Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Întelepciunea pierduta

istorie












ALTE DOCUMENTE

Primul razboi mondial
Zargidava
Întelepciunea pierduta

Întelepciunea pierduta

Am afirmat într-un capitol anterior ca sub Marea Piramida de la Gizeh exista o alta, inversata, care face legatura cu Sfinxul printr-un coridor subteran. Structura are o vechime de aproximativ 39.000 de ani, având aceeasi vârsta ca si piramidele din Shensi. Cunoscut sub numele de Sala Cunoasterii, acest coridor contine inscriptii pe ziduri ale unor simboluri geometrice sacre transmise din generatie în generatie înca de pe timpul lui Tahuti. Ele alcatuiau legea lui Tahuti, cunoscuta si sub numele de "Legea lui Unu", predata ulterior de scolile misterelor intitulate Ochii lui Horus.



În mitologia egipteana, Horus era considerat fiul lui Osiris si al lui 16416i81q Isis, si fratele lui Set sau Seth. Osiris a fost ucis de Set, care i-a taiat trupul în 14 bucati si le-a împrastiat pe întregul pamânt. Strivita de durere, Iisis a adunat ramasitele sotului ei, cu exceptia penisului. Celalalt fiu, Horus, si-a razbunat tatal ucigându-l pe Set si descoperind inclusiv penisul tatalui sau. Osiris a fost apoi readus la viata si a devenit liderul lumii subterane, judecându-i pe morti înainte de urmatoarea lor încarnare. Cât despre Horus, acesta a devenit domnul lumii exterioare.

Mitul contine o simbologie interesanta, daca ar fi sa ne referim doar la geometrie. Cele 13 bucati din trupul lui Osiris reprezinta cele 12 sfere unite în jurul unei sfere centrale de aceeasi dimensiune. Cea de-a 14-a bucata reprezinta cele 14 fatete care se formeaza în jurul sferelor daca acestea sunt înconjurate de o suprafata plana. Întrucât corpul sau a fost taiat în 13 bucati, Osiris a devenit liderul lumii subterane, caci sub suprafetele plane exista 13 sfere. Horus a gasit cea de-a 14-a bucata din trupul tatalui sau, devenind astfel domnul lumii exterioare.

Asa cum am mai afirmat, Tahuti este prezentat în diferite ipostaze în mitologia egipteana. Între altele, el a fost medicul care a vindecat ochiul lui Horus. Se spune ca Horus si-a pierdut ochiul, iar Tahuti i l-a restaurat. Legenda afirma ca a facut acelasi lucru si pentru alti zei, asa ca îl putem considera un medic al perceptiei. Pe masura ce geometria evolutiei si-a continuat dezvoltarea, s-au facut greseli, pe care Tahuti le-a reparat.

Acest concept al îmbunatatirii perceptiei a condus în timp la aparitia scolilor intitulate Ochiul lui Horus. Acestea erau împartite în Ochiul Drept al lui Horus si Ochiul Stâng al lui Horus. În fiziologie, ochiul drept corespunde emisferei cerebrale stângi, a carei natura este intelectuala, liniara si analogica. Nu este de mirare ca Ochiul Drept al lui Horus se preocupa exact de aceste aspecte ale functiilor umane. Ochiul stâng corespunde emisferei cerebrale drepte, a carei natura este intuitiva sau creativa. Deloc întâmplator, Ochiul Stâng al lui Horus se ocupa exact de aceste aspecte.

Scopul suprem al acestor scoli era fuziunea structurii cristaline a celor doua emisfere cerebrale. Când adeptul reusea acest lucru în timpul riturilor de initiere, din fruntea sa era secretat un praf de aur alb. Fenomenul era cunoscut ca Iluminarea Ochiului lui Horus sau deschiderea celui de-al treilea ochi. În realitate era vorba de un proces chimic care facea ca glanda pituitara din creier sa secrete o veritabila cascada de hormoni în regiunea care corespunde celui de-al treilea ochi. Riturile de initiere erau astfel realizate încât sa genereze o stare de armonie între câmpurile energetice ale corpului si reteaua morfogenetica a pamântului. De altfel, însusi cuvântul "hormon" este uluitor de apropiat de termenul "armonie" (n.n. harmony în limba engleza), fiind probabil un derivat al acestuia. Riturile de initiere vizau cele sapte sigilii ale corpului (care corespund glandelor endocrine), cunoscute si ca cele sapte chakra-e. Apogeul era atins prin ruperea celui de-al saptelea sigiliu, care echivala cu "deschiderea marii carti" si conducea la parasirea corpului fizic prin atingerea transcendentei.

Acest lucru ne arata ca a existat un timp în istoria umanitatii în care adeptii practicau un procedeu special care le permitea sa iasa din corpul fizic si sa îsi atinga adevaratul potential al spiritului uman. Se nasc în mod firesc o serie de întrebari. Mai întâi de toate, în ce consta acest procedeu? În al doilea rând, daca erau atât de buni, de ce nu au reusit acei oameni sa faca cunoscut procedeul si în rândul restului populatiei?

Raspunsurile la aceste întrebari sunt legate de ritmurile mecanicii orbitale a pamântului si ale sistemului nostru solar, îndeosebi prin raport cu centrul galaxiei noastre. Sa vedem mai întâi în ce fel se manifesta aceste ritmuri din perspectiva constiintei sociale.

A existat în istoria umanitatii o perioada în care oamenii erau foarte avansati, având cu usurinta acces la întelepciune, daca doreau acest lucru. Ei au decis însa sa înmagazineze aceasta întelepciune în temple, sub tutela preotilor. Pastratorii acestei întelepciuni au devenit în timp foarte putin cunoscuti. Lao Tzu a fost un asemenea exemplu. Potrivit legendei, el a fost un întelept care s-a decis sa paraseasca viata sociala. Când se afla însa pe punctul de a iesi din civilizatie, pazitorul portii l-a oprit si i-a cerut sa îsi noteze pe hârtie viziunile. Astfel a aparut Tao Te King sau Cartea lui Tao, dupa care Lao Tzu s-a retras în padure si nu a mai fost vazut niciodata. Daca privim aceasta legenda în lumina informatiilor prezentate în aceasta carte, este evident ca Lao Tzu a strapuns valul dimensiunii noastre si a parasit-o. Faimosul pazitor al portii din legenda chineza reprezinta o analogie evidenta cu pazitorii portilor acestei dimensiuni. Cine studiaza taoismul cu ajutorul cartii lui Lau Tzu îsi da seama ca principalul atribut al acestuia nu era întelepciunea, virtutea sau perceptia, ci obscuritatea! Explicatia îsi are radacinile în constiinta epocii, care, va vine sa credeti sau nu, era bazata pe fizica hiperdimensionala. Sa argumentam.

La fel cum pamântul si luna se învârtesc în jurul soarelui, acesta din urma se învârteste la rândul lui în jurul centrului galactic al universului nostru, cunoscut uneori si sub numele de Soarele Negru sau punctul de referinta zero. La fiecare 26.000 de ani (numarul este aproximativ) pe pamânt se petrece un eveniment numit Precesiunea Echinoctiilor, care face ca în fiecare an sideral punctul exact al echinoctiului (care poate fi vazut pe cerul noptii) sa se mute un pic mai la vest pe orizont. Spre exemplu, daca privim orizontul în momentul echinoctiului de primavara si vedem constelatia Berbecului, aceasta va aparea în punctul X. În anul urmator, la acelasi echinoctiu, el va fi deplasat putin mai la vest, dar nu suficient de mult pentru ca mutarea sa poata fi observata cu ochiul liber. Motivul acestei mutari este legat de atractia gravitationala exercitata asupra pamântului de soare si de luna, care modifica putin axa pamântului, facând-o sa se încline. De-a lungul unei perioade de aproximativ 26.000 de ani miscarea catre vest a echinoctiului face un cerc complet, revenind în locul din care a plecat. Aceasta perioada este numita yuga.




Întrucât axa pamântului se înclina în timpul unei yuga, planeta noastra se apropie de soarele negru timp de o jumatate de yuga, dupa care se îndeparteaza de el timp de o alta jumatate de yuga. Soarele negru este sursa luminii în universul nostru local. De aceea, îndepartarea de el este numita o rotatie negativa, întrucât înseamna practic o îndepartare de sursa de lumina. Invers, apropierea de el este numita rotatie pozitiva, întrucât înseamna o apropiere de lumina. Fiecare asemenea perioada dureaza aproximativ 13.000 de ani.

Din perspectiva corespondentelor universale, acest lucru înseamna ca fiecare rotatie a  electronilor se schimba la fiecare jumatate de yuga. Altfel spus, electronii din interiorul atomilor care alcatuiesc lumea noastra fizica se apropie de lumina exact în perioada în care pamântul nostru se apropie de lumina. Acelasi lucru este valabil si în ceea ce priveste rotatia negativa, de îndepartare de lumina si apropiere de întuneric. Din perspectiva evolutiei, apropierea de lumina echivaleaza cu evolutia propriu-zisa, în timp ce îndepartarea de ea este sinonima cu un proces de involutie.

În epoca pe care o traim ne pregatim sa intram în Era Varsatorului, care corespunde începerii unei noi rotatii pozitive (de apropiere fata de centrul luminos). Valurile întunericului încep sa se risipeasca, ceea ce explica scoaterea la lumina a unor informatii precum cele din aceasta carte. În trecut, momentul îndepartarii de lumina a coincis cu sechestrarea cunoasterii de catre marea preotime. Excesele acesteia au cauzat o involutie de proportii a constiintei umane. Evident, cunoasterea dobândita nu se pierde niciodata definitiv, asa ca mai este înca posibil sa ne redobândim mostenirea pierduta.

Repercusiunile acestei schimbari majore de constiinta nu au înca un impact deplin asupra noastra. S-au produs deja câteva schimbari esentiale pe pamânt de la publicarea primei noastre carti, iar unii oameni anticipeaza chiar o schimbare a polaritatii planetei. Exista nenumarate teorii referitoare la evenimentele care urmeaza sa se petreaca, dar nu consideram necesar sa ne pierdem în speculatii. Exista destui oameni care se ocupa cu asa ceva.

Mai exista un aspect important pe care merita sa-l mentionam în legatura cu ceea ce se petrece atunci când se face trecerea de la jumatatea negativa la cea pozitiva a unei yuga (de la întuneric la lumina). Exista numeroase studii stiintifice care atesta acest lucru (inclusiv o analiza extensiva a Universitatii din Stanford). Este vorba de proprietatile magnetice ale celor doi poli ai creierului. Întrucât creierul functioneaza la fel ca un computer, pe baza unor câmpuri bio-electromagnetice, în cazul în care câmpul magnetic al pamântului îsi pierde din intensitate sau este afectat într-o alta maniera omul îsi poate pierde complet memoria. Exact acest lucru se petrece în timpul unei schimbari de yuga (va reamintesc ca la ora actuala ne aflam chiar în mijlocul unei asemenea schimbari).

În trecut, scolile misterelor au jucat un rol important, scopul lor fiind acela de a mentine o continuitate de gândire pe pamânt, care include si amintirea de sine de la o viata la alta. Evident, acest lucru a condus la existenta unui numar mic de oameni alesi care îsi amintesc întreaga cunoastere, grupati în societati secrete precum Iluminatii, care profita de avantajul lor pentru a dobândi întreaga putere planetara si a o folosi în scopurile lor exclusive.

Daca reteaua magnetica a pamântului tinde catre zero, ne aflam cu totii în pericol de a ne pierde memoria. În cazul unora dintre oameni pierderea va fi totala. O asemenea catastrofa poate fi însa evitata prin utilizarea fibrei electromagnetice "din care suntem confectionati". Daca vom învata cum putem comunica cu propriile noastre câmpuri electromagnetice, în momentul impactului le vom putea modifica astfel încât sa ne putem pastra propriul magnetism. Toate aceste câmpuri corespund formelor geometrice, dar subiectul este complicat si nu face obiectul de studiu al prezentei lucrari.




Sfinxul a fost creat cu scopul de a juca un rol important în procesul de pastrare a memoriei. Pe masura ce diferitele epoci ale evolutiei se încheie, ele sunt înregistrate în acea baza de date pe care am numit-o reteaua morfogenetica a planetei, iar accesul la ele poate fi facut din Sala Cunoasterii aflata în tunelul de sub Sfinx, în care sunt înregistrate atât trecutul cât si viitorul, care pot fi consultate în vederea noului ciclu al evolutiei. Altfel spus, consultarea Salii Cunoasterii reprezinta un proces de educatie care ne poate permite sa aflam în ce consta viitorul nostru. Scopul acestor înregistrari este de a fi accesate la sfârsitul unei yuga, pentru a ne reaminti directia în care trebuie sa mergem si întelepciunea trecutului.

Una din marile teme dezvaluite de cunoasterea înmagazinata în Sala Cunoasterii este cea a nemuririi (nu neaparat trupesti, cât din perspectiva memoriei). Cel care acceseaza aceasta cunoastere poate dobândi nemurirea, care nu este altceva decât o continuitate a memoriei. El îsi poate chiar transcende nivelul actual, ajungând pe nivelul superior de constiinta. Asa cum am afirmat mai sus, acest subiect devine un mar al discordiei între diferitele scoli ale misterelor si elitele puterii, ale caror avanposturi sunt bancherii internationali.

O scurta retrospectiva istorica ne poate ajuta sa întelegem mai bine. Se stie ca orice civilizatie a avut suisurile si coborâsurile sale. De regula, perioadele de ascensiune sunt destul de bruste, în timp ce declinurile sunt prelungite si caracterizate de o stopare a evolutiei. Aceste miscari depind de apropierea sau îndepartarea planetei de centrul galaxiei noastre. Daca dam timpul înapoi în perioada crearii Sfinxului, vom constata ca civilizatia umana a atins un moment de apogeu, dupa care, 13.000 de ani mai târziu, a intrat în declin. Ultima perioada a declinului s-a concretizat în distrugerea Atlantidei în urma cu 13.000 de ani. Evident, odata cu aceasta distrugere a disparut inclusiv amintirea culturii sale.

scolile misterelor au pastrat însa principalul lor secret, potrivit caruia câmpul magnetic personal poate fi prezervat în asa-numitul ou sau merkabah[1], prin rotatia unor simboluri geometrice (care guverneaza câmpul electromagnetic personal) într-un proces de vizualizare.

Scopul final al acestor tehnici este acela de a atinge starea suprema a evolutiei. Se spune ca atunci când vom atinge aceasta stare de apogeu, umanitatea va începe un proces de transmigrare de pe aceasta planeta.

Daca teza sustinuta de aceasta carte este corecta, rezulta ca în anii care vor urma vom fi literalmente bombardati de informatii ramase ascunse timp de milenii la rând. Speranta noastra este ca Era Varsatorului va fi una a iluminarii si întelegerii. Pe de alta parte, desi informatiile ne vor bombarda de pretutindeni, ar fi o prostie sa credem ca totul se va petrece lin, fara nici un efort din partea noastra. Din fericire, se simte deja un mare optimism din partea celor care doresc sa învete din trecutul îndepartat al umanitatii pentru a-si programa în consecinta viitorul.

În clipa în care aceasta carte este scrisa, ne apropiem de "momentul final". Foarte multi adepti New Age vorbesc de celebrul calendar maya, care se încheie brusc în anul 2012, iar crestinii ne reamintesc de Apocalipsa si de Armageddon. Dincolo de toate, este cert ca circula si o sumedenie de prostii referitoare la "sfârsitul timpului". Multi oameni îsi exprima teama ca pamântul va suferi mutatii majore si ca o mare parte din SUA se vor scufunda în ocean, dupa care se grabesc sa vânda proprietati imobiliare în Montana ascultatorilor creduli. Nu poti decât sa te minunezi.

 Examinând diferite aspecte ale trecutului, putem dobândi o perspectiva mai buna asupra viitorului. De aceea, ne propunem sa faca o scurta retrospectiva istorica ce ne va conduce înapoi la Montauk si la marile influente planetare.



[1] Cuvântul merkabah este derivat de la mer - forta vietii (care înseamna si a-ti aduce aminte sau a gândi), ka - suflet si bah - vehicul care transporta (sufletul). Altfel spus, avem de-a face cu un vehicul care transporta sufletul, cu proprietati interdimensionale. Nu întâmplator, acest vehicul este folosit atunci când omul doreste sa calatoreasca dintr-o dimensiune în alta.












Document Info


Accesari: 4007
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )