n zonele de interferenta dintre sfera umanista si cea a stiintelor exacte. stefan Lupascu (Lupasco) se face cunoscut prin volumele "La physique macroscopique et sa portee phi/osophique" si "Les idees directrices d'une nouvelle philosophie des sciences", marcnd nceputul unei opere pe care o va continua si dupa al doilea razboi mondial. Un demers care poate fi considerat de pionierat stiintific l realizeaza stefan Odobleja cu a sa "Psihologie consonantista", n care prefigureaza principii de baza ale ciberneticii.

Nu mai putin importante sunt si operele unor gnditori romni a caror receptare internationala nu a fost la fel de larga. Multi dintre ei ne apar confruntati cu tentatia de a construi adevarate sisteme filozofice, estetice, etice, Psihologice, cautnd raspunsuri globale si originale la marile ntrebari ale acestor domenii ale cunoasterii. Aceasta vocatie a sintezei duce mai departe o tendinta

299


Eugen lonesco

pe care, incipient, o descopeream nca la precedenta generatie de carturari romni; ea poate fi, de asemenea, interpretata ca reflex al culturii germane n al carei spirit s-au formulat cei mai multi dintre acesti beneficiari ai unor burse de studii n Germania sau Austria, al caror prestigiu n studiul filosofiei l depasea pe cel al Frantei catre care se simteau mai atrasi artistii si literatii. Constantin Radulescu-Motru ("Personalismul energetic", 1927), Lucian B/aga ("Trilogia cunoasterii' 1931-1934), P.P. Negulescu ("Geneza formelor culturii", 1934), Eugeniu Spe-rantia ("Psihologia gndirii", 1922), Ion Petrovici ("Teoria notiunilor"), Mircea Florian ("Arta de a suferi", 1920) Tudor Vianu ("Estetica", 1934-1936) reprezinta, prin lucrarile citate, tocmai aceasta tendinta prezenta n cultura romna interbelica. Gnditorii formati la scoala franceza manifesta, n schimb, o nclinatie catre abordarea

ntr-un spirit eseistic, chiar si atunci cnd titlurile contrazic aceasta caracterizare:

D.D. Rosea ("Existenta tragica. ncercare de sinteza filosofica", 1934), Dan

Badarau ("Essay sur la penssee", 1925), I.D. Gherea ("Le moix et le monde.

Essai d'une cosmogonie antropomorphique", 1938).

Activi si ei n perioada interbelica, Alexandru Bogza si Camil Petrescu'\s\

construiesc adevarate sisteme filozofice, fara a le ncredinta nsa tiparului;

publicul va lua cunostinta de ele abia n anii '80 ai secolului nostru, ele

apartinnd totusi, de drept, epocii cnd au luat nastere.

Despre pictura lui Gh. Petrascu, din "Pictura romneasca in imagini":

"Pentru ca, asa cum s-a observat, pictura lui Patrascu descopera acele spatii n care elementul se transforma n permanenta, obisnuitul devine viziune uimitoare a unei poezii cosmice lata, de pilda, interioarele nfatisate de Petrascu, nimic din intimismul traditional al tablourilor cu acest subiect... Petrascu a introdus n pictura moderna romneasca o directie ale carei consecinte nu au fost, poate, descoperite nca n sensul lor cel mai adnc. La granita dintre organic si mineral, lumea tablourilor lui evoca, ntr-o poezie tacuta, de concentrata gravitate, o viziune n care palpabilul si misterul se nsotesc. Structura acestei arte cuprinde, deopotriva, ntelegeri ale stravechii arte romnesti si ale picturii europene a secolului al XX-lea; o sinteza cutezatoare ale carei nfaptuiri marcheaza n istoria artei romnesti un moment dintre cele mai semnificative. Petrascu este incontestabil, daca nu un fondator de scoala, un ntemeietor de traditie artistica".

TEMĂ:

- Care a fost contributia artelor spectacolului la progresul culturii interbelice?












Document Info


Accesari: 1585
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )