Vero - Istoria Galatiului

PRIMELE SCOLI

Intr-o societate in care se practica comertul, se opera cu bani si valori materiale, respectand regula de aur a balantei, era normal ca stiinta de carte sa ocupe un loc important in preocuparea negustorilor, cel putin pentru generatiile care ii succed.

Primele scoli ori locuri pentru invatatura au aparut pe langa biserici ori manastiri. Tot in aceste locasuri s-au concentrat si primele carti si bunuri culturale.

Majoritatea negustorilor din Galati erau romani, producatorii marfurilor - cu foarte mici exceptii - erau tot romani, si numai o parte din cumparatori-exportatorii proveneau din alte spatii entice, era normal ca limba folosita pe piata galateana sa fie romana. Deci invatatura trebuia facuta in aceeasi limba. Cu certitudine, la sfarsitul secolului al XVII-lea exista o scoala pe langa biserica catolica, sub indrumarea preotului Rossi. Aceasta scoala nu a functionat in mod continuu.

In mod cert, prima scoala din Galati, cu program, epitropi, dascali si invatacei a fost cea infiintata prin hrisovul din 13 august 1765, dat de domnitorul Grigore Alexandru Ghica (1764-1767), pe langa biserica Mavromol. Noua asezare s-a facut de catre domnitor la rugamintea negustorilor din Galati. Egumenul Antonie al Mavromolului, impreuna cu o epitropie compusa din parcalabul Nicolae Ventura si negustorii cei mai alesi din Galati vor chivernisi treburile scolii. Epitropul Ventura trebuia sa gaseasca "dascal elinesc procopsit la invatatura...care sa puie toata epistemia spre 727j99h procopseala si invatatura ucenicilor".

Dascalul era sub controlul forului de conducere al Academiei de la Iasi. Scoala, cu sprijinul material obtinut din exploaterea unei carciumi si a parintilor mai bogati, a functionat cu intreruperi si nu se cunosc obiectele de studiu si nici numarul de elevi care au urmat cursurile scolii.

Dupa patru decenii de la infiintarea primei scoli din Galati , domnitorul Constantin Moruzi a hotarat sa reinfiinteze scoala de la Mavromol "de elineasca si moldoveneasca" si sa infiinteze scoli asemanatoare la Focsani, Barlad si Chisinau. Probabil, limba romana in scolile din Moldova s-a introdus la insistentele invatatului mitropolit Veniamin Costachi (1803-1842). Scoala avea doi dascali - unul moldovenesc si unul elinesc, primul trebuia sa-i invete pe elevi scrisul, cititul si muzica, al doilea se ocupa de gramatica, "esopie", arta dialogului si stratigemate lui Polien si "cate altele sunt ca aceste usoare si folositoare incepatorilor ucenici".

In primele decenii ale secolului al XIX-lea au mai functionat scoli asemanatoare pe langa biserica "Sf. Spiridon " cu invatatura in romaneste si elineste.

La 8 noiembrie 1832, prima scoala publica din Galati isi deschidea in mod festiv cursurile, in fata autoritatilor locale avand un numar de 44 de elevi. A fosrt inceputul "Scolii domnesti" din Galati. In scoala se preda citirea, scrierea, aritmetica, geografia, catehismul si altele. Cei care aveau posibilitati materilae continuau studiile la scolile din Iasi s-au strainatete.

Galatenii au inteles ca invatatura este necesara si, in anul 1839, la "scoala lui Toma Giusca", numarul elevilor a fost de 111, in anul 1845 de 120, in anul 1857 de 198 elevi si in anul 1859 de 228 elevi. Scoala a functionat intr-un local inchiriat si abia in anul 1852 primul local de scoala publica s-a terminat de construit, dupa multe insistente depuse de Costache Negri.

In anul 1842, locuitorii targului Galati au cerut sa se infiinteze si "o scoala de educatia tinerelor copile", cu o profesoara de lucru, cu stiinta de invatatura mestesugului femeiesc de mana si de "dialectul Fruntii", si cu alta de "dialectul moldovenesc pentru invatatura sexului femeiesc local si strain". Scoala primara de fete s-a deschis la 1 noiembrie 1858, pe strada Cuza Voda , intr-un local inchiriat, pana in 1896, cand s-a mutat in Str. Egalitatii, in acelasi local care se construise pentru Scoala nr. 1 de baieti.

Deoarece localurile celor doua scoli devenisera neincapatoare s-a decis construirea altor scoli: Scoala nr. 2 de baieti pe Ulita Lunga (Traian)-1859 si Scoala nr.2 de fete-1860 intr-un local inchiriat pe str. Brailei, institutore fiind Maria Filaret.

Gheorghe Asachi a sustinut infiintarea scolilor reale in care sa se invete desenul liniar, principiile masurarii pamantului, mecanica, fizica, aritmetica, tehnologia, istoria naturala, geografia comerciala, italiana sau greaca, chimia, geometria, logaritmii si economia casnica.

La 1 septembrie 1858 si-au deschis cursurile Scoala Reala din Galati, cu 8 elevi si cu dascali cu pregatire complexa.

EPIDEMIILE , BOALA EPOCII. ASISTENTA MEDICALA.

Desi in plina epoca moderna, epidemiile de ciuma fac uneori ravagii, boala fiind adusa de marfurile si corabiile sosite din Levant. In timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774, boala s-a extins de la Galati si in Moldova, datorita soldatilor turci. Sub pretextul opririi epidemiei, austriecii aduc armata si tunuri si trag un cordon, ocupand pentru 144 de ani partea cea mai frumoasa a Principatului, supranumita, dupa codrii ei seculari, Bucovina. Peste zece ani, in 1785, ciuma rapune la Galti 40 de locuitori.. In 1895 ciuma se raspandeste, din Braila, peste toata Moldova de Sud, la Galati fiind semnalata in tot cursul anului. Trupele turcesti cantonate in aproprierea orasului raspandesc boala si in port, lazaretele de la Vadul Ungurului si Vadeni functionand aproape tot timpul pana in anii 1816-1817.

Dupa o perioada de stagnare, ciuma reizbucneste la Galati    in 1823. In 1829 , in Badalan, care nu era inca locuit, se instituie o carantina pentru ca in oras se constatau 4-5 decese pe zi.

In vara anului 1831, o cumplita epidemie loveste orasul provocand spaima locuitorilor pe care multi il parasesc.

In primavera anului 1848, an revolutionar in Europa, holera la Galati a facut 99 de victime, fiind adusa de marinarii unui vapor sosit de la Constantinopol. Cei loviti de epidemii erau nevoiasii, a caror alimentatie, igiena si locuinte erau mizerabile.

Doctorii care au acordat asistenta la Galati si al caror nume au ramas consemnate sunt straini precum Krauss si Weikum, ori romani precum P. Pruteanu si Gheorghe Condos.

Cu multe greutati, prin statornica hotarare a lui Ioan Cuza si Anton Negroponte, la 1 august 1838, a inceput construirea unui spital pe mosia orasului, in Mahalaua Postei, intre vii. Din lipsa banilor, noul asezamant s-a deschis abia la 1 septembrie 1841. In privinta spitalelor militare, militia pamanteana avea la Galati, in 1833 un asezamant de case inchiriate, abia in 1841 beneficiind de un local propriu pe mosia Tiglina.

Prima spiterie (farmacie) in Galati a fost deschisa inca din 1814 de catre Vasile Malava.

MODERNISMUL GALATEAN SI REVOLUTIA DE LA 1848

Actiuni revolutionare propriu-zise la Galati nu au avut loc, miscarea fiind oprita in faza incipienta. Contributia galateana, remarcabila in intreaga perioada care va urma, este sintetizata prin personalitatea lui Costache Negri (1812-1876). Fiu de boier si dregator moldovean, instarit si cultivat, Costache Negri a reusit ca in preajma zilei sale onomastice din 21 mai 1845, sa adune personalitati remarcabile din cele trei tari romane, care au discutat despre viitorul neamului romanesc.

Miscarea revolutionara moldoveana s-a consumat numai la Iasi, unde au fost facute peste 300 de arestari. Dintre cei arestati, 13 persoane au fost trimise sub escorta la Galati spre Turcia: Alecu Moruzzi, Al. Ioan Cuza, Vasile Conta, Nicu Catargiu si altii. Cei treisprezece au fost tinuti la carantina de pe dealul Tiglinei sub paza aspra, unde director era Iancu Cozoni, unchi al lui Vasile Alecsandri si prieten cu fratii Rosetti. Cand revolutionarii au fost scosi din carantina si dusi spre barcile pregatite, se stransesera deja vreo 3000 de oameni pentru eliberarea lor. Printr-o stratagema dibace sase dintre ei reusesc sa fuga la Braila reintegrandu-se in actiunile revolutionare din Muntenia.

Considerand ca revolutia romana pune in primejdie imperiile vecine, Rusia si Turcia ocupa cele doua principate dunarene cu cate 25.000 si 30.000 soldati de fiecare parte.

Prin Conventia de la Balta Liman (1 mai 1849), cele doua puteri stabileau ca domnii de la Bucuresti si Iasi vor fi numiti de catre Sultan pentru o perioada de 7 ani si vor mentine fortele militare de ocupatie in Principate.

GALATENII SE IMPLICA IN LUPTA POLITICA PENTRU UNIRE

Obiectivul imediat, Unirea Moldovei cu Muntenia, s-a definit in timpul crizei orientale, nu numai ca program, s-au intrezarit si mijloacele si, spre cinstea lor, galatenii s-au aflat in fruntea actiunilor, implinind visul sub fostul lor parcalab, Alexandru Ioan Cuza, fiu de fost parcalab la Dunare, exponent al generatiei Unirii si Independentei prin cinste, curaj si idealuri.

La intrarea trupelor rusesti in Moldova, domnitorul Grigore Alexandru Ghica s-a retras la Viena, revenind in tara la 26 octombrie 1854 prin Galati. El a promis ca va face totul pentru prosperitatea Galatiului.

Galatenii s-au pronuntat in continuare pentru realizarea Unirii definitive a celor doua principate, semnand petitia din 11 iulie 1861. Unirea definitive s-a infaptuit la 24 ianuarie 1862 cand incepe marea opera legislativa a lui Al. Ioan Cuza si a lui Mihail Kogalniceanu, sustinator al statutului de porto-franco pentru orasul Galati.

TRANSPORTURILE PE APA

Comisia Europeana a Dunarii, for international, avea sediul la Galati si competenta pana in 1878, intre Sulina si Isaccea.

Cu trecerea timpului, numarul corabiilor cu panze intrate pe Dunare scade , crescand numarul vapoarelor dotate cu motoare. In anul 1930, la Galati a mai incarcat marfa (lemn) o singura corabie.

Din anul 1870 intre Galati si Braila erau curse de pasageri. Intre Galati si Odessa, companiile rusesti au mentinut curse regulate de vapoare. Din Galati se putea calatori cu plecari aproape zilnice de corabii si pacheboturi pana la Constantinopol, Varna, Odessa si mai departe. Galatiul era centrul catre care gravita si comertul din amonte: Ungaria si Austria, Bavaria si Wurtemberg.

Sediul Comisiei Europene s-a stabilit la Galati unde a ramas pana in anul 1948.

GALATII-CEL MAI IMPORTANT CENTRU PENTRU IMPORTUL ROMANIEI

Importurile Romaniei au crescut permanent. Marfurile care soseau la Galati proveneau din Austria, Marea Britanie, Franta, Turcia, Rusia, Germania, Italia Grecia s.a. Comunitatea galateana era prima beneficiara a taxelor.

Marfurile importate cel mai frecvent erau textilele si bumbacul, colonialele si articolele de bacanie, pestele sarat, metalele, carbunii, sticlaria, bauturile fine, mobile, obiectele din piele, cartile, medicamentele, uleiul, zaharul, cafeaua, s. a.

Importurile asigurau in primul rand o piata bogata la Galati, cu preturi ridicate totusi.

Tranzactiile comerciale se desfasurau la Galati pe toate palierele schimbului implicand direct producatorii, angrossistii, detailistii, negociatorii si . consumatorii.

GALATII PARTICIPA LA OBTINEREA INDEPENDENTEI

Evenimentul la care comunitatea galateana a fost racolata, a raspuns cu patriotism si devotament, nu numai cu fii sai inrolati in armata de operatiuni, ci, si cu o contributie materiala deosebita, a fost cucerirea Independentei. In momentul declansarii razboiului, orasul port Galati, ca si intreaga tara se afla intr-o prelungita criza economica. Chiar si in aceste conditii s-au strans 18.000 franci cu care s-au cumparat pusti "Peabody", pentru dotarea armatei, s-a ridicat un spital cu 30 de paturi pentru ranitii din razboi -" Spitalul Elisabeta Doamna. Caritatea Galateana".

Pe plan militar, la Galati a fost repartizata Divizia a III-a comandata de generalul de brigada Al. Radovici. In oras se afla si garnizoana Regimentului 11 Siret care a participat direct la luptele de la redutele Grivita1 si Grivita 2.

Orasul a avut foarte putin de suferit de pe urma bombardamentelor de pe plutitoarele turcesti aflate pe Dunare.

Galatenii au primit cu durere rapirea de catre rusia a celor trei judete din sudul Basarabiei: Bolograd, Cahul si Ismail (prin Tratatul de la Berlin 13 iulie 1878).