Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































COMUNICARE SI MASS-MEDIA

jurnalism












ALTE DOCUMENTE

Ziarul National a facut urmatorul sondaj in randul vedetelor
interviu
FACULTATEA DE JURNALISM sI sTIINŢELE
Reflectarea vietii politice contemporane sau actuale in mass-media
TENDINŢE ĪN REFLECTAREA PRESEI ĪN PRESĂ
Introducere in Mass-media
ANALIZA STILISTICA IN PRESA
SEMIOTICA - COMUNICATII MASS-MEDIA
Semiotica si semantica psiholingvistica a manipularii opiniei publice prin discursul mass-media
Ion Zara Imaginea si creatorii sai 55-84

COMUNICARE SI MASS-MEDIA

Disfuncfionalitafile posibile sunt evidente. Daca mass-media nu vehiculeaza decat opiniile unui grup fara scrupule, avem de-a face cu o dictatura, deci cu un pericol extrem: nazistii au impins Germania in al doilea razboi mondial si la Holocaust. La fel, sovieticii au distrus zeci de milioane de oameni si economia tarilor 444f57e din Est.



Chiar si in democratie, cand mass-media privilegiaza o anumita ideologie, se ajunge la o criza. Astfel, in SUA anilor '50, ele promovau doar conformismul unei majoritafi albe, conservatoare. Grupurile excluse s-au revoltat in deceniul urmator, uneori cu brutalitate: negrii, studenfii, hispanicii, amerindienii, consumatorii, femeile, ecologistii, homosexualii, handicapatii etc.

Promovarea consumului

Candva, jurnalismul era un artizanat si iata ca redevine ceea ce a fost odinioara grafie noilor tehnologii (fotocopierea, publicafii asistate de calculator, fax, internet). Acum, fara excepfii, mass-media sunt nevoite sa ofere salarii angajafilor si dividende acfionarilor, asemenea marilor intreprinderi. De altfel, mass-media reprezinta un sector important al economiei: industria mediatica este al doilea exportator al SUA.

Pe de alta parte, mass-media sunt cele care vehiculeaza publicitatea5. Unele nu fac decat acest lucru (ziare gratuite, canale de teleshopping), in timp ce altele ignora publicitatea (televiziunea cu plata). Dar, pentru majoritatea institufiilor de presa, principalul scop este acela de a seduce un public pentru a-l vinde publicitafii. In plus, ele se straduiesc sa creeze un context favorabil cumpararii produselor carora le fac reclama. Fara mass-media, comerful este periclitat, dupa cum au dovedit-o grevele prelungite ale ziarelor din marile orase.

Unii atribuie publicitafii un rol benefic. In opinia lor, publicitatea informeaza (in special prin anunfuri) si, stimuland concurenfa si consumul, permite aparifia unor prefuri scazute. De altfel, publicitatea este cea care a facut presa accesibila omului de pe strada, permijandu-i sa fie foarte ieftina, ba chiar "gratuita". Pe de alta parte, politica de st^nga denunja rolul ei nociv de a manipula, de a incita la consumul furibund, la risipa, la poluare. Orice am gandi, trebuie sa recunoastem ca publicitatea indeplineste o funcjie esenjiala intr-o economie moderna.




Stimularea distracjiei

Folclorul ne duce la ideea ca, in societatile primitive, fiecare grup era preocupat de propriile distracjii. In timpul lungilor nopji de iarna, se povesteau vechi legende si se cantau refrene populare; in timpul sarbatorilor rituale, oamenii jucau, dansau si cantau in piafa publica.

In societatea de masa, divertismentul este mai necesar ca niciodata pentru a reduce tensiunile ce se acumuleaza in fiecare individ si care pot sa-l duca la razvratire, imbolnavire sau alienare. Aceasta distracfie este oferita in principal de catre mass-media, grajie "culturii de masa" pe care au creat-o. Cea mai mare parte a consumatorilor cauta in mass-media divertismentul. Ca urmare, aproape toate mijloacele de comunicare de masa il ofera, chiar si cotidienele.

Concomitent, mass-media promoveaza noul pentru a lupta contra plictiselii, dar si familiarul, pentru a ritualiza existenfa. Ele stimuleaza (emotiile sau intelectul) si tot ele calmeaza (prin distracfie sau catharsis). Substituindu-se contactelor umane, mass-media permit izolarea sau diverse convivialitati. Astfel, in tren, calatorul foloseste ziarul pentru a se separa de ceilalti; dimpotriva, un sofer se simte mai putin singur la volan graie radioului;

La fel ca afi§ajul stradal, foarte important in Franja, §i corespondenja, foarte importanta in Statele Unite. A se vedea si capitolul despre ..Publicitate si mass-media".



loading...











Document Info


Accesari: 3218
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )