Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ANALIZA STILISTICA IN PRESA

jurnalism












ALTE DOCUMENTE

Viitorul poate incepe
Structura institutiei mass-media
Gheorghe Hurmuzaki si ziarul \"Bucovina\"
STIRI PIATA INTERNATIONALA
REVISTA PRESEI
Specificul economic al produselor mediatice
Costurile de functionare
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV - A primi si a darui - partea intai
CANTUL V
ANALIZA STILISTICA

ANALIZA STILISTICĂ ÎN PRESĂ

a.) Nivelele analizei stilistice



 Roman Jakobson retine trei nivele textuale:

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; al sunetelor,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; al prozodiei si

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; al categoriei gramaticale,

Joëlle Gardes - Tamine considera textul poetic rezultatul unei constructii ce presupune antrenarea:

- nivelului fonetic,

- a celui morfosintactic,

- a celui lexical si

- a celui retoric.

Dumitru Irimia releva tot patru dimensiuni ale textului lingvistic:

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; cea fonematica,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; cea semantica,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; cea sintactica si

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; cea stilistica

- primele trei sunt structuri infrastilistice, ultima, asa cum demonstra si stefan Munteanu[1] presupune o legatura cu celelalte, respectiv cu stratul fonetic, gramatical si lexical.

NIVELUL FONEMATIC

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; un prim nivel al tesaturii textuale este cel fonetic, al formei sonore.

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; Georgeta Cornita[2] considera nivelul fonematic un posibil punct de plecare pentru cercetarea stilistica,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; dupa Gheorghe Ivanescu, «se naste din diferite materiale ale limbii, prin antiteza cu cel obisnuit»[3].

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; Iorgu Iordan considera ca sunetele pot avea valoare expresiva. Aceasta valoare poate fi sustinuta de alte mijloace cum sunt: lungirea sunetelor, schimbarea ritmului vorbirii, modificari de sunete, disparitii de sunete, rima, ritm, asonanta, aliteratie, vorbire ritmata etc.

NIVELUL LEXICO-SEMANTIC

           

- analiza stilistica la nivel lexico-semantic «se constituie ca o etapa intermediara în analiza globala a textului, având drept scop determinarea semnificatiei minimale si globale a textului prin descoperirea mijloacelor lexico-semantice de constituire a acesteia»[4].

 - analiza lexicului presupune:

- determinarea frecventei cuvintelor,

- a regionalismelor, a termenilor populari,

- a neologismelor

- a termenilor familiari si de argou,

- reconstituirea unor ansambluri structurale de câmpuri lexico-semantice,

- pe aceasta baza pot fi sustinute afirmatii referitoare la relatia dintre lexicul utilizat si semnificatia globala a textului,

- determinarea etimologiei unor cuvinte si relationarea rezultatelor cu efectele stilistice obtinute la nivel textual,

- selectarea derivatelor si interpretarea celor cu valoare stilistica, în special a diminutivelor si augumentativelor, a peiorativelor,

- evidentierea schimbarii valorii gramaticale si sesizarea efectului pe care îl are în plan semantico-stilistic.

- la nivel semantic se va observa:

-  fenomenul polisemiei,

- al sinonimiei,

- al antonimiei si

- al omonimiei.

- se va constata crearea figurilor de stil în special al celor de natura semantica.

- termenii populari, stiintifici, argotici sau neologici ca si celelalte categorii lexico-semantice ce se afla la baza semnificatiilor textului poetic.

- valorile stilistice îsi gasesc aici explicatia, confera marca stilului individual (J. Gardes Tamine).

-de la nivelul lexico-semantic se observa devierea de la norma, pentru ca apoi, la nivel stilistic, distanta fata de un grad zero al scriiturii sa fie maxima.

NIVELUL MORFOSINTACTIC

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; la nivel morfematic sau sintactic «marcile stilistice devin mai greu de sesizat»[5].

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; abaterea nu trebuie echivalata cu abaterea de la norma gramaticala.

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; ea reprezinta o valoare doar daca îndeplineste o functie.

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; sensurile gramaticale se convertesc în componente ale semnificarii determinând în plan stilistic aparitia particularitatii stilistice.

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; la nivel morfematic se va urmari marcarea stilistica prin categoriile lexico-gramaticale ale claselor morfologice,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; la nivel sintactic se vor distinge structurile si raporturile sintagmatice care creeaza conditii pentru aparitia valorii stilistice.




b.) Figurile de stil

- complexitatea ultimului nivel rezulta din relevarea caracteristicilor nivelului fonematic, lexico-semantic si morfematic care nu se pot delimita de permanenta trimitere la figurile de stil.

- figurile de stil sau figurile limbajului reprezinta componente ale dimensiunii stilistice a textului lingvistic[6].

- ilustreaza abaterea de la sabloanele limbii, pentru a pune în valoare relieful stilistic al textului.

- introducerea figurii înseamna renuntarea la transparenta semnului.

- scopul urmarit nu mai este cel precizat de Aristotel[7] de a conferi vorbirii claritate.

- figura a fost definita ca "deviere" în raport cu o norma a literalitatii ( Du Marsais)[8].

- dupa Fontanier figura ar fi de natura substitutiva[9].

- in extenso figura reprezinta orice manifestare lingvistica, fiind caracteristica, conform poeticii structurale, functiei poetice.

- implica o distanta fata de o exprimare neutra, de grad zero, dupa terminologia lui Roland Barthes.

- Solomon Marcus considera figurile poetice, în Poetica matematica[10], abateri de la limbajul stiintific,

- Gh. N. Dragomirescu[11] este de parere ca ele realizeaza o "modificare particulara" care se adauga limbajului comun pentru a deveni poetic.

- unii autori fac diferenta între tropi si figuri

- Karl-Heinz Göttert în Einführung in die Rhetorik[12] considera ca tropii (metafora, catacreza, metonimia, sinecdoca, emfaza, hiperbola, perifraza) opereaza cu cuvintele pe baza calitatii lor, iar figurile, pe baza cantitatii.

- tropul sau figura de stil este, dupa Dictionarul de terminologie poetica, folosirea cuvântului cu alt înteles decât în mod obisnuit.

- dupa Mica enciclopedie a figurilor de stil[13], figura este o abatere si se pot identifica figuri ale repetitiei, ale insistentei, ale ambiguitatii si ale plasticitatii.

- Fontanier face diferenta între figuri de cuvinte, tropi si figuri de gândire.

- tropii pot fi realizati prin corespondenta (metonimia), prin conexiune (sinecdoca) si prin asemanare (metafora).

- considera ca personificarea, alegoria, hiperbola, litota, paradoxul, ironia sunt denumite impropriu tropi.

- autorii Retoricii generale se opresc la patru clase: metaplasmele sau figuri formale, metataxele sau figuri de sintaxa, metasememele sau figuri continând o modificare semantica si metalogismele ce afecteaza întreg discursul.

- Solomon Marcus precizeaza ca figurile se pot grupa în patru grupe: a raportului sunet-sens, încadrând aici aliteratia si asonanta, a nivelului sintactic, unde ar fi locul elipsei, a nivelului semantic: metafora, metonimie, sinecdoca, personificare, alegorie, epitet si a raportului semn-referent: ironia, antifraza, litota, hiperbola, interogatia, perifraza.

- luând ca reper nivelele limbii se obtin categoriile: figuri fonologice, figuri morfosintactice si figuri semantice.



[1] stefan Munteanu, Introducere în stilistica operei literare, p. 316.

[2] Georgeta Cornita, Manual de stilistica, Baia Mare, Editura Umbria, 1995.

[3] Gheorghe Ivanescu, Istoria limbii române, Iasi, Editura Junimea, 1980, p. 17.

[4] Ibidem, p. 18.

[5] Georgeta Cornita, op.cit., p. 141.

[6] Ibidem, p. 143.

[7] Aristotel, Poetica, Bucuresti, Editura stiintifica, 1957.

[8] Du Marsais, Despre tropi. Traducere, studiu introductiv si aparat critic de Maria Carpov, Bucuresti, Editura Univers, 1981.

[9] Apud Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Noul dictionar enciclopedic al stiintelor limbajului, Bucuresti, Editura Babel, 1996, p. 376 (vezi si Fontanier, Pierre, Figurile limbajului, Bucuresti, Editura Univers, 1977, 526 pagini).

[10] Solomon Marcus, Poetica matematica, Bucuresti, Editura Academiei, 1970, 400 pagini.

[11] Gh. N. Dragomirescu, Dictionarul figurilor de stil, Bucuresti, Editura stiintifica, 286 pagini.

[12] Göttert, Karl-Heinz, Einführung in die Rhetorik, 2. Auflage. München, Wilhelm Fink Verlag,1994, 240 pagini.

[13] Dragomirescu, Gh. N., Mica enciclopedie a figurilor de stil, Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedica, 1975, 239 pagini.












Document Info


Accesari: 6473
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )