Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































FUNCTIILE MASS MEDIA

jurnalism












ALTE DOCUMENTE

STIRI PIATA INTERNATIONALA
Impactul Mass-Mediei asupra individului
ACCEPTAM RESEMNATI O NOUA TRADARE ?!
Introducere in Mass-media
Scurta analiza a ziarului RING
Relatiile interne din cadrul redactiei ziarului \"Argesul\"
TELEVIZIUNEA
TINERII SI MASS-MEDIA
Un interviu cu Al Bielek

FUNCTIILE MASS MEDIA

1. Incubatia - faza prepararii actului de inventie creatoare;

2. Actualizarea - contureaza incubatia si materializeaza, ofera consistenta, densitate textului in pregatire;

3. Redactarea - in care intervine si inventivitatea personala;

4. Munca de atelier - procesul de finisare, de stilizare.

2. Criterii de alegere a subiectului

ACTUALITATEA este o valoare specifica tuturor marfurilor media. Publicul asteapta ca presa sa il informeze, in timp util, real despre contemporanii lui, despre evenimente care se petrec acolo unde prezenta lui fizica nu este posibila. Altfel spus, actualitatea reprezinta un element al gradului de interes. Acesta este motivul pentru care jurnalistii isi pun uneori viata in pericol: obtinerea exclusivitatii, prezenta la fata locului - totul se desfasoara in virtutea concordantei, a simultaneitatii intre producerea evenimentului si cei interesati de producerea lui. Transmisiunile in direct sunt rezultanta acestei presiuni temporale.


SEMNIFICATIA priveste faptul in sine, consecintele lui. I se cer, astfel, jurnalistului calitati de vizionar intr-o oarecare masura. El trebuie sa aprecieze corect evenimentele, consecintele lor pentru public, sa le situeze in context, sa le integreze, adica, in plan social.


GRADUL DE INTERES vizeaza posibila atitudine a consumatorului fata de prezentarea unui anume eveniment. Or, cum am observat, publicul nu are aceeasi structura, avem de-a face mai mult cu publicuri, decat cu un public. Sferele lor de interes vor fi si ele, prin urmare, foarte neomogene. Apoi, interesul trebuie corelat cu actualitatea, cu semnificatia evenimentului si cu localizarea lui spatiala. Intre spatiu si grad de interes raportul este invers proportional, evenimentele desfasurate in apropiere fiind mult mai actractive decat cele din alte zone geografice. Ph. Gaillard adauga un aspect particular legat de gradul de sensibilitate al publicului, de inclinatia sa de a se identifica cu actorii unui fapt divers. "Astfel, un public intelectual se va preocupa prea putin de povestile de dragoste ale vedetelor si capetelor incoronate, iar un public de mame gospodine va vibra in mod special afland nu conteaza ce stire care priveste copiii".

Pentru D. Randall, pe scala valorica, informatiile se structureaza astfel:

Articolele despre ce s-a intamplat;

Articolele despre ceea ce se spune ca se intampla sau s-a intamplat;

Articolele despre ceea ce se spune ca se va intampla;

Articolele despre ceea ce se declara.

Notiunea de valoare a informatiei are pentru Harold Evans, editor la The Sunday Times, o acceptiune similara: "Informatiile sunt oamenii". Lordul Northcliff, supranumit baronul media, declara si el ca: "Informatie inseamna ceea ce doreste cineva undeva sa ascunda; restul e numai publicitate".

Una dintre cele mai succinte explicatii ale valorii informatiei este surprinsa de J. Galung si M. Ruge in lucrarea Structuring and selecting news. Cei doi afirma ca evenimentele, pentru a fi prezentate opiniei publice, trebuie sa indeplineasca unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii:

Frecventa;

Amplitudinea - cu cat mai mult, cu atat mai bine, cu cat mai dramatic, cu atat mai mult de exploatat;

Non-ambiguitatea - cu cat evenimentele sunt mai limpezi, mai necomplicate, cu atat vor fi mai usor de observat si de relatat;

Familiaritatea - faptele etnocentrice, din proximitatea culturala, primeaza ca interes;

Corespondenta - gradul in care evenimentele se intalnesc cu dorintele, aspiratiile, nevoile, predictiile noastre chiar. Cei doi cercetatori avanseaza aici ipoteza consonantei, dupa care lucrurile familiare sunt inregistrate cu mai multa usurinta decat cele necunoscute, pentru ca vin pe fondul unei cunoasteri prealabile si, implicit, al unui interes prealabil;

Surpriza - reprezinta, intr-un fel, antidotul familiaritatii si al corespondentei; evenimentele trebuie sa fie neasteptate, rare ca sa devina informatii pretioase;

Continuitatea - chiar daca amplitudinea scade, inevitabil, in timp, ceea ce a fost considerat o data un eveniment de presa va manifesta in continuare, pentru o perioada de timp, interes;

Compozitia - alternarea informatiilor interne cu cele externe, a celor politice cu cele sociale sau de fapt divers.

Pentru a stabili contactul cu audienta, jurnalistii realizeaza un dublu efort: transforma evenimentele in stiri, in informatie publicistica, si le adapteaza cerintelor, gusturilor acesteia. Rezultatul va fi reflectat de numarul de exemplare vandute sau de cotele de audienta.

3. Legile proximitatii

Organizarea textului jurnalistic este orientata, in viziunea lui Dumitru Irimia, dupa doua principii ale comunicarii estetice: sugestivitatea si verosimilul.

Orice text jurnalistic incearca sa se apropie de aceste principii prin diverse mijloace tehnice (de redactare) si stilistice. Printre modalitatile tehnice se numara si legile proximitatii care contribuie la valorizarea unei informatii.

Proximitatea temporala prefera faptelor din trecutul apropiat (adica celor care au avut loc deja) pe cele din viitorul apropiat (ce urmeaza a se petrece). Abia apoi pe cele din trecutul indepartat. Daca vorbim de cutremure, cel din 1977 este deja trecut indepartat. Intr-un articol pe aceasta tema, vor fi reamintite doar cele din ultimii zece ani. Cutremurele din 1977, 1940, 1870 pot figura intr-un chenar (o fereastra) separat(a), dar nu vor face parte din corpul articolului.

Proximitatea spatiala. Un eveniment este cu atat mai interesant pentru public cu cat s-a petrecut mai apropiere de el. Aceasta deoarece oamenii au aproape intotdeauna tendinta de a se substitui/identifica cu cei direct implicati, de a trai evenimente care nu le apartin si pe care le vor incadra apoi in propria experienta. Or, este mult mai usor de realizat acest lucru daca decorul si actorii sunt cunoscuti. In acest sens, un accident din Iasi va fi diferit perceput de locuitorii din aceasta localitate fata de cei din Bucuresti sau Paris.

Proximitatea sociala se traduce preponderent prin colectivitate, prin apartenenta la un grup social, religios, politic, profesional, cultural etc. O eroare judiciara la Brasov ar putea deveni o stire in presa din Germania cu conditia ca una dintre victime sa fie de nationalitate germana. Daca aceasta mai este si o persoana publica, stirea ar putea deveni articol.

Proximitatea afectiva (sau interesul uman) este corelata cu instinctele vitale ale omului si impune abordarea unor subiecte precum: viata, moarte, suferinta, sexualitate, droguri, violenta, securitate sociala etc.

De asemenea, o stire va avea o valoare mai mare (newsworthiness) daca persoanele implicate sunt foarte cunoscute (de notorietate) si daca evenimentul e neobisnuit (raritatea). Astfel, faptul ca un student a racit nu reprezinta un fapt de presa, pentru ca nu prezinta interes pentru un numar mare de cititori (decat cel mult pentru prieteni si apropiati). In schimb, cu totul altfel stau lucrurile daca studentul respectiv a contaminat 100 de colegi ori presedintele tarii este cel care s-a imbolnavit, cazuri in care avem de-a face cu fapte de presa autentice. La fel, un om muscat de un caine nu reprezinta un fapt pentru o stire; dar, daca un om musca un caine, faptul poate deveni subiect de stire.




loading...











Document Info


Accesari: 32010
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )