Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Vitejii si importanta lor

istorie












ALTE DOCUMENTE

ARTA SCRISULUI LA EGIPTENI
24 ianuarie 1859-Unirea principatelor
APARIŢIA sI DEZVOLTAREA PARLAMENTULUI ĪN TĂRILE ROMĀNE PĀNĂ LA 1918
Constantinopol
Viata spirituala īn provincia Dacia
Varianta 16 - Conditia femeii intr-un roman
Zamolxis īn izvoarele literare antice
RELIGIA MESOPOTAMIANA
Tratatul de la Trianon - Amnezii voite - Camil Muresanu
Pintilie Iacob - VREMURI DE BĂJENIE sI SURGHIUN

Vitejii si importanta lor

                                  Rasunetul folcloric al numelui lui Stefan cel Mare ,nume ce nu poate fi depasit de acela al Moldovei viacului al XV -lea deriva de la simple traditii locale la balade ,din alte conditii socil-economice deoarece literature sub toate traditiile ei scrise cat si orale reflecta firesc viata si odata cu faptele si conditiile ei sociale economice si politice ,baza ce i-a dat nastere. Spre deosebire de personalitatile muntene precum  Mircea cel Batran si Mihai Voda Viteazul a caror faima apartine numai culturii noastre moderne faima marelui voievod muntean s-a nascut dintr-un fenomen cultural popular contemporan timpului sau.Aceasta faima este similara lui Marko Kraljevic ori in lumea romaneasca lui Iancu de Hunedoara.Conservand voievodului personalitatea sa domneasca ca si marile sale calitati vitejesti, masele populare moldovenesti l-au infatisat in perspective calitatilor si meritelor sale omenesti si  l-au infratit cu poporul.In traditiile sale Stefan cel Mare este inainte de orice omul dreptatii pentru masele populare voievodul care a utilizat pe picior de egalitate social-economoca cu boierii pe vitejii lumii populare pe care a stiut sa ii rasplateasca.Stefan spre deosebire de predecesorii sai din domnia Moldovei nu a mai daruit boierimii sale sate libere ci numai din cele pe care domnia le redobandise  in stapanire.Analizand statistic masa privilegiilor acordate de voievozi boierilor Barbu Campina a constatat ca uricele prin care se acorda boierilor proprietatea a mai multor sate a atins in vremurile celor trei sferturi ale veacului al XV- lea proportii ce urca pana la 80% din numarul privilegiilor emise.In ultimul sfert al viacului al XV-lea in anii in care Stefan cel Mare a reusit sa cristalizeze o noua politica ostaseasca pentru a putea face fata apararii Moldovei in fata Turcilor ,aparare ce nu se putea face cu fortele militare intretinute de boieri  proportia privilegiilor acodate prin  uricele domnesti  pentru unitatile mai mici de un sat inexistente inainte de 1473  trece de la cifra de 13,8% la 49,4%.Al I Gonta constata ca din cele 22 de urice numai o singura persoana a primit doua sate ,alte noua au primit un sat ,alte sase au primit  cate o jumatate dintr-un sat iar altor opt personae le-au fost daruite silisti s-au locuri pusti.Numeroase traditii locale Moldovenesti evoca participarea maselor populare la razboaiele conduse de Stefan. Misloacele prin care s-a realizat politic si economic aceasta participare sunt indicate de traditi 14214h718o ile a mai mult de 40 de sate care invoca descendenta lor din ostasii marelui Stefan.In ceea ce priveste constituirea unei obsti razasesti s-au mosnenesti nu exista acte insa uricul de la 1484 dat de Stefan este considerat fals iar hrisovul lui Radu Negru invocat de mosnenii campulungeni trebuie considerat inexistent.Raporturile dintre timpurile lui Stefan cel Mare si razasime ,raporturi clar si categoric afirmate de traditiile razasesti au rezultat din doua procese diferite:sistarea de catre voievod a procesului de aservire a satelor libere si acela a utilizarii pentru apararea Moldovei a energiei lor ostasesti.Rezultatele au fost si ele duble pe deoparte s-a dat maselor populare neaservite vigoarea sociala si pe de alta parte s-a creat suprastructural in aceasta lume constiinta dreptului razasesc care le-a organizat si dirijat viata.Razesii vor trai in viacurile XV-XVI lea prefacuti de politica militara a lui Stefan ca factori active ai vietii statului moldovenesc devenind prin aceasta membrii unei noi paturi sociale  creindu-si propria lor suprastructura juridical ,in cadrul acesteia imbinandu-se vechea traditie mosneneasca "dreptul razasesc"cu conceptual feudal despre proprietate ,care o explica printr-o danie domneasca initiate si personala pentru vitejie .De aceea in Moldova vremurilor ce vor urma razesii se vor prevala atat traditional cat si mai tarziu in fata instantelor judiciare fie prin invocarea unor acte pierdute (cum este cazul Avramestilor).  In ceea ce privesc vitejii Moldovei din timpul lui Stefan cel Mare acestia din punct de vedere social nu sunt identici cu cei din timpul lui Bogdan "Descalecatorul" deoarece situatia documentara a acestor din urma ii prezinta ca mari feudali proprietari de intinse domenii ,membrii de seama ai sfatului domnesc ce insoteau voievodul in marile ceremonii feudale.Disparitia lor din documentele  primei jumatati a secolului al XV-lea odata cu persoanele care detineau acest rang ,sub urmasii imediati ai lui Bogdan si a institutiei insasi ,ultima aparitie a acestor "viteji " dateaza din 4 august 1400 si care indica faptul  ca purtatorii acestei demnitatii feudale din a doua jumatate  a secolului al XIV-lea au fost in Moldova insotitorii lui Bogdan din momentul descalecarii ,cavaleri ai coroanei maghiare.O alta reaparitie a " vitejilor este semnalata in Moldova timpurilor lui Stefan cel Mare.Date cu privire la acestia sunt semnalate doar in letopisetul de curte preocupat pentru consemnare pentru posterioritate a slavei si a faptelor voievodale.In letopisetul anonil al Moldovei  in care amintindu-se despre intoarcerea lui Stefan de la Suceava  dupa biruirea lui Tepelus (4 iulie 1481) denota faptul ca marele voievod  a "instituit multi viteji atunci si a daruit multe daruri scumpe si imbracamint boierilor si vitejilor si intregii ostiri"ba chiar organizand un prasnic festiv. Tot acest letopiset mai semnaleaza faptul ca un caz similar sa  repetat si in1497 la reintoarcerea voievodului din razboiul cu polonezii ,cu privire la viteji aminteste despre infrangerea de la Valea Alba amintindu-se faptul  ca "au cazut  vitejii cei mai bun si mai bravi si multi boieri bravi si ostenii cei buni si tineri si oastea buna si viteaza de husari s-au topit atunci.".Termenul "viteji"nu are in textul letopisetului functie adjectivala calificativa deoarece pentru asemenea functii se foloseau termini lexicali slavi ,constituind in timpul marelui voievod ,o categorie social-ostaseasca aparuta in afara boierimii mentionata independent ,nefiind simpli ostasi a caror bravura e amintita in letopiset nici macar calaretii a caror virtuti militare sunt subliniate.Faptul ca actele de cancelarie nu vorbesc nimic despre existenta lor ne face sa consideram ca vitejii timpurilor marelui voievod nu au facut parte din societatea feudala reflectata in urice si documentele cancelariei domnesti.,cu alte cuvinte vitejii nu au fost nici sfetnici domnesti si nici nu au participat la divanele voievodului ca vitejii din timpul lui Bognan "descalecatorul" care erau si mari proprietari de sate. Cazimir al  IV-lea este cel care a inarmat un numar semnificativ de moldoveni facandu-i cavaleri cu ocazia juramantlui de credinta ce la depus voievodul Moldovei la Colomeea (1485) recunoscandui-se vasal ,prin care se recunostea odata cu vasalitatea si dependenta intregii lumi feudale reprezentata de cavalerii inarmati de regale polon .Instituirea de viteji de catre Stefan cel Mare in 1497 cu oczia infrangeii regelui polon Ioan Albert constituie un act de afirmare a demnitatii sale suverane eliberandu-se astfel de umilinte careia trebuia sa se supuna la Colomeea.Letopisetul ca izvor narativ totusi atat de concis permite descifrarea naturii politice a crearii de viteji dar nespunand nimic despre personalitatea acestora si nici despre locul lor social-economic in societatea feudala. Singurul mod de a descifra rolul si locul lor in societatea moldoveana din a doua jumatate a secolului al XV-lea consta in conturarea numelor personalitatilor "vitejesti" traditionale cu cele ce apar in documentele scrise feudale.In ceea ce priveste traditia orala ea este pastratoarea a numeroase nume de viteji precum Cudalbu ,Stan Posatnicu,Vasoi Corlat ,Mircea Ciuescu, Darman Crasnas ,a caror existenta este documentata de numeroase urice.In aceste personaje amintite ca viteji pot fi identificati si inalti sfetnici cum este Crasnas ,si proprietari ai mai multor sate cum este cazul lui Corlat ,in urice mai par o serie de personaje aminte doar o singura data cu ocazia daruirii lor pentru vitejie apoi dispar.In ceea ce priveste mosia daruita lor ea dispare din circuitul feudal aparand mult m-ai tarziu s-au ca asezare mosneneasca(precum e cazul pamanturilor daruite lui Cudalbu si Vasoi).O indicatie clara asupra imobilului care a determinat in unele cazuri dania voievodala ,despre care se stie ca a fost destul de zgarcit in daruiri de sate catre boieri o reprezinta cazul lui Vasoi caruia i-a fost daruit de marele voievod la 12 ianuarie 1495 printr-un uric data la Vaslui cu ocazia implinirii a doua decenii de la lupta de la Racova ,zi despre care se stie ca Stefan a praznuit-o solemn.Confirmari de proprietate au mai fost acordate cu aceeasi ocazie fiicelor lui Patru Darman si Mircea Ciuescu evocand moartea vitejeasca a parintilor acestora in razboi.Astfel spus vitejii nu au cosstituit nici prin originea lor individuala nici prin soarta istorica a posteritatii lor o unitate social economica.Intradevar Crasnas a facut parte din divanul Moldovei ,iar Vasoi din punct de vedere politic fiind un necunoscut  insa Corlatenii au ramas din punct de vedere economic un sat boieresc care va intra mai tarziu in domeniul manastiresc, in timp ce asezarea de la Cudalbi va ajunge un sat razasesc.Conform letopisetului "vitejii"au fost instituiti in cadrul ceremonii feudale pentru care letopisetul utilizeaza termenul de "postaviti"analog cu termenul francez "adoubre".Stefan voda creand "vitejii" nu facea decat sa doteze realitatii voinicesti locale cu forme feudale utilizand fastul cavaleresc .Ceremoniile oficiate fac parte din complexul de masuri social economice si politic militare care s-au impus lui Stefan in momentl atacarii Moldovei de catre turci,impotriva atacului acestora ostirile feudale ale boierilor nu mai erau suficiente din punct de vedere militar ,iar boierii nu intelegeau rosturile acestei  rezistente ,turcii parand ca nu le-ar ameninta drepturile economice.Crearea de viteji a constituit faza superioara spectaculara a chemarii la indatoriri militare a taranimii  satelor libere a caror instrainare in folosul boierimii a fost sistata de voievod.Incetarea daruirilor domnesti a satelor libere catre boieri  potrivit lui Dlugosz ,recrutarile de tarani in armata marelui voievod constituie baza de fapte locale pe care se constituie existenta economic-sociala a vitejilor si raporturile lor cu lumea razaseasca.D.Ciurea este de parere ca vitejii luiStefan cel Mare trebuie priviti in perspectivele acelor "kmetbo factus miles" care se recrutau in Polonia din randurile oamnilor liberi cu alte cuvinte Stefan urmarea punerea bazelor unei categorii inferioara nobilimii. Potrivit lui Gr Nandris citand etimologic in fata razesilor pe rycevczi polonezi  modelul polon ar fi putut constitui doar un factor secundar al initierii procesului de crare a institutiei romane a vitejilor.altfel spus pentru a determina baza social econimica a vitejilor care nu poate fi despartita de razasime si de viata obsti satesti. N.A.Constantinescu luand in considerare regimul proprietarilor de pamant individual sau colectiv evoca comparativ situatii si fapte bizantine care pun in evidenta specificitatea si vechimea sud-est europeana a ostasilor ce traiau in colectivitati agrare privilegiate economic.



                       Crearea si rasplatirea vitejilor care au lasat transmisiuni si in poetica (colindele laice muntene ) constituie calea pe care Stefan voda si-a creat-o ,o lume de slujitori  o categorie inferioara a boierimii un adevarat "Ritterstand" precum a clasificat-o D.Ciurea.Dar nu numai Moldova in cel de al XV-lea secol cand domnia pusa in fata luptei cu turcii a trebuit sa recurga la utilizarea energiilor maselor populare Insasi Iancu de Hundedoara a folosit in apararea impotriva turcilor  energiile taranilor romani ai satelor transilvanene iar in Tara Romaneasca la aceeasi energie a recurs si Vlad Tepes urmand exemplul tatalui sau.

                    Potrivit letopisetului lui G Ureche la 8 noiembrie 1473 Stefan se pregateste sa intre cu ostile in Tara Romaneasca pentru al inscauna le Laiota Basarab .Campania dusa impotriva lui Radu voda se va sfarsi pe 28 noiembrie sfarsindu-se prin pierderi de viteji de ambele parti.La sosirea la cetatea de scaun el va fi  intampinat de mitropolit si de tot clerul cu aceasta ocazie Stefan va organiza un mare ospat mitropolitilor si vitejilor.In ceea ce priveste letopisetul anonim cu privire la lupta de la Soci impotriva lui Radu voievod  sunt amintiti doar vitejii din Tara Romaneasca "multi viteji au fost prinsi atunci care au si fost taiati a lasat vi numai pe doi boieri mari Mircea comis si Stan Logofatul" Problema vitejilor lui Stefan cel Mare a constituit o preocupare pentru istorici.Alexndri V Boldur este de parere ca in cronica titlul de viteji il precede pe cel de boier ,ar aceasta nu inseamna ca ei ar fi o categorie sociala aparte fata de boieri si ca in ierarhia sociala a timpului se aflau deasupra lor. Daca lucrurile ar sta asa atunci vitejii ar fi figurat inaintea boierilor in actele de cancelarie in care se aminteste de menbrii statului prezenti la luarea hotararilor  fapt ce nu se constata in cazul vitejilor.Autorul  i-a asezat in randul boierimii deeoarece considera expresia"a face viteji" ca insemnand  a acorda o distinctie militara, cu alte cuvinte acordarea acestui titlu ar fi identic cu acordarea boierimii unui viteaz .

                  N.A.Constantinescu este de parere ca din randul vitejilor se recrutau boierii.Tot in randul boierilor ii include si A. Cazacu fiind de parere ca la nivelul acestei institutii se poate constata asemnarea intre societatea medievala moldoveneasca si cea apuseana. N .Iorga este de parere ca numarul vitejilor era in jur de 3000 in veacul al XVI lea in luptele lui Stefan cel Mare ei sunt defapt stralucita cavalerie boiereasca nimicita numai la 1476 in lupta de la Valea Alba pentru a fi apoi refacuta fara a se preciza categoria din care se ridicau acestia. Insa I Bogdan este de parere ca vitejii s-ar ridica din randurile taranimii (potrivit celebrului document al  rezesilor).A Balota observa ca vitejii lui Stefan voda lipsesc din actele de cancelarie ei apar doar in textul cronicii.Acest fapt s-ar explica ca viteji nu au facut parte din societatea feudala care s-a reflectat in urice.Ei nefiind nici sfetnici domnesti si nici n-au participat la divanele  voievodului ca vitejii lui Bogdan Descalecatorul. Insa in letopisetul anonim ei apar semnalati ca participand la "acctiuni si gesturi de putere ale voievodului ".Asadar apar amintiti  in intoarcerea din campania incununata de subces impotriva Tarii Romanesti din 1473 facand probabil parte din alaiul acelei entrée royale in cetatea de scaun a tarii.Participanti la ceremonia de intampinare a ostii biruitoare trebuie sa fi fost vitejii si dupa lupta de la Vaslui (10 ianuarie 1475) cu aceasta ocazie Stefan a facut ospat mare" mitropolitilor si vitejilor sai si tuturor boierilor de la mare pan la mic".Jan Dlugosz aduce unele completari ce i-au determinat pe unii istorici sa considere ca vitejii se ridicau dintre tarani. "toate oastea lui s-a imbogatit din prada luta de la turci  aur ,argint purpura ca si scule scumpe .Pe mai multi tarani i-a facut boieri. Date cu privire la aceasta categorie a virejilor m-ai apar in cadrul bataliei de la Balta Alba (Razboieni 26 iulie 1467) cand Stefan "a biruit atunci blestematii turci si cu muntenii hicleni",si au cazut acol vitejii cei buni si multi boieri mari isi ostenii cei bun isi tineri si oastea buna si viteaza si husarii ostenii viteji s-au topit atunci".Si in cadrul bataliei de la Ramnic apare amintita aceasta categorie a vitejilor  "vitejii si boierii lui Tepelus au cazut "insa oastea lui Stefan a obtinut o noua victorie ,intorcandu-se din batalie  acesta  a "instituit multi viteji si a daruit atunci multe daruri si imbracaminte scumpa boirilor sai si vitejilor si intregii lui ostiri"Aceste fapte se repete si in cadrul victoriei de la Codrii Cosminului cand "a slobozit toata oastea sa pe fiecare la ale sale si a poruncit tuturor vitejilor si boierilor sai sa se adune in ziua Sfantului Nicolae in targul din Harlau .Si acolo atunci domnul Stefan voivod a facut   mare ospat  tuturor boierilor sai de la mare pan la mic si atunci a instituit multi viteji si le-a daruit atunci  daruri scumpe dupa vrednicia sa". Institutia vitejilor este urmata de inzestrarea lor cu proprietati.Documentul din 1 februarie 1481 il indica pe domn cumparand de la Danco si de la nepotii acestuia de sora satul Silivestri de la Cobale cu 200 de zloty.Acest sat va fi schimbat cu Borilesti  si Dragotestii din campia lui Dragos aflate in proprietatea Mariei Lolca  pentru a fi daruite manastirii Tuzlau .Proprietarul satului Silivestri Danco este fiul lui Sima si nepotul lui Dragos Viteazul.Documentul din 7 ianuaie 1491 este o intaritura de patru sate (Bratulestii,Fedelesni Goesti si Varstatii pentru nepotii lui Bratu Vitezul.Dintre cei doi viteji amintiti in actele lui Stefan mai cunoscut este Dragos.La 30 martie 1392 Roman voievod daruieste lui Ioanis viteazul satele Ciorsaceuti  Vladimirut si Bucaraut pe Siret pentru credincioasa slujba in marturia sfatului este mentionata si credinta lui Dragos Viteazul.Prezenta lui in sfat este atestata pana la 15 iulie 1431,stapanind satul Garbesti pe Sacovat pe care fiul sau Sima vrea sa il vanda Printre descendentii lui Dragos viteazul se numara Costea Albota postelnicul lui Petru rares. Din timpul lui Alexandru cel bun  avem atestarea  lui Tamas viteazul ca menbru al sfatului.Un personaj destul de interesant  pare sa fi fost Dragoi viteazul de la Tulova (daca in documente e vorba de una si aceeasi persoana) el apare amintit in sfat cu epitetul de viteaz  la 28 noimbrie 1399  este present si la 29 iunie 1400 alaturi de fii sai ,urmatoarea aparitie o mai are abia in 2 august 1414 sub titlul de jupan  .Elementul comun pentru toti vitejii amintiti este ca ei apar mai ales in sfatul domnesc ,neavand dregatorii dar au statutul unor mari seniori s-au apar in preasma domnului conferindu-si serviciile de  consilium et  auxilium ,si probabil toti  au stapaniri importante.In timpul lui Stefan vitejia apare ca o institutie aflata la apusul ei .Viteji aidoma cavalerilor occidentali isi regasesc ratiunea existentei lor in razboaiele purtate de suveran nu intamplator prezenta lor in cronica se face simtita in prasma evenimentelor legate de faptele de arme.Daca stapanirea unei suprafete de pamant era semnul distinctive al unei demnitati nobiliare calitatea de viteaz reprezinta implinirea unei vocatii si a unei mariri aceea de razboinic.Nici unul dintre vitejii lui Stefan insa nu mai are statulul predecesorilor din timpul lui Roman voievod s-au Alexandru cel Bun.Acesti viteji (de presupus ramane )




care sunt separate de boieri in textul cronicii asigurau intreaga armata de slujitori de pe langa curtile domnesti din tara si probabil aveau stapaniri in locurile in care slujeau.Categoria sociala din care se ridicau erau aceea a oamenilor liberi Lipsa documentelor care sa ateste daniile de ocini catre vitejii instituiti cu diverse prilejuri ne face sa presupunem ca  aceste ociini existau deja in stapanirea lor.Oricat de mica ar fi fost aceasta intindere de pamnt  ea asigura din punct de vedere juridic statutul de om liber ceea ce ar insemna ca vitejii s-ar fi ridicat dintre boierii stapani de pamanturi.Cronica moldo-germana ofera pentru viteji sinonimul cavaleri "si a venit cu multa pace la Suceava ,la scaunul tarii sale si a laudat pe Dumnezeu cu vladicii si arhidiaconii si cavalerii sai si cu toti supusii lui".(ori acesti  cavaleri nu puteau fi decat nobilii).Chiar si intr-un sistem feudal  in adevaratul inteles al cuvantului relatiile dintre detinatorii puterii se bazau mai mult pe relatii personale,boierimea depunea un juramant de credinta  fata de domn care ar putea echivala cu un contract vasalic ,atunci cand e incalcat de una din parti el era anulat ,daca vinovat era domnul el pierdea sprijinul boierimii si chiar tronul iar in cazul boierilor el isi pierdea capul.

 Graur Florin istorie-romana anul IV













Document Info


Accesari: 4363
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )