Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CONFIGURATIA PRESEI ROMANE INTRE 1944-1989

jurnalism












ALTE DOCUMENTE

Legenda druizilor
Banca Mondiala o tine pe-a ei, noi s-o tinem pe-a noastra!
SCINTEIA CARE NU S-A STINS
LUCRARE DE LICENTA TEHNICI DE COMUNICARE CU PRESA COMUNICATUL DE PRESA
RELATIA DINTRE JURNALISTI Sl SPECIALISTII IN RELATII PUBLICE - INTRE COOPERARE Sl CONFLICT
Elemente de redactare a textului jurnalistic
Industriile culturale
Mass-media ca factor de influenta asupra individului
PRESA POLITICÃ SOCIAL-LITERARÃ SI CULTURALÃ INTERBELICÃ
PRESA PERMERGÃTOARE REVOLUTIEI PAªOPTISTE - OGLINDÃ A IDEII DE UNITATE NATIONALÃ

CONFIGURATIA PRESEI ROMANE INTRE 1944-1989




IX, 1. Preludiul sfarsitului antifascist

In clipele deosebit de grele ale ultimului razboi, cind autoritatile anuntasera pedeapsa cu moartea pentru cei ce scriau, tipareau si raspandeau ziare si manifeste impotriva ordinii existente, militantii neinfricati ai presei editau zeci de publicatii, in variante bucurestene si pentru provincie. Manifeste, brosuri, apeluri, afise, comunicate duceau in uzine, in fabrici, pe ogoare chemari intru izgonirea hoardelor fasciste si gardiste, a generalilor reactionari, a falitilor si capitulantilor, a aventurierilor politici.

Muncitorii erau mobilizati sa lucreze incet si prost, sa arunce podurile in aer, sa saboteze aprovizionarea cu alimente si armament a lui Hitler. Taranii erau mobilizati sa se uneasca plenar cu muncitorii de la orase sa nu mai lucreze pamantul mosierilor si al statului pentru nemti, sa ascunda griul, malaiul si vitele, sa inteleaga caracterul drept al razboiului purtat de Natiunile Unite aratandu-li-se ca locul Romaniei era de partea natiunilor amintite, a celorlalte popoare care luptau impotriva fascismului cotropitor. ,,Romania libera'', care aparea in Banat, scria cu fermitate intr-un articol din 1 ianuarie 1942: ,,Toti deopotriva, indiferent de convingeri politice, indiferent de paturi sociale, suferim apasarea aceluiasi jug nemtesc, toti deopotriva avem aceeasi neimpacata ura pentru asupritorii nostri hitleristi. Sa pornim deci cu puteri unite, intr-un larg front patriotic al tuturor fortelor nationale, la lupta noastra cea sfanta si dreapta, pentru pace, pentru paine, pentru libertate'' 1.

La randul ei, ,,Romania libera'', editata la Bucuresti incepind cu 28 ianuarie 1943, se facuse tribuna principala a luptei pentru o integritate teritoriala, incriminand Dictatul de la Viena, chemand intregul popor la solidaritate si la reintregirea tarii, la libertate si la un nou destin al patriei. Frontul Patriotic se adresa liderilor P.N.T. si P.NL. sa iasa din inertie si sa se alature fortelor patriotice in lupta pentru salvarea tarii. Intr-un Manifest al Frontului Unic Muncitoresc se spunea: ,,Muncitorimea in front unic isi strange randurile la noi ca pretutindeni. In ziua de 1 Mai, ziua ei de lupta si de sperante, muncitorimea organizata, unita, de la comunisti la social-democrati cheama intreaga clasa muncitoare, pe toti muncitorii organizati si neorganizati, intreg poporul roman, toate clasele si paturile sociale, toate partidele si organizatiile, indiferent de culoare politica, credinta si apartenenta sociala, la lupta hotarata pentru: Pace imediata. Rasturnarea guvernului Antonescu! Formarea unui guvern national din reprezentantii tuturor fortelor antihitleriste! Izgonirea armatelor hitleriste din tara, sabotarea si d 454c24e istrugerea masinii de razboi germane, sprijinirea armatei rosii eliberatoare! Alianta cu Uniunea Sovetica, Anglia si Statele Unite ale Americii. Pentru o Romanie libera, democratica si indepedenta'' 2.

Pe temeliile Frontului unic al clasei muncitoare s-a inaltat la 20 iunie 1944 Blocul National Democratic, constituit din Partidul Comunist Roman, Partidul Social-Democrat, Partidul National-Taranesc si Partidul National Liberal, cvasitotalitatea fortelor politice antifasciste si antihitleriste, care si-a coordonat actiunile pe o platforma de lupta clarvazatoare: iesirea Romaniei din Axa si alaturarea ei Natiunilor Unite, eliberarea tarii de ocupatia germana, restabilirea independentei si suveranitatii, inlaturarea regimului de dictatura si inlocuirea lui cu un regim constitutional, democratic, mentinerea ordinei democratice si realizarea pacii. Sprijinita in planul cuvantului tiparit de ,,Romania libera'', ,,Libertatea'', de alte ziare care publicau manifeste, proclamatii, declaratii guvernamentale, proiecte-lege, coalitia antifascista prin Lucretiu Patrascanu, elaborase proiectul Proclamatiei regelui catre tara, text publicat in ,,Romania libera'' si difuzat la radio in seara zilei de 23 August 1944: ,,Romani, un nou guvern de Uniune Nationala a fost insarcinat sa aduca la indeplinire vointa hotarata a tarii de a incheia pacea cu Natiunile Unite - se arata in Proclamatie. Romania a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Din acest moment inceteaza lupta si orice act de ostilitate impotriva armatei sovietice, precum si starea de razboi cu Marea Britanie si Statele Unite Poporul intelege sa fie singur stapan pe soarta sa. Oricine s-ar impotrivi hotararii noastre liber luate si care nu atinge drepturile nimanui este un dusman al neamului nostru. Ordon armatei si chem poporul sa lupte prin orice mijloace si cu orice sacrificii impotriva lui

Dictatura a luat sfarsit si cu ea inceteaza toate asupririle. Noul guvern inseamna inceputul unei ere noi, in care drepturile si libertatile tuturor cetatenilor tarii sint garantate si vor fi respectate.

Alaturi de armatele aliate si cu ajutorul lor, mobilizand toate fortele natiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena, pentru a elibera pamantul Transilvaniei noastre de sub ocupatia straina''. La 23 August 1944 avusese loc lovitura de stat prin care maresalul Ion Antonescu fusese arestat. Tara avea sa fie ocupata de trupele sovietice. Din acest moment se vorbea despre revolutia democrata populara. Desfasurandu-se intre 23 August 1944 si 30 Decembrie1947, revolutia democrat-populara reprezenta o etapa deosebit de complexa, marcata de trasaturile perioadei de trecere de la oranduirea capitalista la o noua oranduire care isi propusse atingerea a trei obiective politice, economice si social-culturale: a) cucerirea puterii de stat, b) desavarsirea revolutiei burghezo-democratice, c) instaurarea republicii si trecerea la etapa revolutiei socialiste. Aceste obiective incepeau cu eliberarea teritoriului tarii sub ocupatia hitlerista si horthista, participarea la razboiul impotriva Germaniei naziste, realizarea reformei agrare democratice, desfascizarea vietii publice si democratizarea ei si a tuturor institutiilor, refacerea economica a tarii, crearea unor mai bune conditii de munca si de trai pentru intreaga populatie.

XI, 2. Consens si solidaritate

Zi dupa zi presa aducea noi mesaje. Blocul national-democrat, intr-un manifest lansat in numarul ,,Romaniei libere'' din 27 august, preciza scopurile actiunilor declansate: realizarea armistitiului, alungarea fascismului din tara, desfiintarea regimului dictatorial. ,,Romania libera'' din 29 august confirma: ,,Frontul german din Romania s-a prabusit si o data cu el intreaga aripa dreapta a dispozitivului hitlerist''.

In consens, alte publicatii se alaturau mesajului transmis de ,,Romania libera'': ,,Luptatorul'' (organ al comitetului judetean Ilfov), ,,Cuget Liber'' (cotidian feroviar constantean), ,,Desrobirea'' (scos la Galati), ,,Inainte'' (al filialei Oltenia), ,,Romania muncitoare'' (Braila), ,,Luptatorul banatean'' etc. Se conturase repede o puternica platforma publicistica in toate colturile tarii. Astfel, in judetul Arges se iveste ,,Uniunea democratica'', la Brasov - ,,Drum nou'', la Lugoj - ,,Cuvantul National-Democrat'', la Iasi - ,,Moldova libera'', la Arad - ,,Patriotul'', la Timisoara - ,,Er Zeitung'', la Botosani - ,,Clopotul'', la Teleorman - ,,Campul''. Lista ziarelor scoase pana la sfarsitul anului 1944 este mare, fiecare judet isi avea organul sau de presa, cotidian sau saptamanal.

Frontul presei in limba romana era intarit cu cel al publicatiilor tiparite in limbile nationalitatilor conlocuitoare: ,,Világoszag'' (,,Lumina'' - organ central al Mdosz-ului), ,,Szabat Szó dologozök lapja'' (,,Cuvantul liber'' - organ muncitoresc, Targu-Mures), ,,Banyvideky Világoszag'' (,,Lumina regiunii miniere'', Baia Mare), multe altele. In aceeasi batalie se inrolasera si organele de presa ale Frontului Plugarilor, intre care ,,Poporul'' (Sibiu), ,,Plugarul'' (Beius), ,,Infratirea'' (Mures), ,,Horia'' (pentru regiunile Arad, Banat, Deva). Configuratia acestui detasament publicistic antihitlerist mai cuprindea publicatiile Partidului Social-Democrat (,,Libertatea'', ,,Libertatea Ardealului'', ,,Libertatea Poporului'', ,,Oltenia muncitoare'', ,,Actiunea democratica'', ,,Lumea noua'', ,,Erdély etc.).

Un eveniment al intregii prese romane l-a constituit reaparitia legala a ,,Scanteii'', in al carui Cuvant inainte, din 21 septembrie 1944, se spunea: ,,Scanteia'' este organizatorul si mobilizatorul clasei muncitoare, al taranimii, al intelectualilor, al ofiterilor si soldatilor, este ziarul de aparare al celor ce muncesc cu bratele si cu mintea'' 4. In aceste momente erau jalonate treptele care se cereau cucerite de fortele democratice ale tarii, unite in Frontul National Democrat. Astfel, in ziua de 26 septembrie se publica proiectul platforma, in 15 puncte, ale caror finalitati aveau in vedere procesul de democratizare a tarii, refacerea economiei distruse in razboi, continuarea luptei impotriva hitlerismului, infaptuirea unor reforme radicale - intre care reforma agrara -, imbunatatirea conditiilor materiale de viata si de munca ale intregii populatii.

La 12 octombrie se creeaza Frontul National Democrat, la care aderasera P.C.R., P.S.D., Frontul Plugarilor, Sindicatele Unite, Partidul Socialist Taranesc, U.T.C. si MADOSZ. Din acest moment se intetesc luptele cu caracter revolutionar. Drept urmare, este inlaturat de la putere guvenrul condus de generalul C. Stanescu. Publicistul de mare forta Lucretiu Patrascanu scria la 21 octombrie in articolul Guvernul trebuie sa plece: ,,Guvernul a demisionat. Guvernul trebuie sa plece! Si imediat! Sa nu astepte ca tara - tara in fierbere - sa-l constranga sa plece''.

Evenimentele imediat urmatoare au dus la formarea unui guvern in componenta caruia F.N.D. avea zece reprezentanti, intre care, pentru prima oara si cei ai clasei muncitoare. Cum se stie insa, la 6 decembrie se instaureaza un guvern prezidat de generalul N. Radescu.

Inceputul anului 1945 jalona directii de lupta tot mai indarjita.

Rand pe rand se aratau roadele cuvantului tiparit trimis spre constiintele tuturor patriotilor tarii. In martie 1945 numarul prefectilor democrati ajunsese la 52 (actiunea incepuse inca din noiembrie), alte organe administrative fusesera instalate cu forta revolutionara a maselor, ceea ce a facut ca guvernul Radescu sa nu ezite sa ordone focuri de mitraliera in multimile adunate in fata Palatului regal.

Rasfoind astazi ziarele acestei primaveri a Romaniei, multe marturii ne emotioneaza si ne aduc aminte de lupta si sacrificiile cu care masele taranesti au dobandit drepturile visate de veacuri. Astfel, din treapta in treapta, macinand si ruinand puterea oricarui guvern strain sau instrainat de interesele poporului, la 6 Martie 1945 se vestea instaurarea unui guvern democratic, guvernul Dr. Petru Groza. Alte momente de incercare a combativitatii aveau sa caleasca presa romana. Ea s-a infruntat cu actiunile de sabotaj ale reactiunii pe cale de disparitie, mobilizand simultan fortele patriotice si democratice pentru a dejuca planurile raufacatorilor.

Asemenea lupte pe frontul reconstructiei, stimulau pe adevaratii luptatori in haine de front, pe cei care la Sfantu Gheorghe, in Valea Ariesului, in alte parti ale razboiului antihitlerist cucereau victorie dupa victorie. Armata romana a continuat ofensiva antihitlerista pe teritoriul Ungariei cu un efectiv de 210.000 de oameni care au luptat pentru eliberarea a 1.237 de localitati, intre care 14 orase. In aceste lupte trupele romane au inregistrat 42.700 de pierderi, morti, raniti si disparuti. Apoi, incepand cu luna decembrie 1944, aceiasi bravi ostasi romani, au desfasurat lupte pentru eliberarea Cehoslovaciei. Pe teritoriul Cehoslovaciei si al Austriei, ostasii romani au luat parte la eliberarea a circa 1.722 de localitati (intre care 31 de orase). Pierderile se cifreaza la peste 66.000 de militara (morti, raniti, disparuti).

Mesajele presei, in interiorul tarii, difuzate sub deviza ,,Totul pentru front, totul pentru victorie!'', mobilizau intreaga populatie a tarii la actiuni care sa conduca spre victoria de la 9 Mai 1945 asupra Germaniei fasciste.

Dupa infrangerea definitiva a fascismului, eveniment de importanta istorica epocala, si ca urmare a guvernarii democratice, Romania se afla in fata unei renasteri nationale pe temelii noi. Presa isi sincroniza obiectivele tematice cu sarcinile vitale ale democrazitarii vietii publice, reconstructiei economice, lichidarii oricarei dependente, restabilirii independentei si suveranitatii nationale.

In noiembrie 1946 se profilau alegerile parlamentare, eveniment care trebuia sa fie de partea fortelor democratice. La Plenara C.C. al P.S.D. din februarie 1946 se hotarase convocarea unui congres extraordinar in vederea fixarii definitive a modului in care P.S.D. intelegea sa participe la alegeri impreuna cu organizatiile muncitoresti si democratice, reprezentate in guvernul Groza. S-a constituit Blocul Partidelor Democratice format din reprezentanti ai P.C.R., P.S.D., P.N.T. (Gh. Tatarascu), P.N.L. (Ariton Alexandrescu); Frontul Plugarilor, Partidul National Popular.

Campania electorala a prilejuit numeroase mitinguri de masa in centrele mari ale tarii, Bucuresti, Brasov, Sibiu, Craiova. Ziarele locale inserau aspectele acestei mari batalii electorale ale carei rezultate avea sa le faca stiute tarii intregi ,,Scanteia'' din 23 noiembrie 1946 sub titlul: Cu 4.766.630 de voturi date Blocului Partidelor Democrate poporul roman a votat pentru democratie. Din cele 414 mandate pentru parlament, B.P.D. obtinuse 348, Uniunea Populara Maghiara 29, manistii 32, bratienistii 3, Partidul Taranesc-Democrat (dr. Lupu) 2. Reactiunea suferise o zdrobitoare infrangere.

Regele Mihai, mai ales dupa ,,soarele din noiembrie'' al alegerilor parlamentare, vedea destramate iluziile mentinerii lui la putere. Abdicarea sa, la 30 Decembrie 1947, este relatata de presa cu amanunte, in editii speciale.

Dupa instaurarea Republicii au urmat unele reforme importante. Asa se semneaza actul Nationalizarii de la 11 Iunie 1948. Punctul de plecare trebuia sa fie industria grea, constructoare de masini. Acum se desfasoara planurile anuale de stat, din 1949 si 1950. Telurile lor vizau refacera economiei nationale, organizarea si dezvoltarea ramurilor de baza ale industriei, a bazei energetice si de materii prime.

Enuntand aceste dimensiuni economice, enuntam si noile teme ale presei. Ea se inroleaza in batalii pentru mai mult petrol, otel, carbune. Agricultura era faramitata in terenuri mici, neproductive sau lucrate rudimentar. Ea trebuia sa devina o agricultura moderna, organizata pe baze stiintifice, mecanizata, prin transformarea micilor parcele in ogoare cooperativizate. Momentul de referinta, de la care s-au ivit campaniile de presa, a fost Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949. Procesul cooperativizarii agriculturii a fost reflectat in forme publicistice diverse, in anchete si in reportaje.

Ce s-a realizat in primul deceniu aflam dintr-un articol bilant publicat cu ocazia implinirii a 10 ani de la infiintarea primelor gospodarii agricole colective in revista Uniunii Ziaristilor, ,,Presa noastra'' (anul IV, nr. 6, iunie 1959): ,,Daca la sfarsitul anului 1949 erau in intreaga tara 56 de gospodarii agricole colective, care cuprindeau un numar de 4.000 de familii, numarul familiilor de tarani muncitori porniti pe fagasul agriculturii cooperatiste era la 1 mai 1959 de 2.369.726, detinand 5.607.684 hectare suprafata agricola. Impreuna cu sectorul agricol de stat, sectorul socialist din agricultura cuprindea (la data mentionata - n.n.) circa 65 la suta din suprafata agricola a tarii 5.

IX, 3. Un proces de decantare a presei dupa instaurarea Republicii

Timp de cateva decenii, presa scrisa, in ciuda restrictiilor impuse de doctrina comunista a reprezentat un viguros front publicistic care a reunit condee din toate generatiile, ziare si reviste cu traditie sau nou aparute, ideologii literare si cultural-artistice, aflate intr-un proces de decantare ideologica.

IX, 3.1. Presa politica

In esalonul ziarelor de informare politica generala tiparite si inaine de 23 August 1944, legal sau ilegal, reamintim de ,,Romania libera'', ,,Scanteia'', si ,,Lupta de clasa'', ulterior ,,Era socialista'', ultimele doua organe teoretice ale C.C. al P.C.R.; ,,Dreptatea'' (P.N.T.), ,,Viitorul'' si ,,Liberalul'' (P.N.L.), ,,Jurnalul de dimineata'', ,,Adevarul'', gazete care se pierd spre anii 1950. Organizatiile de masa isi infiintasera publicatii de profil: ,,Viata sindicala'' (Confederatia Generala a Muncii), ,,Scanteia tineretului'' (organ al C.C. al U.T.C.), ,,Frontul plugarilor'', ,,Tribuna poporului'' (organ al Uniunii Patriotilor), ,,Libertata'' (Partidul Social-Democrat), ,,Dreptatea'' (Grupul liberal Tatarescu), ,,Victoria'' (organ de presa independent). Acest tronson era completat cu o serie de ziare aparute in judete: ,,Clopotul'' (Botosani), ,,Inainte'' (Braila), ,,Lupta Moldovei'' (Iasi), ,,Luptatorul banatean'' (Timisoara), ,,Viata noua'' (Oradea), ,,Vremea noua'' (Vaslui), etc. Aceste numeroase publicatii isi orientau activitatea, potrivit indicatiilor preconizate de Sindicatul Unic al Ziaristilor Profesionisti infiintat in 1944, contopit un an mai tarziu in Uniunea Sindicatelor de ziaristi, scriitori si artisti, sub presedintia lui Mihail Sadoveanu.

In fruntea ziarelor de informare politica s-a gasit ,,Scanteia'', organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman. Primul numar aparuse in ilegalitate, la 15 August 1931, dupa care, fara periodicitate precisa ,,Scanteia'' continua pana la 8 octombrie 1940. Ziarul reapare legal, zilnic, incepand cu 21 septembrie 1944 pana in decembrie 1989. A avut ca suplimente ,,Scanteia ilustrata'' si Almanahul ,,Scanteia''.

In anii ilegalitatii, ,,Scanteia'' a fost mesagerul luptei pentru unitatea clasei muncitoare, impotriva ideologiei si militarismului fascist. S-a facut port-drapelul maselor populare, a sprijinit lupta petrolistilor si a ceferistilor in anii 1933-1936, a popularizat documentele P.C.R. adoptate la cel de al V-lea Congres, in 1934, a chemat cetatenii tarii la alcatuirea unui front de lupta antifascist.

Dupa 23 August 1944, ,,Scanteia'' a publicat in primul ei numar, Apelul C.C. al P.C.R, in al carui carui Cuvant inainte isi preciza obiectivele redactionale: lupta impotriva dusmanului intern si extern, democratizarea tarii, intarirea aliantei cu U.R.S.S. In acelasi prim numar de ziar, Nicolae Ceausescu semna articolul Tineretul, viitorul poporului, urmat de Frontul unic al Tineretului.

In lungul celor peste patru decenii de existenta, ,,Scanteia'' a oglindit in paginile sale, ca principal cotidian central, temele fundamentale ale schimbarilor structurale social-politice si economice, reformele produse dupa 23 August 1944: inlaturarea monarhiei, proclamarea republicii, unitatea clasei muncitoare, realizarea partidului unic, Partidul Muncitoresc Roman, nationalizarea principalelor mijloace de productie (11 Iunie 1948), procesul de industrializare a tarii, de electrificare, de cooperativizare si colectivizare a agriculturii, iar dupa desavarsirea revolutiei burghezo-democrate trecerea la revolutia socialista, a construirii societatii socialiste multilateral dezvoltate, faza premergatoare comunismului. Simultan,,,Scanteia'' s-a implicat in problemele stiintei, culturii, invatamantului, creatiei literar-artistice, in special dupa Congresul al IX-lea al P.C.R., axandu-si strategiile redactionale pe Programul ideologic al partidului, pentru formarea omului nou, in lumina Codului eticii si echitatiii socialiste. Acest Program ideologic era sustinut smultan de organele teoretice de presa ale C.C. al P.C.R., ,,Lupta de clasa'' (ivita inca in anii ilegalitatii) si continuata de ,,Era socialista''.

Considerata a fi gazeta fanion a publicatiilor revolutionare, iar in anii constructiei socialiste centrul de gravitatie al intregii prese romane, ,,Scanteia'' isi evidentia meritele prin Nicolae Ceausescu, intr-o Cuvantare rostita la Adunarea festiva care i se consacrase cu ocazia implinirii a 25 de ani de la aparitia primului numar legal, astfel:

,,In cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea tarii, intreaga presadin Romania a cunoscut o puternica dezvoltare, afirmandu-se ca un instrument activ si eficace in lupta pentru transformarea revolutionara a societatii, pentru transpunerea in viata a politicii partidului si statului nostru socialist. De la modestele foi din anii ilegalitatii, pana la ziarele de astazi aparute in milioane de exemplare, presa noastra a cunoscut un drum lung si glorios. Ea a devenit o puternica forta sociala, cu o mare capacitate de influentare si un puternic rol mobilizator si organizator in marea opera de constructie a societatie socialiste.



In redactiile ziarelor si publicatiilor centrale si locale lucreaza astazi aproximativ 4.000 de ziaristi; in prezent, in tara noastra apar 627 de publicatii, care insumeaza un tiraj total, la o aparitie, de aproape 11.000.000 exmeplare, iar numarul abonatilor la radio si televiziune trece de 4.200.000. O puternica dezvoltare a cunoscut presa judeteana de partid, care totalizeaza 54 de publicatii in limbile romana, germana, maghiara si sarba. Aceste ziare si publicatii, aceasta armata de ziaristi comunisti reprezinta un potential politic remarcabil al partidului nostru, al societatii socialiste, un factor de mare importanta al progresului nostru social'' 6.

In afara articolelor politice social-economice si culturale, ,,Scanteia'' a tiparit pagini saptamanale de dezbateri ideologice, literar artistice si stiintifice, sub semnatura unor oameni de litere, stiinta si cultura, ca Al. Philippide, D. Micu, Serban Cioculescu, D.R. Popescu, Cristofor Simionescu, Nicolae Dragos. In pagina sa literara, ,,Scanteia'' a publicat versuri si proza semnate de A. Toma, M. Beniuc, Geo Bogza, Laurentiu Fulga, S. Macovescu, Ion Calugaru 7.

Un alt mare ziar central de traditia este ,,Romania libera'', cotidian al Consiliului National al Frontului Democratiei si Unitatii Socialiste, al carui prim numar ilegal a aparut la 28 Ianuarie 1943. Din 24 August 1944, ,,Romania libera'' isi continua activitatea neintrerupta, avand ca redactor responsabil pe  Grigore Preoteasa (1945). Pe rastimpul anilor 1945-1950, ,,Romania libera'' a aparut cu subtitlul, ,,Cel mai mare ziar de informatia si reportaj'', iar din 1950 pana in 1968 ziarul s-a tiparit sub titulatura ,,Organ de presa al sfaturilor populare''. Incepand cu anul 1980, ,,Romania libera'' devine ,,Cotidianul Consiliului National al Frontului Unitatii Socialiste'', militand aidoma intregii prese pentru obiectivele social-economice si reformele initiate de P.C.R., pentru democratizarea vietii publice. In partea literar-artistica si culturala, ,,Romania libera'' s-a impus printr-un profil bogat si divers, pe care il schiteaza I. Hangiu 8 astfel:

,,La partea literara a ziarului colaboreaza in anii 1945-1950 ziaristi, scriitori si lingvisti: Al. Graur, G. Macovescu, G. Ivascu, Mihnea Gheorghiu, I. Mihaileanu, P. Constantinescu-Iasi, Dragos Vranceanu, Miron Radu Paraschivescu, Aurel Baranga, M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, M. Beniuc, Zaharia Stancu s.a. ,,Romania libera'' publica numeroase reportaje de pe santierele constructiei socialiste, articole si note despre manifestari stiintifice, artistice si culturale, anchete si interviuri cu oameni de stiinta si cultura, artisti, scriitori. Dintre rubricile culturale si literare ale ultimului deceniu si jumatate se retin: «Fisier bibliografic», «Carti noi in librarii», «Vitrina cartii», la care colaboreaza: Adriana Iliescu, Emil Manu, Ion Draganoiu, Mirela Roznoveanu, Florica Ichim s.a. Rubrica «File de carnet» este sustinuta, incepand cu anul 1980, de Mihai Stoian, Romulus Rusan, Vasile Baran, Al. Balaci, Eugen Barbu, Ion Dodu Balan, G. Sbarcea, Eugen Florescu, Sanziana Pop. In paginile ziarului sunt dezbatute diverse aspecte ale artei si literaturii socialiste: Dimensiunile umaniste ale dramaturgiei romanesti contemporane (nr. 7681/1969) de Sica Alexandrescu, O stralucita manifestare folclorica, cu prilejul unui concurs international de folclor, tinut la Bucuresti (nr. 11.177/1980), Lectia clasicilor (ibidem) de Pompiliu Marcea, Scriitorul, mesager al spiritualitatii nationale (nr. 11.181/1980) de Virgil Teodorescu, Poetii pamantului (nr. 11.251/1980), de Dumitru M. Ion. Alti colaboratori: N. Moraru, Gh. Dinu, Matei Socor, Const. Sarbu, I. Butnaru.''

In randul publicatiilor cu pondere tematica economica, strict raportata la industrie, trebuie mentionata gazeta ,,Munca'', organ de presa social-democrat cu traditie in sfarsitul de secol trecut, cand aparea primul numar  cu acelasi titlu, la 25 Februarie 1890, sub redactia lui Ion Nadejde si Constantin Mille. Strans legata de activitatea clasei muncitoare si de realizarile acesteia in perioada planurilor cincinale ,,Munca'' s-a impus in peisajul presei romane prin teme industriale tratate intr-o suita de genuri diverse. Intr-o cercetare mai veche a noastra observam ca unul dintre cincinalele tarii, isi gasise oglindirea in ziar astfel: 9

,,Gazeta «Munca» a tiparit in 1971-1975 circa 850 de informatii, 450 de articole, 130 de portrete, 80 de reportaje, 30 de interviu etc. cu referire la industrie. Reportajele scrise pe aceasta tema au relevat sensul si semnificatia politica a intrecerii socialiste, forta ei educativa, de inraurire a modului de gandie al oamenior, a convingerilor lor economice. Creatia originala, ,,duel'' constructiv al inteligentei tehnice, a ivit zeci de mii de inventii, inovatii si rationalizari de o inestimabila valoare economica. Muncitorii, tehnicienii si inginerii participa la introducerea progresului tehnico-stiintific in procesul tehnologic, la organizarea rationala a productiei si a muncii, la modernizarea tehnologiilor de fabricatie si a produselor.

Abordate cu deosebire in presa centrala, aceleasi probleme fac obiectul tematicii si in ziarele judetene. Problemele constructiei economice pe plan local au ocupat cel mai mare spatiu in coloanele organelor de presa ale Comitetelor judetene ale P.C.R. si ale Consiliilor populare judetene.

Statistica materialelor aparute in ziarul ,,Dambovita'' de pilda, intr-un singur an, 1973, arata ca 38 la suta din numarul articolelor, interviurilor si reportajelor si 32 la suta din numarul informatiilor au tratat probleme din industrie si constructii. Am efectuat un sondaj pe perioada 7 mai 1974 - 7 mai 1975 in paginile a doua ziare judetene vecine ca sa ne dam seama de frecventa temelor economice si a genurilor publicistice. Iata-l:

Genul publicistic

1. Informatii

2. Reportaje

3. Portrete

4. Note

5. Interviuri

6. Anchete

7. Raid-Anchete

8. Articole

9. Fotografii

            Total

,,Viata Buzaului''

218

166

27

24

9

14

15

184

202

849

,,Milcovul''

278

49

9

19

14

13

51

149

166

751

Am apelat la acest sondaj pentru cateva ratiuni: ziarele sunt vecine, au aceeasi periodicitate, au oglindit activitatea economica pe acelasi rastimp. Cele doua publicatii au aratat fata de tematica economica o preocupare aproximativ egala, atat in ceea ce priveste genurile insesi, cat si ponderea unora fata de altele. De unde putem deduce preocuparea presei locale de a cuprinde in formule publicistice diverse intreaga viata economica din zona.''

Presa care s-a dedicat vietii si activitatii tineretului s-a concretizat in mai multe ziare centrale si locale, intre care a iesit in prim-plan ,,Scanteia tineretului'' (primul numar: 5 noiembrie 1944), cu un Supliment literar artistic saptamanal, mai intai intitulat ,,Preludiu'' (1966-1974) incorporat in ziar, apoi, din 1981, ca Supliment  de sine statator, saptamanal. Ca organ de presa al C.C. al U.T.C., ,,Scanteia Tineretului'' condus la aparitie de Mihnea Gheorghiu, a contribuit alaturi de ,,Scanteia''  la educarea tinerei generatii in spiritul ideologiei comuniste al muncii si al iubirii de partid. Temele dominante reflectau participarea muncitorilor si studentilor pe marile santiere nationale Bumbesti-Livezeni, Salva-Viseu, Agnita-Botorca, Canalul Dunare-Marea Neagra. In afara unor rubrici economice, educative si de comportament in viata personala si in societate, ziarul si suplimentul sau literar-artistic au atras in paginile lor scriitori si gazetari, intre care: ,,Paul Georgescu, Mihnea Gheorghiu, M. Beniuc, Ion Marin Sadoveanu si alti scriitori din vechea sau noua generatie. Rubricile culturale si literare s-au schimbat de-a lungul  celor aproape patru decenii de aparitie, dar preocuparea pentru problemele culturale si literare, pentru stimularea creatiei tinerilor au ramas constante. Alti colaboratori: Eugen Florescu, Ileana Malancioiu, N. Arsene, Aculin Cazacu, A.I. Zainescu. Avand ca deviza «Lupta cu inertia» in domeniul literaturii, muzicii si plasticii, filmului si teatrului, suplimentul reprezinta o tribuna de afirmare a tinerelor talente. Rubrici permanente sau cu caracter temporar indica sfera preocuparilor: «Constelatii lirice», «Panorama literaturii tinere», «Viata literara», «Anchete», «Interviuri», «Reportaje», «Cronica literara», «plastica», «cinematografica» etc. Colaboreaza cu versuri: Dan Ceachir, George Arion, Cleopatra Lorintiu, Dan David, Aurelian Titu Dumitrescu, Doina Uricariu, Mircea Florin Sandru, Dan Rotaru, Mihai Barbulescu, Nicolae Dan Fruntelata, G. Tarnea, Adrian Paunescu; cu proza: Mircea Nedelciu, M. Braescu realizeaza interviuri cu Al. Dobrescu (nr. 16/1982), cu Ion Landranjan (nr. 29/1982), cu Eugen Barbu (nr. 27/1982). La ancheta cu tema «Casa memoriala Lucian Blaga» (nr. 31/1982) raspund: Ion Alexandru, Laurentiu Fulga, Ion Lancranjan, Ion Horea, Adrian Paunescu, D.R. Popescu, Edgar Papu, Nichita Stanescu, Serban Ciuculescu, Ion Gheorghe si Aurel Rau. «Cronicile literare» sunt semnate de I. Cristoiu si Corneliu Leu. Alti colaboratori: Platon Pardau, Laurentiu Ulici, N. Tic.'' 10

IX, 3,2.  Presa culturala si literar-artistica

O ramura distincta  a presei dupa cel de al doilea razboi mondial a fost aceea ce a presei culturale si literar-artistice. In paginile acesteia au continuat sa publice gazetari redutabili, impusi in perioada interbelica, intre care M. Sadovean, Tudor Arghezi, G. Calinescu, N.D. Cocea, G. Ivascu, Al. Piru, M.R. Paraschivescu, Tudor Vianu, S. Cioculescu, Camil Petrescu, Zaharia Stancu, Ion Marin Sadoveanu, G: Macovescu, pentru a cita doar o parte dintre cei mai de seama mesageri ai literelor romanesti.

Unii intre cei mentionati au condus ziare si reviste personalizate prin propria lor contributie sau a unor colaboratori de talie asemanatoare, de pilda: G. Calinescu a fost directorul periodicului ,,Lumea'', saptamanalul literar, artistic si social (Bucuresti, 1945-1946) si ,,Natiunea'', ziar de informatie, atitudine si reportaj (Bucuresti, 1946-1949); N.D. Cocea si G. Ivascu au condus ziarul de informatie si comentariu critic ,,Victoria'' (Bucuresti, 1944-1947); Zaharia Stancu, director al ,,Gazetei literare'' (1954-1968) etc. Revistele cultural-literare de prim-plan si de continuitate in presa romana erau: ,,Contemporanul'', ,,Viata romaneasca'', ,,Luceafarul'', ,,Familia'', ,,Tribuna'', ,,Romania literara'', ,,Convorbiri literare'', ,,Vatra'', enumerare incompleta, la care adaugam alte periodice distincte, nou aparute: ,,Tomis'' (Constanta, 1966), ,,Scrisul banatean'' (Timisoara, 1954, devenita ,,Orizont'', 1964), ,,Iasul literar'', 1969, Iasi), ,,Tanarul scriitor'' (Bucuresti, 1951), ,,Steaua'' (Cluj-Napoca, 1954), ,,Astra'' (Brasov) multe altele.

Nu inventariem in acest subcapitol zecile de titluri si nume proieminente de reviste si personalitati din presa literar-artistica si culturala, dorim numai sa relevam, pornind de la nominalizarile de mai sus, inmultite deindata cu altele, ce reliefuri distincte si benefice au avut ele pentru cultura si literatura romana.

O prima observatie care se impune este aceea ca marii scriitori-gazetari, fie in perioada dureroaselor restristi interbelice datorate ideologiei fasciste, fie in aceea a totalitarismului, au stiut sa-si mentina crezul artistic onest, s-au impus opiniei publice ca mesageri ai adevarului, ca sarguitori inconfundabili ai scrisului lucid, responsabil, eflorescent in peisajul genurilor si stilurilor de presa perene. Asa, de exemplu, rostind Calinescu, rostim ,,Cronica mizantropului'' din ,,Adevarul literar si artistic'',  anterior lui 23 August 1944 si ,,Cronica optimistului'' din ,,Contemporanul'' de dupa '44; rostind Tudor Arghezi rostim si celebrul pamflet ,,Baroane'' dar si ,,tabletele'' de dupa 1955; rostind Geo Boza rostim si ,,Cartea Oltului'' dar si reportajele-tableta din ,,Romania literara'' si asa mai departe. Redam in continuare, succinte ,,fise biografice'' ale publicatiilor distincte.

1. ,,CONTEMPORANUL''

Reaparut la 20 septembrie 1946, saptamanal politic, social si cultural, Contemporanul si-a propus sa continuie si sa dezvolte, in noile editii politice si sociale ale Romaniei, traditia de lupta a revistei din 1881, al carei scop era ,,de a face cunoscut publicului roman cum priveste stiinta contemporana lumea''.

Conducerea revistei a fost asigurata in ordine cronologica de urmatoarele personalitati:

,,Dir: G. Calinescu (1962-1964), G. Ivascu (1964-1966); red. sef: G. Ivascu (1954-1964; 1966-1971), Ioan Grigorescu (1964-1966), Constantin Mitea (1971-1980), Dumitru Radu Popescu (de la nr. 32/1982). Intre anii 1946 si 1973, apare sub conducerea unui comitet de redactie; de la nr. 34/1973, fara colegiu de redactie. Comitetul de redactie in 1982: D.R. Popescu - red. sef, Corneliu Leu - red. sef. adj.

Reluand traditia Contemporanului (1881-1891) de la Iasi, in noi conditii sociale si politice, Contemporanul dezbate importante probleme ale constructiei economiei si culturii socialiste, reusind sa stranga in jurul sau valorosi oameni de stiinta si cultura, savanti romani si straini, cercetatori, scriitori (poeti, prozatori, dramaturgi), eseisti, compozitori, artisti plastici, regizori si alti slujitori ai scenei si ecranului, activisti ai invatamantului si ai culturii de masa. Contemporanul promoveaza arta si literatura noua, socialista, contribuie la informarea larga a cititorilor cu cele mai noi cuceriri in domeniul stiintei si tehnicii din tara noastra si din strainatate. In primii ani, Contemporanul publica schite si nuvele semnate de M. Sadoveanu, Asztalos, István, Petru Vintila, Ieronim Serbu, versuri de Maria Banus, M. Beniuc, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, Dan Desliu, Marcel Breslasu, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu. «Cronicile literare» sunt semnate de Ion Vitner, Ov.S. Crohmalniceanu, Al.I. Stefanescu, Paul Georgescu, Savin Bratu, D. Micu, Al. Oprea, Ion Hobana, M. Gafita, I.D. Balan s.a. Contemporanul organizeaza dezbateri, intre care despre satira si problema tipicului (1953). G. Calinescu deschide la 9 dec. 1955 rubrica «Cronica optimistului», pe care o detine pana in 1965, continuare la «Cronica mizantropului» din Adevarul literar si artistic. Tudor Arghezi semneaza intre anii 1961 si 1967 tablete si poeme. Intre anii 1956 si 1959, colaboreaza frecvent: Aurel Martin, Al. Dimitriu-Pausesti, Camil Petrescu, Aurel Baranga, G. Macovescu, G. Ivascu, Szemlér Ferenc, Cicerone Tehdorescu. In 1960, apar in Contemporanul articole si poezii inedite de Lucian Blaga; Contemporanul consemneaza aparitia unor carti noi, dezbate probleme ale fenomenului literar contemporan, ale criticii literare, colaborand, alaturi de G. Ivascu, Al. Piru, George Munteanu, D. Micu, Adrian Marino, o noua generatie de critici: Eugen Simion, N. Manolescu, Laurentiu Ulici, George Gana s.a. Apar interesante si apreciate interesante saptamanale ale lui A.E. Baconski (Meridiane), Geo Bogza (tablete in proza sau versuri strabatute de un puternic sentiment de angajare), Gr. Moisil (lingvistica matematica si cibernetica), Mircea Malita («Cronica anului 2000»), Paul Anghel, Paul Everac, Eugen Barbu, Teodor Mazilu s.a. In editorialul aniversar Orizont, semnat de G. Ivascu (nr. 38/1966), se afirma, pe drept cuvant, ca revista n-a fost «spectatoare» ci «participanta activa, cu spirit hotarat si combativ» in etapa de clarificare ideologica, de limpezire a vietii culturale si literare, cele 1.040 de numere, reunind mii de semnaturi ale oamenilor de stiinta si cultura, savanti si cercetatori, scriitori din vechea generatie, ca M. Sadoveanu, T. Arghezi, Camil Petrescu, Al.A. Philippide, Lucian Blaga, si din noua generatie, reprezentand literatura socialista. Din 1973, Contemporanul si-a redus formatul si aria tematica. Rubricile Contemporanului sunt acum «Agora», «Orizont stiintific», «Cronica muzicala», «Cronica filmului», «Pro iure», «Literatura», «Viata stiintifica», «Viata literara si artistica», «Interviul nostru»; «Cronica literara» este semnata de Laurentiu Ulici, Dragos Vranceanu s.a. Din 1975, D. Micu semneaza un «Jurnal de lectura», Dan Grigorescu recenzeaza cartea straina tradusa. Din 1960, Contemporanul revine la preocupari mai vechi, largind aria tematica in cadrul rubricilor: «Literatura», «Teatru», «Cinema», «Plastica», «Muzica», «Teleobservator», «Puncte cardinale», «Anchete», «Interviuri». Semneaza versuri: Radu Carneci, Anghel Dumbraveanu, Al. Andritoiu, Vlaicu Barna, Ion Alexandru, Ion Gheorghe, Constanta Buzea, Nichita Stanescu, Ion Dodu Balan, Ovidiu Genaru, H. Tugui: eseuri: Valeriu Rapeanu, G. Macovescu, Pompiliu Marcea, Emil Manu, Al. Tanase, Dan Manuca, I. Bogdan Lefter, Gabriela Dolgu s.a., critica si cronici literare: Al. Piru, Aurel Martin, Adriana Iliescu'' 11.

2. ,,GAZETA LITERARÃ'' = ,,ROMANIA LITERARÃ''

Organ al Uniunii scriitorilor din R.P.R., Gazeta literara apare la Bucuresti de la 18 martie 1954 pana la 3 octombrie 1968, cand isi schimba titlul in Romania literara, saptamanal de literatura si arta. Din colegiul redactional au facut parte: Mihai Beniuc, Eusebiu Camilar, Eugen Jebeleanu, George Macovescu si Veronica Porumbacu (redactori), Cicerone Theodorescu si I. Vitner; redactor-sef, apoi director al Gazetei literare a fost Zaharia Stancu. Inca de la primul numar, revista se angajeaza ,,in linia intai de lupta pentru o literatura menita sa ridice constiinta socialista a celor ce muncesc pe ogoare si in uzine, in cooperativele agricole de productie, pe marile santiere, in munca de productie manuala sau in activitatea de creatie intelectuala''.




In anii 1954-1964, Gazeta literara publica articole de ideologie si estetica, poezie si proza, teatru, cronici literare, recenzii ale unor carti din productia editoriala a timpului. Cronica literara este semnata de Savin Bratu, Georgeta Horodinca, Paul Georgescu, Mihail Petroveanu, Ov.S. Crohmalniceanu, Lucian Raicu, Eugen Simion, Valeriu Cristea, G. Dimisianu. Alte rubrici care merita sa fie mentionare: Cartea straina, Tablete, Cronica ideilor, Cronica dramatica. Au semnat articole la rubrica Cartea straina: Ion Marin Sadoveanu, Al. Balaci, Edgar Papu, Romul Munteanu, Ion Caraion.

O colaborare valoroasa in aceasta perioada, intretine Tudor Vianu, cu articole de literatura universala si de stilistica literara. Tudor Arghezi incepe sa publice saptamanal Tablete, apoi poeme din ciclul 1907, dedicate rascoalelor taranesti. Gazeta literara a organizat dezbateri in legatura cu problemele creatiei artistice actuale, ale criticii si istoriei literare, ale mostenirii culturale etc. In 1955 se discuta problemele creatiei poetice, in 1962, problema conflictului literar, cu deosebire in piesele de teatru. O dezbatere larga referitoare la conceptul de realism are loc in 1965, iar in anul urmator, cu prilejul implinirii a sase decenii de existenta a revistei Viata romaneasca, se discuta, in semn de omagiu adus publicatiei iesene, problema specificul national in literatura.

In 1958, Zaharia Stancu publica romanul Radacinile sunt amare, M. Beniuc semneaza poezii patriotice. Se afirma o serie de tineri scriitori, critic literari, poeti si prozatori: Eugen Simion, Nicolae Manolescu, in critica literara; Nichita Stanescu si Marin Sorescu, in poezie; Fanus Neagu si Nicolae Velea, in proza. O noua rubrica, Convorbiri literare, este sustinuta de Nichita Stanescu si Cezar Baltag. D. Micu detine rubrica Jurnal, apoi Periplu.

,,Romania literara'' inlocuieste la 10 octombrie 1968 ,,Gazeta literara'', legitimandu-se ca ,,Saptamanal de literatura si arta, editat de Uniunea Scriitorilor din R.S. Romania'' Din colectivul redactional au facut parte:

,, Geo Dumitrescu - red. sef, Gabriel Dimisianu si I. Horea - red.-sef adj., Teodor Bals - secr. resp. de red., Al. Cerna-Radulescu - secr. de red., Valeriu Cristea, S. Damian, Nicolae Jianu, Marcel Mihalas, Adrian Paunescu, Gh. Pitut, L. Raicu, C. Toiu s.a.; in 1970 colectivul redactional este alcatuit din: Geo Dumitrescu - red.-sef., N. Breban si G. Dimisianu - red. sef adj., Ion Horea, Adrian Paunescu, membri; secr. de red.: Viorel Burlacu, Al. Cerna-Radulescu. De la nr. 41/1971, G. Ivascu este directorul R.l. In 1974, colegiul de redactie are urmatoarea componenta: Zaharia Stancu, Ana Blandiana, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novaceanu. Din 1975 in caseta tehnica figureaza: G. Ivascu - dir., G. Dimisianu - red.-sef adj. si Roger Cimpeanu - secr. resp. de red. In articolul O noua «Romanie literara», (nr.1/1968), reamintindu-se revistele cu acelasi titlu - Romania literara din 1855 condusa de V. Alecsandri si cea din 1932-1934, de Liviu Rebreanu - se precizeaza programul noului organ de presa: «promovarea, restabilirea si consacrarea valorilor autentice», «inflorirea si afirmarea deplina a multimii de talente noi».

Acest program se realizeaza in cadrul rubricilor cu caracter permanent incepand cu anul 1970: «Voci din public», «Breviar», «Puncte de vedere», «Cronica literara», «Cartile saptamanii» (poezie, proza), «Documente-marturii», «Cronica limbii», «Carti si fapte», «Cartea straina», «Orizont stiintific», «Cinema», «Teatru», «Plastica», «Ambiante», «Muzica», «Atelier literar», «Varietati», «Sport». In 1980 rubricile se intituleaza: «Viata literara», «Confruntari», «Breviar», «Limba noastra», «Actualitatea literara», «Poezie», «Proza», «Teatru», «Cinema», «Plastica», «Eseu», «Cartea straina», «Meridiane». Colaboreaza cu versuri: Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, Ovidiu Genaru, Constanta Buzea, Virgil Carianopol, Ion Alexandru, Al. Andritoiu, Leonid Dimov, Aurel Rau, N. Prelipceanu, Marin Mincu, Eta Boeriu, Nicolae Stoe, Adrian Paunescu, Dan Rotaru, Dim. Rachici, Tudor George, Dragos Vrinceanu, V. Nicolescu, Mircea Dinescu, Doina Uricariu, V. Andronache; cu proza: Radu Tudoran, Marin Preda, Zaharia Stancu, Radu Petrescu, Augustin Buzura (Fetele tacerii, nr. 8/1973). R.l. si-a asigurat colaborarea unor poeti, prozatori si critici din toate generatiile. Perpessicius continua in R.l. seria «Lecturilor intermitente», Serban Cioculescu semneaza articole de istorie literara la rubrica «Breviar». St. Augustin Doinas sustine rubrica «Moda poetica 68», in care se ocupa de carentele poeziei asa-zis moderniste, A. Dragos Munteanu, O generatie poetica. Rubrici de eseuri pe teme variate semneaza Cezar Baltag («Ideograme»), Al. Ivasiuc («Pro domo»), C. Noica («Viata si societate in rostirea romaneasca»), Paul Anghel («Arhiva politica»). Critica literara este reprezentata de Al. Piru, N. Manolescu, Eugen Simion, D. Micu, Mircea Iorgulescu, N. Manolescu semneaza articolul Critici si poeti (nr. 12/1973), Mircea Iorgulescu, Despre foiletonism (nr. 8/1977), G. Ivascu, Coloana infinita a geniului national (nr. 2/1980), Zoe Dumitrescu-Busulenga, Urmasi si inaintasi intr-o constiinta colectiva (ibidem). Numarul 21/1980 este inchinat lui Tudor Arghezi, cu prilejul implinirii centenarului nasterii scriitorului, iar numarul 45/1980, lui M. Sadoveanu. La aceste numere omagiale colaboreaza: G. Ivascu, Serban Cioculescu, N. Manolescu, Ov. S. Crohmalniceanu, Geo Bogza, Mircea Zaciu, Al. Paleologu, Silvian Iosifescu. In numarul 1/1980, Ion Munteanu realizeaza un amplu documentar despre almanahuri cultural-artistice din secolul trecut, ziare si ziaristi, societati literare si culturale, iar in numerele 21 si 45/1980, documentare despre Tudor Arghezi si M. Sadoveanu. Fenomenul literar contemporan este comentat la «Cronica literara» de G. Dimisianu, Valeriu Cristea, S. Damian, N. Manolescu, Eugen Simion si Magdalena Popescu. La rubrica «Cartile saptamanii», poezia este prezentata de Dumitru Micu, Florin Manolescu si L. Ulici proza de G. Dimisianu, Mircea Iorgulescu si N. Balota, iar cartile de critica literara, de catre N. Manolescu, Ov. S. Crohmalniceanu si Mihai Ungheanu. «Cronica traducerilor» este semnata de Edgar Papu si N. Balota: «Interviuri» cu scriitori, oameni politici, reprezentanti ai intelectualitatii, de Adrian Paunescu, «Cronica limbii», de Al. Graur si D. Macrea. Celelalte rubrici au caracter cultural-stiintific.12

3. ,,VIATA ROMANEASCÃ''

Dupa cucerirea puterii politice de catre clasa muncitoare, prima publicatie care reapare la mijlocul anului 1948, este cea de-a patra serie a revistei Viata romanesca, organ al societatii scriitorilor din Republica Populara Romana.

Prima serie a aparut din 1906 pana in 1916; seria a II-a: 1920-1940; seria a III-a: 1944-1946; seria a IV-a: 1948 - continua. In Cuvantul inainte al celei de-a patra serii, Viata romaneasca ,,isi indreapta cu hotarare privirile spre acel viitor luminos, ale carui puternice temelii se reazima pe solul sanatos al noii noastre republici populare.

,,Comitetul de directie (in 1948): Ion Calugaru, Gáal Gabor, Corin Grosu, N. Moraru, Perpessicius, Camil Petrescu, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, D.I. Suchianu, Cicerone Theodorescu s.a. Din colegiile redactionale fac parte: Tudor Arghezi, M. Beniuc, Geo Bogza, Lucia Demetrius, Paul Georgescu, Iorgu Iordan, Athanase Joja, Al.A. Philippide, Tudor Vianu. Dir.: Mihai Ralea (1958-1964). Demostene Botez (1965-1977); red.-sef.: Cicerone Theodorescu (1948-1953), Ovid S. Crohmalniceanu (1954-1962), Serban Cioculescu (11965-1967), Ioanichie Olteanu (din 1973). Consiliul de redactie (in 1982): Ioanichie Olteanu - red.-sef, Vladimir Colin - secr. resp. de red. In 1981, cu prilejul implinirii a 75 de ani de la aparitia vechii serii a V.r. in frontispiciu se mentioneaza ca fondatori ai revistei: C. Stere si G. Ibraileanu. V.r. editeaza anual un Almanah si suplimentele: Caiet de poezie (1968 -) si Caiete critice (1970 -), avand urmatorul colectiv de redactie (in 1981): Alexandru Calinescu, Livius Ciocirlie, Ioana Cretulescu, Alexandru George, Liviu Petrescu, Laurentiu Ulici. In Cuvantul inainte al primului numar din 1948, conducatorii noii serii se angajeaza sa preia traditiile democratice, realiste si rationaliste ale V.r. si sa le dezvolte.

De-a lungul celor peste trei decenii, V r. acorda o atentie deosebita problemelor valorificarii mostenirii culturale, crearii unei literaturi noi, cu un continut realist, publicand versuri si proza, articole si studii critice, comentarii, texte si documente literare, cronici literare, revista revistelor. In 1955 se reintroduce rubrica «Miscellanea». Colaboreaza cu versuri: M. Beniuc (Alte cantece, Cei tineri ce vin. Tara, nr. 1/1948), Eugen Jebeleanu (Lidice, nr.6/1950; Balcesti, nr. 12/1952), N. Labis (Gazeta de strada, nr. 6/1951; Moartea caprioarei,  nr. 10/1954), Aurel Rau, A.E. Baconsky, Tudor Arghezi (Secera, La cosit, Giuvaere, nr. 11/1953), Ion Brad, Dan Desliu, Ion Gheorghe (Pegasul meu, nr. 4/1954), Al. Andritoiu, Maria Banus, D. Corbea, Marcel Breslasu, Florenta Albu, Camil Baltazar, Mihu Dragomir, Mihai Negulescu, Ioanichie Olteanu, Miron Radu Paraschivescu, N. Tautu, Gh. Tomozei, Tiberiu Utan, Lucian Blaga (Unde un cantec este, nr. 2/1964); cu proza: M. Sadoveanu (Nicoara Potcoava), povestire istorica, nr. 4/1952, s.u.), Camil Petrescu (Un om intre oameni, roman, nr. 9/1953 s.u.), Zaharia Stancu (Dulaii, roman, nr. 10/1952, s.u.; Florile pamantului, povestire, nr. 10/1953), Marin Preda (Desfasurarea, nuvela nr. 8-9/1952; Indrazneala, nr. 7/1954; Morometii, fragmente, nr. 3/1955 s.u.), Ion Marin Sadoveanu (Ion Sintu - fragment de roman, nr. 21/1956), G. Calinescu (Scrinul negru, fragment de roman, nr. 12/1956 s.u.), Eugen Barbu (Groapa, fragment de roman, nr. 1/1956; Soseaua nordului, fragment de roman, nr. 1/1959), Ion Lancranjan (Cordovanii, fragment de roman, nr. 7/1959); cu teatru: Horia Lovinescu (Lumina de la Ulmi, piesa in trei acte, nr. 6/1953). In anii 1948-1965 semneaza articole de teorie si istorie literara, cronici si recenzii: Ovid S. Crohmalniceanu (Liviu Rebreanu, nr. 11/1953), M. Gafita, Silvan Iosifescu, M. Novicov, M. Petroveanu , I. D. Balan, Tudor Vianu (Patosul adevarului, nr. 6/1954), Geo Serban, Lucian Raicu, D. Micu (In legatura cu proza lui Zaharia Stancu, nr. 9/1956), Savin Bratu, Paul Georgescu. V.r. publica studiul lui Liviu Rusu despre mostenirea critica a lui Maiorescu (Insemnari despre Titu Maiorescu, nr. 5/1963), urmat de cel al lui Tudor Vianu (Intelegerea lui Maiorescu, nr. 8/1963), facand astfel posibila reeditarea Criticilor maioresciene. In 1964 rubricile V.r. se intituleaza: «Scriitori romani contemporani», «Critica si actualitate», «Cronica ideilor», «Cronica stiintifica», alaturi de rubrici mai vechi: «Tineri scriitori», «Scriitori si curente», «Publicistica». V.r. inchina numere speciale unor evenimente sau personalitati ale culturii romanesti: Anul XX (nr. 8/1964); Centenarul nasterii lui I. L. Caragiale (nr. 2/1952), a 80-a aniversare a nasterii lui Tudor Arghezi (nr. 5/1960) si M. Sadoveanu (nr. 11/1960), centenarul nasterii lui T. Arghezi (nr. 5/1980) si M. Sadoveanu (nr. 11/1980), 75 de ani de la nasterea lui G. Topirceanu (nr. 5/1962), 25 de ani de la moartea lui Al. Sahia (nr. 8/1962), 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu (nr. 4-5/1964), 150 de ani de la nasterea lui M. Kogalniceanu (nr. 9/1967), 70 de ani de la nasterea lui Tudor Vianu (nr. 1/1968), la care colaboreaza: Tudor Arghezi, M. Beniuc, Demostene Botez, Miron Radu Paraschivescu, Ion Cretu, G. Calinescu s.a. La rubrica «Scriitori si curente» semneaza articole (nr. 6-7/1963), consacrate problemelor de istorie literara din primele patru decenii ale secolului al XX-lea: D. Micu (Inceputurile simbolismului romanesc), Al. Piru (Particularitati ale realismului critic dintre cele doua razboaie), Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Constantin Ciopraga, Teodor Vargolici, Savin Bratu, Al. Oprea, Marin Bucur s.a. Nr. 3/1966, aparut cu prilejul aniversarii a sase decenii de existenta, contine articole semnate de Demostene Botez, G. Ivascu, Constantin Ciopraga, Al. Piru, Geo Serban, Eugenia Tudor. La Caietele de poezie ale V.r. colaboreaza: Marin Sorescu, Cezar Baltag, G. Tarnea, Petre Stoica, M. Ursachi, Platon Pardau, Petre Ghelmez, Ion Horea, Gh, Pitut, Ion Pop, Ion Rahoveanu, Dan Rotaru, Mihai Negulescu, Victoria Ana Tausan, H. Tugui, I. Cranguleanu. Primele caiete  sunt organizate tematic: Poezia critiilor. Critica poeziei (nr. 1/1968); Poeti romani in lirica franceza (Iulia Hasdeu, Ana de Noailles, Hélène Vacaresco, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Benjamin Fondane, Gherasim Luca, D. Trost, Mihail Steriade, cu versuri in limba franceza, traduse in limba romana de Veronica Porumbacu, Tascu Gheorghiu, Virgil Teodorescu, Vlaicu Barna) (nr. 6/1968). La suplimentul Caiete critice semneaza articole diverse: Eugen Simion, Mihai Zamfir, Adrian Marino, Romul Munteanu, Pompiliu Marcea, Solomon Marcus, Al. Calinescu s.a. Rubrica «Comentarii critice» din corpul revistei contine studii de M. Zamfir (Critica romana si structuralismul, nr. 6/1979; Critica universitara, nr. 1/1981), Cornel Regman (Traditie, traditionalism, traditionalitate, nr.1/1981), C. Noica (Disociatii fundamentale, nr.  2/1981), Gheorghe Grigurcu (Scrisorile lui Lovinescu,  nr. 2/1982), Alexandru George, Valeriu Cristea, N. Mecu (Mastile poetului, nr. 9/1982); la «Texte si documente»: Marin Bucur (Panait Istrati - George Orwell. Un moment in biografia literara a celor doi scriitori, nr. 2/1982), N. Scurtu (O poema necunoscuta a lui Vasile Parvan, nr. 6/1982).''

4. ,,TANÃRUL SCRIITOR''

Publicatie lunara de indrumare si popularizare a tinerelor talente, Tanarul scriitor, revista lunara a Uniunii Scriitorilor a aparut la Bucuresti din octombrie 1951 pana in decembrie 1957, cand, in locul Tanarul scriitor, reapare, in iulie 1958, revista Luceafarul. Revista Tanarul scriitor a beneficiat de colaborarea unor scriitori de prestigiu: M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, Ion Agarbiceanu, M. Beniuc, Cicerone Theodorescu, texte si documente literare, medalioane si pagini de antologie. Dintre tinerii poeti care si-au facut debutul ori s-au afirmat in revista merita sa fie citati: Veronica Porumbacu, Al. Andritoiu, Rusalin Muresan, Gh. Tomozei, Tiberiu Utan, Ion Gheorghe, I. Brad, Doina Salajan. Un poet de valoare, care s-a impus prin caracterul revolutionar al creatiei sale, in lupta cu inertia, a fost Nicolae Labis, care a semnat in paginile Tanarului scriitor, in afara de poezii, si o Cronica ritmata. In 1955 Tudor Arghezi publica poezii din ciclul 1907.

Proza a fost reprezentata de Petre Salcudeanu, Traian Cosovei, Pop Simion s.a. Fanus Neagu a publicat, intre altele, textul Marturisire (in nr. 5/1956), Titus Popovici, un fragment din romanul Mitru (romanul a aparut in 1957, cu titlul Setea), M. Sadoveanu, schita Cantecul Mioarei, I. Agarbiceanu, Razbunarea ursoaicei. Au semnat cronici literare: Aurel Martin, D. Micu, I.D. Balan, V. Rapeanu; cronica dramatica a fost sustinuta de Ecaterina Oproiu.

IX, 3,3. Alte publicatii

In afara revistelor pana aici prezentate, amintim ca intregirea peisajului publicistic de profil cultural si literar-artistic solicita neaparat includerea si altor reviste ale ale  uniunilor de creatie aparute in Bucuresti si in principalele orase ale tarii. Noi ne-am oprit asupra unora dintre ele, de o anume semnificatie, a caror prezentare sumara ne-a prilejuit-o volumul lui I. Hangiu, ,,Reviste si curente in evolutia literaturii romanesti'', citat de noi, din care reproducem pe criteriul cronologiei aparitiilor.

TOMIS

Revista de cultura locala cu titlu ce aminteste de vechiul nume al orasului Constanta a aparut, cu intermitente, aproape un sfert de veac, ,,botezata'' in iulie 1966, cu ,,numele stravechi de Tomis, patrie de antichitati latine si a exilului marelui nostru stramos de limba, de scriere si de sange, Ovidiu'', dupa cum se exprima T. Arghezi.

Tomis publica articole destinate actualitatilor politico-sociale, economice, reportaje, eseuri, anchete. Alte pagini consemneaza fenomenele culturale cele mai variate din judet si din tara, rezultate ale cercetarilor arheologice si istorice dobrogene. Literatura ocupa in paginile revistei un spatiu mai restrans. O rubrica interesanta de note si polemici este ,,Trident''. Debutantii colaboreaza la rubrica ,,Toate panzele sus''. Romulus Vulpescu a raspuns corespondentilor revistei la ,,Posta redactiei''. Colaboreaza la Tomis: Eugen Barbu, Stefan Augustin Doinas, Ion Frunzetti, Al. Piru, Grigore Salcudeanu, Radu Vulpe, Emilian Stefanescu. Redactor-sef, Ion Badica.

IASUL LITERAR

In martie 1949 apare la Iasi revista ,,Pentru pace si cultura luptam'', care isi schimba titlul in martie 1950, in ,,Iasul nou'', iar in august 1954, in Iasul literar (in aprilie 1969 isi inceteaza aparitia). Propunandu-si sa promoveze noi forte scriitoricesti, Iasul literar publica poezie, proza, traduceri din literatura universala, in special din cea rusa si sovietica, articole si studii de istorie si critica literara, cronici, recenzii. Colaboreaza cu versuri: Otilia Cazimir, G. Lesnea, M. Codreanu, cu proza D. Ignea, Ion Istrati Cronica literara este semnata de N. Barbu si I. Istrati.

STEAUA

Revista Steaua apare la Cluj-Napoca lunar, din aprilie 1954, fiind expresia unei grupari de talente literare, hotarate sa se afirme, in contextul valorificarii traditiilor literaturii dintre cele doua razboaie mondiale, deschisa spre modernitate. Colaboreaza la primele numere cu versuri, M. Beniuc, A.E. Baconsky, Emil Isac, cu proza, Ion Agarbiceanu, D. Isac. Cu recenzii: Leonida Neamtu, Liviu Onu, iar cu eseuri, G. Munteanu.



Steaua publica numeroase articole din literatura universala, incepand seria acestora cu fragmente din ,,Faust' de Goete, tradus de Lucian Blaga.

ORIZONT

Saptamanal politic-social si literar-artistic, editat de Comitetul judetean pentru cultura si educatie socialista Timis si de Asociatia scriitorilor din Timisoara incepand din ianuarie 1964, in locul revistei ,,Scrisul bantean''. Orizont promoveaza o literatura inspirata din viata, menita sa contribuie la educatia maselor: ,,Noul titlu vrea sa marcheze eforturile colaboratorilor revistei de a-si largi orizontul preocuparilor prin ridicarea nivelului calitativ al creatiei si sa asigure o mai stransa legatura cu cititorii'', se spune in articolul-program al primului numar din ianuarie 1964.

Seria noua isi largeste profilul, devenind o tribuna de propagare a ideilor politice si filozofice, a umanismului socialist, de cultivare a valorilor stiintei si literaturii, culturii si artei. Colaboreaza Eugen Barbu, Adrian Marino, Eusebiu Camilar, Leonid Dimov, Ion Velican, Sorin Titel, L. Cernet. Critica literara este prezenta prin Eugen Todoran, Stefan Munteanu, Leonard Gavriliu, N. Ciobanu.

CRONICA

Cronica apare la Iasi in 12 februarie 1966, propunandu-si sa fie o publicatie a actualitatii, sa devina un factor al vietii politice, sociale si culturale din Romania. Rubricile publicatiei iesese sunt: ,,Cronica vietii culturale'' (stiri, informatii, note polemice), ,,Cronica in actualitate'' (reportaje, anchete, articole), ,,Cronica artelor'' (articole, comentarii), ,,Cronica plastica, muzicala, a filmului'' etc., ,,Cronica Stiintifica'', ,,Cronica pe glob''.

Publicatia a reusit sa atraga colaboratori din randul intelectualitatii iesene, prozatori si poeti: Otilia Cazimir, Mircea Radu Iacoban, Gavril Istrate, G. Lesnea, Corneliu Stefanache, N. Tatomir. Au colaborat la revista Cronica: Adrian Marino, cu eseuri pe teme de estetica, curente literare, C. Noica, cu cilul ,,Rostirea filosofica romaneasca'', Mircea Ciobanu, Corneliu Stefanache, cu proza. Revista este ancorata in viata literara si culturala, consemnand cu regularitate realizarile stiintei, artei si literaturii romane. In 1978, revista Cronica apare cu subtilul: ,,Saptamanal politic-social-cultural editat de Comitetul judetean pentru cultura si educatie socialista Iasi'', redactor-sef fiind Liviu Leonte.

ASTRA

Editata incepand cu luna iunie 1966, revista Astra, al carui titlu reaminteste denumirea ,,Asociatiunii transilvane pentru literatura si cultura poporului roman'', si-a propus sa contribuie ,,la schimbul constructiv de opinii in problemele actuale ale literaturii, stiintei, invatamantului si culturii largi''. Revista imbina profilul tehnico-stiintifica preponderent  cu cel umanist, de larga deschidere spre arta si literatura.

Astra a valorificat experienta vechii asociatii, care organiza seriile Astrei urmate de expozitii, concerte, recitaluri. Astfel, Astra a initiat manifestari artistice ca ,,Cenaclurile Astrei'', ,,Festivalul muzicii de camera'', ,,Teatru in aer liber'', ,,Premiul de interpretare'', ,,File pentru Cantarea Romaniei''. La revista au colaborat: Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, Ion Pas, Eugen Jebeleanu.

IX,4. In loc de concluzii

 Incercam astazi, la un deceniu de la evenimentele din 2 Decembrie 1989, care au restructurat tara, angajand-o pe drumul democratizarii, al statului de drept, al economiei de piata si al integrarii euro-atlantice, o minima judecata de valoare asupra a ceea ce a fost pozitiv in activitatea presei si dimpotriva a ceea ce a reprezentat stagnare, limitare, regres. Avem aceasta obligatie decurgand din deontologia presei insasi, care ne solicita obiectivitate, echidistanta, echilibru in cumpanirea faptelor, a evenimentelor, a imprejurarilor care au pus ,,istoricii clipei'' in contexte social-politice si istorice de care nu a depins libera si constienta lor consimtire la tot ce au gandit, elaborat si tiparit. Ar fi o enorma greseala sa stergem cu un burete inmuiat intr-o solutie anticomunista cele peste 4 decenii de osardie gazetareasca, implinita cu mesaje in mii de publicatii, totalizand peste 10 milioane de exemplare la o singura aparitie, in limba romana sau in alte cateva limbi ale minoritatilor nationale, secand astfel un izvor de minte si de suflet al culturii nationale. Dupa cum ar fi, de asemenea, o mare greseala sa absolutizam valoric continuturile si formele de exprimare a acestora din presa anilor 1944-1989 ceea ce am conturat pana aici intr-un tablou incomplet.

Prin urmare, in loc sa gazduim in acest capitol ultim al cartii noastre micromonografii ale miilor de publicatii aparute pana in 1989, pe care le putem gasi in cateva lucrari remarcabile indicate in Bibliografia cercetarii noastre, facem loc unor opinii culese din documentele de partid referitoare la presa si in marginea carora rasar lumini si umbre, lucruri de folos si lucruri reprobabile. Speram sa sugeram o imagine reala a unui parcurs preponderent meritoriu dar fatalmente stirbit in semnificatii de ceea ce s-a impus scrisului publicistic de catre spiritul sau partinic.

Beneficiind de o sinteza alcatuita din texe extrase din documente ale P.C.R. privitoare la obiectivele si sarcinile presei, ne vom structura observatiile pornind de la solicitarile exprese ale P.C.R. fata de mass-media, concretizate in:

- directiile tematice ale presei;

- conducerea presei de catre partid;

- contributia presei la dezvoltarea constiintei socialiste, la ridicarea nivelului ideologic al maselor;

- indrumarea creatiei literar-artistice;

- promovarea consecventa a principiilor politicii externe a partidului

Asemenea piloni partinici atrageau in jurul lor parghii de sustinere, intr-un ,,edificiu'' al comunicarii de masa care se fundamenta pe: 1) Legea presei din R.S. Romania; 2) Decret al Consiliului de stat privind organizarea si functionarea radioteleviziunii romane; 3) Decret al Consiliului de stat privind organizarea si functionarea Agentiei Romane de presa, ,,Agerpres''.

Structurata in VIII capitole, in mai multe Sectiuni si 101 articole, Legea Presei definea din primul ei articol dependenta totala a mass-media fata de politica P.C.R. tradusa, concretizata in misiunea de faurire ,,a societatii socialiste multilateral dezvoltate''. In cateva elemente de relief aceasta insemna: slujirea intereselor supreme ale natiunii socialiste, traducerea in viata a principiilor eticii si echitatii socialiste difuzarea in masa a conceptiei clasei muncitoare, clasa conducatoare a societatii romanesti. Articolul al doilea se cuvine a fi reprodus aidoma pentru ca el este edificator pe deplin asupra raporturilor presei cu partidul aflat la conducerea tarii:

,,Presa isi desfasoara activitatea sub conducerea Partidului Comunist Roman - forta politica conducatoare a intregii societati din Republica Socialista Romania''.

Ceea ce cuprind restul articolelor prezinta o relevanta de subsidiar si nici nu vom mai insista, prin urmare, asupra substantei politico-ideologice cu care presa trebuia sa-si impregneze intreaga sa activitate. Nu putem sa nu ne oprim fie si in treacat la cateva din conceptele promovate de P.C.R. in Legea presei. Unul dintre ele este detaliat in art. 5, din care aflam ca prin presa se intelegea intreaga activitate de informare publica realizata prin forme de imprimare, inregistrare, transmitere si comunicare si materializate in: ziare, reviste, buletine, emisiuni de radio-tv., jurnale cinematografice, filme de informare si documentare ,,orice alte forme de imprimare sau inregistrare grafica, fonica ori vizuala, destinate si folosite ca mijloc de exprimare si informare publica in masa''. Cu alte cuvinte aproape tot ce se rostea, se tiparea sau aparea pe micul ecran nu era suficient sa defineasca mass-media, aceasta trebuia intregita cu numeroase alte verigi ale comunicarii, toate subordonate conducerii de partid.

Functiile presei aveau si ele, din chiar titulatura cap. II misiunea unor ,,functii social-politice'', care semnificau: spirit militant pentru traducerea in viata a programului de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate, afirmarea conceptiei stiintifice si materialist-dialectice si istorice a partidului despre viata si societate; intransigenta fata de conceptiile si pozitiile obscurantiste, retrograde si antiumanitare, formarea omului nou si a constiintei socialiste, cultivarea dragostei fata de P.C.R., a sentimentului fratiei dintre romani si alte nationalitati.

Garantarea spiritului de partid ca spirit diriguitor al intregii prese era prevazuta in art. 22, in care se precizeaza ca din Consiliul de conducere al oricarui organ de presa trebuiau sa faca parte, in primul rand, ,,reprezentanti ai organelor centrale si locale de partid'', urmati de alti reprezentanti (sindicate, U.T.C., Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste), aproximativ o treime din total, ,,precum si ziaristi din redactia publicatiei respective''. Consiliul de conducere al redactiei ,,poarta deplina raspundere pentru orientarea acestuia potrivit Programului P.C.R., hotararilor si sarcinilor stabilite de conducerea partidului, pentru continutul politic, ideologic etc.''.

Cine putea fi ziarist potrivit aceleeasi Legi a presei? Aflam din art. 39: ,,Poate fi incadrat ca ziarist pesoana care militeaza pentru aplicarea in viata a politicii P.C.R. de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate, se conduce in activitatea sa si in viata particulara dupa normele eticii si echitatii socialiste (etc.)'' Potrivit acestui criteriu de incadrare, la care se adauga si cel profesional, evident, se defineau si indatoririle si drepturile ziaristului, in genere circumscrise sarcinilor generale ale presei anterior amintite.

Cu privire la libertatea presei, aceasta este definita in art. 69 si anume ca ea nu putea fi folosita ,,in scopuri potrivnice oranduirii socialiste'', acestea semnificand: impotriva Constitutiei, a principiilor politicii interne si externe a P.C.R., a defaimarii conducerii partidului si statului, a difuzarii de documente secrete, a propagarii de conceptii obscurantiste, sovine, rasiste etc. Nerespectarea unor prevederi ale art. 69 putea sa duca la suspendarea difuzarii textelor cu pricina.

In aria problemelor care tin de libertatea de exprimare ar mai fi de semnalat art. 94, care suna astfel: ,,Tiparirea, inregistrarea sau difuzarea fara autorizare legala, a unui imprimat grafic, fonic sau pe banda ori pelicula, destinat a fi folosit ca mijloc de informare publica, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda''.

Ne oprim aici cu spicuirile noastre din documentele de partid referitoare la mass media din Romania anilor 1944-1989.

Concluziile s-au desprins singure:

1) O directionare tematica a strategiilor redactionale;

2) O ingustare a posibilitatilor de exprimare jurnalistica, mai ales in genurile comentative;

3) O ingradire a stilurilor si genurilor impinse lexical pe un ,,pat al lui Procust'';

4) O standardizare a mesajelor, dupa exemplul ,,Scanteii''.

Aceste consecinte au decurs din principiul indrumarii si controlului presei de catre partid, concretizat in filiera cenzurii generale, finalizat cu efecte de presa diminuate sau contrare obiectivelor ideologice formulate in Programul P.C.R.

Fara indoiala insa ca aceasta aproape o jumatate de secol de presa isi are meritele si valorile ei incontestabile, determinate de raportarea scrisului jurnalistic la parametrii social-politici si istorici obiectivi, pe care teoreticienii presei le vor releva in cercetari care isi asteapta sorocul.

EPILOG: PRESA DE AZI, PRESA DE MAINE

Ziaristica din vremea generatiei de luptatori pasoptisti, continuata de a acelora din pleiada marilor clasici, Eminescu, Slavici, Caragiale, Macedonski, iar in secolul nostru de stralucita breasla reprezentata de Arghezi, Brunea-Fox, Bogza, Stancu, Cocea, Calinescu - cu totul incompleta enumerare - se intalneste astazi cu ziaristica noilor cuceriri ale electronicii intr-o galaxie Gutemberg moderna, compeitiva, constituindu-se intr-unul dintre cele mai redutabile mijloace de comunicare.

Constantele scrisului publicistic romanesc, angajarea, civismul, combativitatea, intaresc si mai mult decat in trecut ideea unei prese de inalta tinuta umanista. Intr-un context de eflorescenta a genurilor publicistice alimentate de timpul extraordinar de bogat in evenimente pe care il traim, mesajului clasic al presei i se alatura, cu forta de percutie din ce in ce mai mare, cel al radioului si al televiziunii, marind gradul de competitivitate, dupa 1990.

In trudnica munca de zi si de noapte in biroul redactional isi consuma energiile, inteligenta si pasiunea noile generatii de gazetari, cca: 12 000 in presa scrisa si radio-tv.

Datorita capacitatii de cuprindere a realitatii in dinamica desfasurarii ei, presa romana a parcurs un drum ascendent, s-a impregnat de la o etapa la alta cu noi virtuti care isi au sursa in mutatiile si in transformarile produse in Romania de astazi, stat liber, democrat si aspirand la integrarea euro-atlantica. Ideea de competitivitate implica mai multe elemente care tin, in esenta, de pregatirea de specialitate (element ce determina la randu-i specializarea mesajului de presa), de experienta de viata si de munca, de tinuta etica. Contopite, aceste trasaturi si calitati ale ziaristului conduc la o competitivitate profesionala, a carei prima consecinta insemneaza eficienta la cititor.

Vizavi de ideea de ,,concurenta'', se cuvin a fi disociate cateva opinii care circula in literatura de specialitate in aceasta epoca a electronicii, asaltata de mii de stimuli mass-media pe toate meridianele Terrei. Anumiti teoreticieni emit pareri discutabile cu privire la destinul presei scrise, in special, preconizand un declin al acesteia, sub avalansa celorlalte doua mijloace de comunicare de masa, a televiziunii cu precadere. Fireste, in functie de particularitatile mesajului de presa, de continutul acestuia si, desigur, de procesul de tehnologizare insusi, unele dintre pareri pot sa fie validate de practica.

Pot tehnicile electronice sa suprime, la un moment dat, ziarul, aceasta lectura a omului modern, fie ca o face in tramvai, in autobuz, in metrou sau intr-o viitoare nava cosmica?

Aceste tehnici sint realitati, in adevar. Sint redactii de ziare care au adaptat sistemul de compozitie programata, adica au incredintat unui ordinator ,,cvasitotalitatea misiunilor indeplinite de operatorii tipografi'', cum ne informeaza Louis Guéry. Acelasi specialist anticipeaza ca viitorul apropiat ne va oferi un ziar care, gratie unui ordinator central, va fi dotat ,,cu memorii pentru texte si memorii pentru imagini''. Fireste, in epoca atat de impresionanta a comunicarii prin sateliti artificiali ai pamantului asemenea anticipari sint posibile impliniri.

Am observat insa ca panica unor gazetari privitoare la destinul presei scrise nu se justifica pe temeiul tehnicilor moderne de imprimare a textelor, intrucat ele vizeaza mecanizarea lucrarilor tipografice si nu elaborarea textelor insesi, apanaj al inteligentei si talentului omului. Si chiar cand un secretar de redactie va folosi in locul creionului obisnuit un creion electronic pe un ecran video, el nu-si va dezminti functia de secretar de redactie, de gazetar. Pentru ca valoarea unui articol sau plasamentul lui in pagina depind nu de atributele tehnologiei moderne, ci de cele ale pregatirii si priceperii lui.

Aici se impune o precizare: competitivitate nu in sens tehnologic, ca urmare a introducerii unor tehnici moderne, indiferent care, ca particularizare a mesajului presei scrise de acela al televiziunii sau radioului, ci una calitativa ce isi are esenta in ridicarea gradului de pregatire profesionala a fiecarui redactor (reporter), astfel incat mesajul pe care il pregateste sa intereseze intotdeauna cititorul, participant simultan si la ,,lectura'' emisiunilor. Aceasta cointeresare de tripla functionalitate, prin intermediul crainicului de radio, al celui de televiziune si al redactorului de ziar insemneaza, dupa opinia noastra, o modalitate superioara de a gasi drumul spre receptor. Mai concret, daca anumite evenimente, intamplari, fapte despre timp si despre oameni ajung mai direct la public, gratie rapiditatii tehnicilor de transmisie sau ajung insotite de muzica si de imagini, nu insemneaza ca ziarul, difuzat cu o intarziere oarecare, sa nu reia aceleasi realitati, cand sunt importante sau mai putin importante, dar cu conditia unei reluari particularizate. Articolul de gazeta este o lectura, nepusa intre ghilimele, la care se poate reveni oricand, in timp ce ,,lectura'' radio-televiziunii are un timp efemer, incomod uneori ca receptivitate, comod in alte privinte.

Beneficiind de toate conditiile ca sa existe in timp si peste timp, mesajul de maine al presei libere, democrate va ramane competitiv in sensul unei tot mai profunde adanciri in problematica complexa a timpului, a relevarii trasaturilor lui de larga cuprindere in masa cititorilor, a opiniei publice in general, in sensul unei neintrerupte perfectionari publicistice. Dupa cum spunea Arghezi, in tableta Dintr-un foisor, ,,A scrie, pur si simplu, e ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular''.

Gravitatea aceasta, in contextul mesajului mass-media echivaleaza cu responsabilitatea pentru fiecare cuvant, silaba, pentru fiecare element al vietii asternut pe hartie, difuzat in eter sau transmis pe micul ecran. Adica respectul pentru adevar, respectul pentru om, intr-o viziune proprie ziaristului om de condei de o structura profesionala deosebita.

In nici o imprejurare, prin urmare, un cuvant care izvodeste din dragostea de neam si de tara nu poate fi sortit desertaciunii, cum nu a fost de la cronicari incoace, ceea ce deja il face competitiv cu timpul insusi, cu generatiile prezente si cu cele care vor urma, intru castigul cititorului, aplecat zi de zi peste pagina de ziar, aceasta folositoare si placuta zabava a ,,vestitorilor de obste''.

A acelora care din ,,istorici ai clipei'' pot fi considerati istorici autentici ai unui mare letopiset din care noi am incercat sa evocam aici o singura fila.












Document Info


Accesari: 2963
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )